5.

ELEMENTE PRIVIND CALCUL ȘI CONSTRUCȚIA

COMPONENTELOR STANDARD ALE SISTEMELOR HIDRAULICE
FOLOSITE LA AUTOVEHICULE SPECIALE

Sistemele de acționare hidraulică se realizează prin asocierea unui număr oarecare de

componente distincte, fie în construcție specifică utilajului deservit, fie – în cele mai multe
cazuri – în construcție standard, aflate în fabricație de serie la producători specializați.

5.1.Cilindrii hidraulici sunt organe hidraulice de execuție, de largă utilizare, care,

recepționând energia hidrostatică produsă de o pompă volumică (presiune×debit) o transformă
în energie mecanică de translație (forță×viteză), pe care o transmite mecanismelor acționate.

5.1.1.Soluții constructiv-funcționale

În funcție de numărul direcțiilor în care cilindrul efectuează deplasarea, cilindrii

hidraulici pot fi:
a) Cu simplă acțiune (fig. 5.1,a)
b) Cu dublă acțiune (fig. 5.1, b)

Fig. 5.1 – Soluții constructiv-funcționale ale cilindrilor hidraulici

5.1.2. Parametrii caracteristici

a) Parametrii principali

 p [bar] – presiunea nominală de lucru;

 D/d [cm/cm] – diametrul pistonului / diametrul tijei;
D2
 φ= 2 2 – raportul secțiunilor de lucru.
D −d

b) Alți parametrii

 s[cm] – cursa de lucru;

 F [daN] – forța dezvoltată la presiunea p;
 Q [cm3/s] – debitul consumat pentru a realiza viteza de translație v [cm/s];
 N [kW] – puterea hidraulică consumată;
 t [s] – timpul de realizare a cursei s;
 ηm, ηv [%] – randamentul mechanic, respectic, volumetric, la presiunea de lucru;
 vu[cm/s] – viteza uleiului prin deschiderea racordurilor de alimentare;
 V [cm3] – volumul lichidului din cilindru, la cursa maxima (smax).

De reținut: mărimile hidraulice de intrare sunt p și Q, iar mărimile mecanice de ieșire

sunt F și v.

5.1.3. Formule de calcul și curbe caracteristice

a) Formule de dimensionare:
- Diametrul D necesar pentru dezvoltarea forțelor solicitate Fî (la împingere) sau Ft(la
tragere):

4 Fî 4 Fî
D≥
√ ∙
π p ∙η m √
sau D ≥ ∙
π p ∙ ηm
∙φ (5.1)

unde Fî[daN] este forța necesară la împingere (la ieșirea tijei unilaterale);
Ft[daN] este forța necesară la tragere (la intrarea tijei unilaterale sau bilaterale).

În cazul cilindrilor tip plunjer, D reprezintă diametrul interior al ghidajului, iar φ=1. În
cazul cilindrilor telescopici, D reprezintă diametrul plunjerului cel mai mic (ultima treaptă).
În component forței F trebuiesc considerate atât forțele statice, cât și cele dinamice
(de accelerare-decelerare, în timpii doriți) a maselor antrenate, reduse la tija cilindrului.
Valorile randamentului mecanic, ηm, sunt puse la dispoziție de fabricantul cilindrilor,
fie în mod implicit, prin curbe F=F(p), conform fig. 5.2 (a), în care ηm provoacă micșorarea
unghiului α față de situația teoretică în care ηm=1, fie în mod explicit, direct, conform
fig. 5.2 (b).
Fig. 5.2 – Curbe caracteristice pentru determinarea randamentului mecanic (ηm) al cilindrilor
hidraulici
e – la ieșirea tijei unilaterale;
i – la intrarea tijei unilaterale,

 Diametrul d (implicit raportul φ) se determină sau se verifică prin:

-rezistența la tracțiune (în general, pentru L/d≤10)

