PLANIFICARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a V-a

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi
prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală
şi îmbogăţirea orizontului cultural

1
  Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
COMPETENŢE SPECIFICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare
a acestora;
1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora;
1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale;
1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată
2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare:
2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse;
2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text;
3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar;
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan;
4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date;

2
 4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;
4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.

MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ – Manual pentru clasa a V-a

AUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian
EDITURA: HUMANITAS EDUCAŢIONAL, 2003

PLANIFICARE ANUALĂ
DISCIPLINA – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a V-a M

Curriculum aplicat: curriculum de bază: 5 ore

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de ore Săptămâna Observaţii

I Recapitulare iniţială 5 I

I Cartea 10 II - III

I Cuvântul şi textul 14 IV - VI

I Tipuri de text 12 VI - IX

I Naraţiunea 19 IX - XIV

I Teza 4 XII - XIII

I Autor, narator, personaj 15 XIV - XVI

I Dialogul 7 XVI - XVIII

3
 I Recapitulare semestrială 4 XVIII

II Dialogul 11 I - III

II Descrierea 12 III - V

II Portretul 11 V - VII

II Basmul 12 VII - X

II Legenda 9 X - XI

II Teza 4 XII - XIII

II Poezia 8 XII - XIV

II Snoava 11 XIV - XVI

II Recapitulare finală 5 XVII

TOTAL 173 XXXV

MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ – Manual pentru clasa a V-a

AUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian
EDITURA: HUMANITAS EDUCAŢIONAL, 2003

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
DISCIPLINA – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL ÎNTÂI – CLASA a V-a M – AN ŞCOLAR 2015-2016

Curriculum aplicat: curriculum de bază: 5 ore

4
Nr Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna/ Observaţii
crt. de ore Data

1. RECAPITULARE
INIŢIALĂ 2.2. selectarea elementelor de lexic -sensul unor cuvinte în diferite 5 I
Prezentarea manualului adecvate situaţiilor de comunicare; contexte;
(1h) 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un -rezumarea orală a unor texte narative 1 14.IX-18.IX
Recapitularea noţiunilor mesaj oral; citite sau ascultate;
din clasa a IV-a:
literatură, 3.4. sesizarea corectitudinii utilizarii -părţi de vorbire flexibile şi neflexibile, 1 14.IX-18.IX
comunicare, categoriilor gramaticale învăţate; funcţii sintactice; 1 14.IX-18.IX
morfologie, sintaxă (3h) 4.4. redactarea unor texte imaginative şi -scrierea reflexivă. 1 14.IX-18.IX
Test predictiv (1h) reflexive în scopuri şi în contexte -Test Initial 1 14.IX-18.IX
variate.
3.5. folosirea unor tehnici/ strategii de -cartea- obiect cultural: titlul, autorul,
2. CARTEA lucru cu textul/ cartea; tabla de materii, elementele componente 10 II-III
Cartea. Părţile compo- ale paginii de carte, volumul;
nente ale cărţii (1h) -biblioteca; 1 21.IX 25.IX
Interiorul cărţii (1h) -citirea corectă şi fluentă a unui text 1 21.IX-25.IX
„Cele dintâi lecturi” cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
de Mircea Eliade -note de lectură;
Observarea textului (1h) 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un -formularea ideilor principale şi a celor 1 21.IX-25.IX
Explorarea textului (1h) mesaj oral; secundare dintr-un text citit/ascultat; 1 21.IX-25.IX
Interpretarea textului (1h) -povestire orală, pornind de la cuvinte- 1 21.IX-25.IX
Invitaţie la lectură: cheie;
„Povestea fără sfârşit” -rezumarea orală a unor texte narative
de Michael Ende citite sau ascultate;