4 Ft
d≥
√ ∙ [cm]
π σt
(5.2)

unde σt [daN/cm2] este rezistența la întindere (tracțiune) a materialului tijei;

-rezistența la flambaj (în general, pentru L/d≤10)

Fî ∙ k f 2
İ≥ 2
∙ Lr [cm4] (5.3)
π ∙E

în care Lr [cm] este lungimea coloanei de referință dintre articulațiile la ambele

capete;
kf [ - ] – coeficient de siguranță la flambaj, kf=3,5 … 5 (la cilindrii
tipizați în România, kf=4);
E [daN/cm2] – modulul de elasticitate al materialului tijei (în general,
E=2,1∙106 daN/cm2);
İ [cm4] – momentul de inerție al tijei. Pentru tijă plină:

d4
İ= [cm4] (5.4)
20

care introdusă în relația (5.3) duce la condiția,

20 ∙ F î ∙ k f Fî ∙ k f
d≥
√
4
2
π ∙E
∙ Lr sau d ≥1,19
√
4

E
∙ Lr 2 (5.5)

Pentru cazul cilindrilor hidraulici tipizați în România, la care k f=4 și E=2,1∙106

daN/cm2, rezultă:
4
d ≥ 0,044 ∙ √ F î ∙ Lr 2 (5.5 bis)
 Pentru tija inelară, cu diametrul exterior d și diametrul interior di, momentul de inerție
este:

d2 2 2
İ= ∙(d −d i ) (5.6)
20

În prospectele de specialitate, relația (5.5) este adusă, mai întâi, la forma:

2 π 2∙ E d4
Lr = ∙ ,
20 ∙ k f F î

după care, la valori cunoscute pentru E și kf, este prezentată sub forma unor diagrame,
conform fig. 5.3.

Fig. 5.3 – Curbe caracteristice pentru determinarea diametrului tijei (d) cilindrilor hidraulici

 Lungimea maximă de montaj, L, dintre punctele de fixare a tijei și a corpului cilindru

este recomandată de producători, în general, prin raportarea ei la lungimea coloanei de
referință, Lr, cu ajutorul unor coeficienți kr,

L=kr∙Lr (5.7)

 Cursa maximă posibilă, smax, a pistonului este limitată de lovirea lui de bucșa de
ghidaj. Cursa maximă, sf, este limitată însă de lungimea de flambare, la forța respectivă de
solicitare,

Lr−L0
sf = , (5.8)
2

în care L0[cm] este lungimea „moartă” a cilindrului, la cursa nulă, a cărei valoare este
precizată, de asemenea, în prospectele producătorului.
b) Alți parametri

 Debitul necesar de ulei, Q, pentru dezvoltarea vitezei v,

π ∙ D2 π ( D2−d2 )
Qî ≥ ∙ v sau Qt ≥ ∙ v[cm3/s] (5.9)
4 ∙ ηv 4 ∙η v

 Puterea hidraulică consumată, N, pentru dezvoltarea forței F, și vitezei v,

p ∙Q
N= [kW] (5.10)
612
în care Q [l/min].

 Timpul necesar, t, pentru parcurgerea cursei s, în regim staționar,

s π ∙ D2 s π (D 2−d 2 ) s
tî= = ∙ sau t t= ∙ (5.11)
v 4 Q î ∙ ηv 4 Q t ∙ ηv

 Diametrul interior, di, al conductelor de legătură,

4 Q
di ≥
√ ∙ [cm]
π vu
(5.12)

în care vu este viteza uleiului prin conducta de legătură (vezi tab. 5.1)

p [daN/cm2] 25 50 100 200 300

vu[cm/s] 300 400 470 550 600
Tab. 5.1 – Valori recomandate ale vitezei uleiului în conductele de legătură

5.1.4. Determinarea tipodimensiunii necesare pentru cilindrul hidraulic

Toate forțele rezistente care trebuie învinse ptin acționarea cilindrului hidraulic, în
regim staționar și dinamic, se reduc, mai întâi, la axa tijei cilindrului:

 În cazul rezistențelor la translație (vezi fig. 5.4.a),

Ftot = Fa+Ft∙cosα+Ff (5.13)

unde Fa este forța de accelerație a masei m1 aflată în mișcare de translație, pe distanța x;

Ft este forța de rezitentă la translație;
Ff este forța de frecare de alunecare (sau de rostogolire).

Deci, Ftot = m1∙ẍ + Ftcosα + (m1∙g + Ftsinα)∙μ (5.14)

în care
ẍ [cm/s2] este accelerația impusă, rezultând din condiția ca mecanismul acționat să
atingă vitez v într-un timp t (ẍ = v/t) sau pe o distanță x0(ẍ = v2/2x0);
α0[grade] – unghiul direcției sarcinii utile active cu axa tijei cilindrului;
μ [ - ] – coeficientul de frecare.
  În cazul rezistențelor la rotație (fig. 5.4.b),

r 2 r
F tot =m2 ∙ ( )
r0 ( )
∙r ∙ ӫ+ ( m2 ∙ g+ Fr cosβ )
r0
(5.15)
unde
r 2
m2 ( )
r0
– masa redusă la axa tijei cilindrului;
ӫ [rad/s2] – accelerația unghiulară impusă, rezultând din condiția ca mecanismul
acționat să atingă viteza unghiulară ω într-un timp t (ӫ = ω/t) sau după parcurgerea
unui unghi θ0 (ӫ = ω2/2∙θ0);
β [grade] – unghiul direcției sarcinii active cu axa tijei cilindrului hidraulic.

Fig. 5.4 – Schema rezistențelor ce acționează asupra tijei pistonului unui cilindru
hidraulic: a) la translație; b) la rotație

Odată stabilite valorile forțelor care solicită cilindrul, se poate trece la determinarea
tipodimensiunii necesare, parcurgând următoarele etape:

 Se calculează preliminar diametrul D’ al pistonului, cu relația (5.1), optând pentru o

valoare p a presiunii de lucru și considerând acoperitor că ηm=0,9, iar F are valoarea
maximă din întreg ciclul de funcționare a mecanismului.
 Se definitivează diametrul D al pistonului, prin încadrarea cilindrului necesar într-o
serie tipizată de cilindri, accesibilă comercial, cu condiția, D≥ D’. După stabilirea
tipodimensiunii în cauză, se determină, în continuare, din catalogul seriei tipizate
următorii parametrii: diametrul tijei (d), lungimea „moartă” la cursa nulă (L0),
lungimea maximă a coloanei de referință, la solicitarea cu Ftot(Lr), coeficientul de
adaptare a lui Lrla tipul necesar de fixare pentru cilindrul hidraulic ales (kr) și
randamentul mecanic (ηm);
 Se verifică realizarea efectivă a forțelor necesare, cu relația (5.1), în care se cunosc
acum toți parametrii;
 Din construcția utilajului sunt cunoscute deja lungimea de fixare (L)și cursa necesară
(s). Se verifică dacă lungimea de fixare nu depășește valoarea de flambare, relația
(5.7), și dacă cursa necesară nu depășește cursa maximă admisă, dată de relația (5.8);
 După caz, se calculează și ceilalți parametrii de lucru, cu ajutorul relațiilor (5.9)...
(5.12).
5.2 Motoare hidraulice rotative reprezintă, după cilindrii hidraulici, cea de a doua categorie
importantă de organe hidraulice de execuție care, recepționând energia hidrostatică produsă
de o pompă volumică (presiune×debit) o transformă în energie mecanică de rotație
(moment×turație) pe care o transmite mecanismului acționat.