Noţiuni elementare de
sintaxă: 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -propoziţia simplă şi propoziţia
Propoziţia simplă şi corecte din punct de vedere gramatical; dezvoltată;
propoziţia dezvoltată. 4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -dezvoltarea unei propoziţii simple;
Părţile de propoziţie. corecte din punct de vedere gramatical, -părţi de vorbire, părţi de propoziţie, 1 28.IX- 2.X
Părţile de vorbire (1h) folosind corect semnele ortografice şi semnele de ortografie şi de punctuaţie;
5
 Clasificarea propoziţiilor.
Punctuaţia propoziţiei
(1h)
Comunicare:
Tipuri şi modalităţi de
comunicare. Condiţii şi
componente ale
comunicării (1h)
Organizarea monologului
(1h)
Evaluare-Unitatea 1 (1h)
de punctuaţie;
2.4. adaptarea vorbirii la parteneri şi
la situaţia de comunicare/ situaţii
de comunicare diverse;
1.1 identificarea informaţiilor esenţiale
dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii
sensului global al acestuia;
1 28.IX- 2.X
-rolul de emiţător şi rolul de receptor în
diverse situaţii de comunicare;
-mesaje orale care evidenţiază elemen- 1 28.IX- 2.X
tele specifice situaţiei de comunicare:
emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, 1 28.IX- 2.X
context; 1 28.IX- 2.X
-dificultăţi în desprinderea informaţiei
dintr-un mesaj oral;