5.2.1. Soluții constructiv funcționale

Motoarele hidraulice rotative se clasifică în motoare rapide și în motoare lente.

a) Motoare hidraulice rapide pot fi cu roți dințate, cu palete, cu pistoane radiale sau cu
pistoane axiale. Motoarele cu roți dințate au o construcție relativ simplă, sunt ieftine,
lucrează la presiuni de (60...160) bar, au turații minime de (400...500) rot/min și
maxime de ordinul (3000...4000) rot/min.
Motoarele cu palete au o capacitate specifică relativ mai mare decât cele cu roți dințate
acoperă un domeniu de turații deplasat spre valori mai scăzute, minime
(50...100) rot/min și maxime (2500...3000) rot/min. La aceleași serii de fabricație sunt
mai scumpe decât cele cu roți dințate și lucrează în același domeniu de presiuni.
Motoarele cu pistoane radiale realizează turații minime în domeniul (30...50) rot/min
și turații maxime la valori de (1000...1500) rot/min; au gabarite și prețuri relativ mari
și lucrează la presiuni nominale înalte, de (300...400) bar.
Motoarele cu pistoane axiale au domeniul de turații cuprins între valorile minime de
(200...300) rot/min și valorile maxime de (2000...2500) rot/min, iar gama presiunilor
de lucru este (200...300) bar.

b) Motoarele hidraulice lente se execută, mai ales, în variantele cu pistoane radiale

(pentru moment mari) sau cu rotor orbital (pentru momente mici şi mijlocii). În cayul
motoarelor cu pistoane radiale turaţia minimă coboară până la valoarea de 1 rot/min şi
chiar mai jos.
Motoarele cu rotor orbital lucrează cu presiuni nominale de (100…600)bar, au turaţii
în domeniul (6…10) rot/min, până la (500…800) rot/min, dar au randamente mai
scăzute şi uzuri mai rapide decât celelalte tipuri de motoare hidraulice.

5.2.2. Parametrii caracteristici

Principalii parametrii ai motoarelor hidraulice sunt:
- presiunea nominală de lucru, p [bar];
- capacitatea geometrică a motorolui, V [cm3/rot];
Alţi parametri caracteristici mai sunt:
- momentrul dezvoltat la presiunea p[bar], M[daNcm];
- debitul consumat pentru a realiza o viteză de rotaţie ω [rad/s], sau la o turaţie
n[rot/s], Q[cm3/s];
- turaţiile limită admise, nmin şi nmax [rot/s];
- puterea hidraulică consumată, Nh [kW];
- puterea mecanică produsă, Nm [kW];
- randamentul mecanic, ηm, volumetric ηv, total ηtot, la presiunea de lucru.
De reţinut este faptul că la aceste agregate volumice mărimile hidraulice de intrare
sunt p şi Q, iar mărimile mecanice de ieşire sunt M şi n.

pxQ Mxn
MHR
5.2.3. Formule de calcul şi curbe caracteristice

a) Formule de dimensionare
Pentru cazul în care motorul hidraulic este destinat să acţioneze un mecanism, cu
momentul M, se determină capacitatea necesară a motorului, cu relaţia:

2∙π M
V= ∙ ¿cm3¿ s ¿ ;
p ηm
(5.16)

b) Alţi parametri

- Debitul necesar, Q, pentru dezvoltarea turaţiei n,

V ∙n
Q= ¿cm3¿ s ¿ ;
ηv
(5.17)

- Puterea hidraulică consumată, Nh,

p ∙Q
N h= ¿kW¿ ; (5.18)
612 ∙ ηv ∙ ηm

în care debitul Q[l/min];

- Puterea mecanică produsă, Nm, în care n ¿rot/min¿

M ∙n
Nm= ¿kW¿ ;
97403
(5.19)

c) Curbele caracteristice sunt prezentate, de obicei, de producătorii de motoare

hidraulice prin diagrame complexe. Pentru aceasta, producătorul asociază variaţiile, obiţinute
pe cale experimentală, între M¿f(n), pentru diverse valori impuse ale presiunii p (fig. 5.5. a),
Q¿f(p), pentru diverse valori impuse turaţiei n (fig. 5.5. b), N¿ f ( M , n ) pentru diverse valori
impuse presiunii p (fig. 5.5. c), η¿ f ( M , n), pentru valori impuse presiunii p (fig. 5.5. d), după
care se construieşte diagrama complexă (fig. 5.5. e) pentru fiecare din tipodimensiunile de
motoare aferente şi pentru fiecare capacitate V a aceluiaşi motor hidraulic.
Astfel, cunoscând valorile nx şi Mx care sunt necsare sistemului acţionat, din diagrama
complexă (fig. 5.5. e) rezultă punctul x, la care va funcţiona, în instalaţie, motorul hidraulic,
după care, prin interpolare, se determină parametrii:
- px (între curbele orizontale M1, M2);
- Qx (între curbele veticale Q1, Q2);
- Nx (între curbele hiperbolice N1, N2);
- ηx (între curbele topografice η1, η2).
 Fig. 5.5. Caracteristicile motorului
hidraulic rotativ

5.2.4. Determinarea tipodimensiunii necesare pentru motorul hidraulic rotativ

Momentul total (Mtot) pe care urmează să-l dezvolte motorul hidraulic de acţionare,
trebuie să învingă momentul necesar accelerării maselor antrenate (M a) şi momentul sarcinilor
exterioare aplicate acestor mase (Ms), ambele reduse la axul motorului:

Mtot=i∙(Ma+Ms)=i∙ (I’∙θ’’+Ms) (5.20)

în care i - raportul de transmitere dintre motor şi mecanismul antrenat;

I’- momentul de inerţie al maselor antrenate;
 θ’’ – acceleraţia impusă, rezultată din condiţia ca mecanismul antrenat să atingă viteza
unghiulară ω [rad/s] într–un timp t ¿s¿
2
ω
θ ’ ’= sau într–un unghi θ0 [rad], θ ’ ’= ω
t 2∙ θ 0

O dată stabilită valoarea Mtot se trece apoi la determinarea tipodimensiunii necesare,

prin calcularea capacităţii V, cu relaşia (5.16), după ce s-a optat pentru un anume nivel de
presiune p. Valoarea V se incadrează apoi convenabil într-o tiposerie de motoare hidraulice
accesibile comercial. Se calculează, după aceea, ceilalţi parametri de lucru, cu relaţiile
(5.17)...(5.19), sau cu ajutorul caracteristicii complexe (fig. 5.5. e), dacă aceasta este dată de
fabricant.

5.3. Pompe volumice

Sunt organe hidraulice de generare a energiei hidrostatice (generatoare de debit) care,

recepţionând energia mecanică, produsă de o maşină de forţă (moment x turaţie) o transformă
în energie hidrostatică pe care o imprimă mediului hidraulic de lucru (presiune x debit).

5.3.1. Soluţii constructiv–funcţionale

Pompele volumice sunt clasificate, în principal, în:

- pompe cu deplasare continuă, în care lichidul de lucru se deplasează într–un singur
sens pe întraga rotaţie a organului de variaţie volumică;
- pompe cu deplasare alternativă, în care lichidul se deplasează în două sensuri
contrare şi alternative pe fiecare rotaţie a fiecărui organ de variaţie volumică.
Pompele volumice au o construcţie aproape şi uneori chiar identică cu cea a
motoarelor rapide de acelaşi tip.
Pompele volumice cu deplasare continuă nu au nevoie de un organ de distribuţie
datorită faptului că sensul de curgere a lichidului nu trebuie comutat în cuprinsul unui ciclu de
lucru. Pompele volumice cu deplasare alternativă necesită prezenţa unui organ de distribuţie
care să comute legătura spaţiului de variaţie volumică de la conducta de aspiraţie la cea de
refulare, în momentul cănd acest spaţiu începe să se micşoreye şi, invers, în momentul când
acest spaţiu începe să se mărească.

5.3.2. Parametrii caracteristici

Principalii parametrii ai pompelor hidraulice sunt:

- presiunea nominală de lucru, p ¿
- capacitatea geometrică a pompei, V [cm3/rot];
Alţi parametri caracteristici mai sunt:
- debitul produs la turaţia n [rot/s], Q[cm3/s];
- momentul de antrenare necesar pentru a produce debitul pompat p[bar],
M[daNcm];
- puterea hidraulică produsă, Nh [kW];
 - puterea mecanică consumată, Nm [kW];
- randamentul mecanic, ηm, volumetric ηv, total ηtot, la presiunea de lucru.

De reţinut este faptul că la aceste agregate hidraulice mărimile mecanice de intrare

sunt M şi n, iar mărimile de ieşire sunt p şi Q.

Mxn pxQ
PH

5.3.3. Soluţii de instalare hidraulică a pompelor

Conectarea unei pompe la reţeaua hidraulică a unei instalaţii trebuie să respecte căteva
reguli simple:

Fig. 5.6. Scheme de instalare hidraulică a pompelor

- După orificiul de refulare a fiecărei pompe volumice este obligatoriu montarea

nemijlocită şi cât mai apropiată a unei supate de siguranţă pentru reglarea presiunii
maxime şi deversarea excedentelor de debit (fig. 5.6. a);
- La montarea în paralel a două sau mai multor pompe este utilă folosirea unor supape
de sens, care să facă posibilă reglarea funcţionării pompelor la presiuni diferite şi,
eventual, oprierea, pentru reparare, a uneia dintre ele (fig. 5.6. b);
- La conectarea în serie a două sau mai multor pompe este strict necesar ca debitul
pompei din amonte să fie ceva mai mare decât cel al pompei din aval, excedentul de
debit urmând a fi eliminat prin supape intermediare (fig 5.6. c).

5.3.4. Formule de calcul şi curbe caracteristice

a) Formule de dimensionare
- în cazul pompei de capacitate fixă

Q
Vf= ¿cm3¿ s ¿ ; (5.21)
η ∙η v

- în cazul pompei de capacitate reglabilă,

 Q min … .Q max
V r= ¿cm3¿ rot ¿ ;
η ∙ ηv
(5.22)

b) Alţi parametri

- Momentul necesar pentru dezvoltarea presiunii p,

p∙ V
M= ∙ η ¿daNcm¿ ; (5.23)
2∙π m
- Puterea mecanică consumată (de antrenare), în care n ¿rot/min¿

M ∙n
Nm= ¿kW¿ ; (5.24)
97403 ∙ ηtot

- Puterea hidraulică produsă,

p ∙Q
N h= ¿kW¿ ; (5.25)
612

în care debitul Q[l/min].

c) Curbele caracteristice sunt practic identice cu cele arătate la motoarele

hidraulice rotative (fig. 5.5.), în care se operează înlocuirea parametrilor de ieşire din motor
prin cei de ieşire din pompă (M,n -> Q,p) şi a celor de intrare în motor prin cei de intrare în
pompă (Q,p -> M,n), iar modul de utilizare a diagramelor este acelaşi.

5.3.5. Determinarea tipodimensiunii necesare a pompei volumice

Tipul de pompă ce urmează a fi utilizat trebuie determinat în funcţie de caracterul

solicitat capacităţii acesteia (pompă fixă sau reglabilă), precum şi de nivelul presiunii maxime
de lucru.
Mărimea pompei (capacitatea V) se stabileşte cu ajutorul relaţiilor (5.21) şi (5.22),
aducânduse la valorile produselor accesibile comercial.
Ceilalţi parametri ai pompei se determină cu ajutorul relaţiilor (5.23)...(5.25) sau
utilizând curbele caracteristice puse la dispozitie de fabricantul pompei alese.