3. CUVÂNTUL ŞI
TEXTUL
Vocabularul:
Vocabularul limbii
române(1h)
Cuvântul (1h)
Familia lexicală.
Derivarea (1h)
Sinonime.Antonime (1h)
Câmpul lexical - aplicaţie
(1h)
Exerciţii-Lexicul (1h)
Textul integral:
„O furnică”
de Tudor Arghezi
Observarea textului (1h)
Explorarea textului.
Personificarea (1h)
Interpretarea textului (1h)
Fragmentul de text:
1.3. sesizarea unităţilor lexicale necu- -vocabularul limbii române; 14 IV-VI
noscute în fluxul vorbirii, în scopul -cuvântul – unitate de bază a vocabula-
clarificării acestora; rului; forma şi conţinutul cuvintelor;
2.2. selectarea elementelor de lexic -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 1 5.X - 9.X
adecvate situaţiilor de comunicare; derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; 1 5.X - 9.X
sinonime şi antonime; câmpuri lexico-
semantice; 1 5.X - 9.X
4.2. utilizarea, în redactare, a unor sino- -sinonime şi antonime; 1 5.X - 9.X
nime, antonime şi derivate adecvate -câmpuri lexico-semantice;
temei date; -cuvinte derivate (cuvânt de bază, 1 5.X - 9.X
rădăcină, sufixe, prefixe); 1 12.X- 16.X
3.1. identificarea ideilor principale -idei principale, idei secundare;
după citirea globală a unui text; -opera literară; texte literare (populare şi
culte);
-conţinutul şi structurarea formală a 1 12.X- 16.X
textului poetic (în strofe şi în versuri);
rima în poeziile studiate 1 12.X- 16.X
-raportul dintre realitate şi literatură; 1 12.X- 16.X
3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime;
6
 „Cărţile cu Apolodor”
frag. - de Gellu Naum
Observarea textului (1h)
Explorarea textului (1h)
Interpretarea textului (1h)
Comunicare:
Organizarea textului
scris. Textul scris (1h)
Evaluare-Unitatea 2 (1h)
4. TIPURI DE TEXT
Textul literar:
„Sfârşit de toamnă”
de Vasile Alecsandri
Observarea textului (1h)
Explorarea textului.
Versul. Strofa. Rima (1h)
Explorarea textului.
Comparaţia (1h)
Interpretarea textului (1h)
Textul nonliterar: 3.1. identificarea ideilor principale
Receptarea textelor după citirea globală a unui text;
nonliterare. Observarea şi
explorarea textelor
nonliterare (Articolul de
dicţionar. Reclama) (1h)
Fonetica: Sunetele limbii
române (1h)
Diftongul. Triftongul. 1.4. sesizarea corectitudinii/
cuvintelor noi într-un text literar sau -figuri de stil: personificarea;
nonlitere;
1 12.X- 16.X
1 19.X- 23.X
1 19.X- 23.X
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o -părţile componente ale unei
anumită temă, urmărind un plan; compuneri;
-aşezarea corectă a textului în pagină; 1 19.X- 23.X
-povestirea unor întâmplări reale sau 1 19.X- 23.X
4.2. utilizarea, în redactare, a unor imaginare;
sinonime, antonime şi derivate -sinonime şi antonime;
adecvate temei date. -câmpuri lexico-semantice;
1.3. sesizarea unităţilor lexicale -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 12 VI-IX
necunoscute în fluxul vorbirii, în derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
scopul clarificării acestora; sinonime şi antonime;
3.1. identificarea ideilor principale -opera literară; texte literare;
după citirea globală a unui text; -conţinutul şi structurarea formală a 1 19.X- 23.X
textului poetic (în strofe şi în versuri);
rima; 1 26.X- 30.X
3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime;
cuvintelor noi într-un text literar -figuri de sti (comparaţie); 1 26.X- 30.X
sau nonliterar; 1 26.X- 30.X
-texte nonliterare (articolul de dicţionar,
reclama);
1 26.X- 30.X
-corespondenţa dintre sunet şi literă; 1 26.X- 30.X
-vocalele, consoanele, semivocalele;
7
 Hiatul (1h)
Silaba (1h)
Despărţirea în silabe -
aplicaţie (1h)
Exerciţii-Fonetica (1h)
Comunicare:
Organizarea textului scris
Fişa biografică. Fişa de
lectură - aplicaţie
Notiţele. Lucrarea
semestrială (1h)
Evaluare-Unitatea 3 (1h)
5. NARAŢIUNEA
„Căprioara”
de Emil Gârleanu
Observarea textului (1h)
Explorarea textului.
Etapele acţiunii. Ideile
principale (1h)
Explorarea textului.
Naraţiunea ca mod de
expunere (1h)
Interpretarea textului (1h)
incorectitudinii gramaticale a unui
enunţ şi/ sau a formelor lexicale;
4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan.
1.3. sesizarea unităţilor lexicale
necunoscute în fluxul vorbirii, în
scopul clarificării acestora;
3.1. identificarea ideilor principale
după citirea globală a unui text;
3.2. recunoaşterea modurilor de
expunere utilizate într-un text narativ;
3.3. identificarea expresiilor şi a cuvin-
telor noi într-un text literar sau
-grupurile de sunete (diftongul, 1 2.XI- 6.XI
triftongul); hiatul; 1 2.XI- 6.XI
-silaba;
-greşeli de pronunţie, de acord, de fle- 1 2.XI- 6.XI
xiune, în diverse situaţii de comunicare; 1 2.XI- 6.XI
pronunţarea diftongului, a triftongului şi
a hiatului;
-ortografierea grupurilor de litere; des-
părţirea cuvintelor în silabe; semnele de
punctuaţie;
-părţile componente ale unei 1 2.XI- 6.XI
compuneri; 1 9.XI- 13.XI
-aşezarea corectă a textului în pagină;
-structurarea notiţelor la diferite disci-
pline; elemente auxiliare (sublinieri,
paranteze) care evidenţiază ideile prin-
cipale prin raportare la cele secundare;
-plan de idei pentru un text propriu;
-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 19 IX-XIII
derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
sinonime şi antonime;
-idei principale, idei secundare; 1 9.XI- 13.XI
-opera literară; texte literare;
-moduri de expunere (naraţiune);
-întrebările specifice abordării textelor 1 9.XI- 13.XI
narative: „ce“ se povesteşte (ce se în-
tâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele, 1 9.XI- 13.XI
trăsături fizice şi morale ale personaje- 1 9.XI- 13.XI
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil (personificare,
8
 nonliterar; comparaţie);
Comunicare: 3.1. identificarea ideilor principale -idei principale, idei secundare;
Planul simplu de idei (1h) după citirea globală a unui text; 1 16.XI- 20.XI
Planul dezvoltat de idei 1.1. identificarea informaţiilor esenţiale -idee principală, idee secundară
(1h) dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii -formularea ideilor principale şi a celor 1 16.XI- 20.XI
sensului global al acestuia; secundare dintr-un text citit/ascultat;
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un -expunere orală – individual sau în grup
mesaj oral; a unui plan simplu şi/sau a unui plan
dezvoltat de idei, pornind de la o temă
dată;
2.2. selectarea elementelor de lexic -sensul unor cuvinte în diferite
adecvate situaţiilor de comunicare; contexte;
-utilizarea, în contexte diferite, a
Morfologie. Verbul: achiziţiilor lexicale noi;
Verbul – nucleul comuni-
cării (1h) 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramatica- 1 16.XI- 20.XI
Modurile personale (1h) corecte din punct de vedere gramatical; le specifice acestora: verbul (timp, per- 1 16.XI- 20.XI
Modurile nepersonale soană, număr, moduri personale şi
(1h) nepersonale); 1 16.XI- 20.XI
Timpurile modului 3.4. sesizarea corectitudinii utilizării -verbul (timp, persoană, număr, moduri
indicativ: categoriilor gramaticale învăţate; personale şi nepersonale), verbele
Prezentul (1h) auxiliare a fi, a avea a vrea; 1 23.XI- 27.XI
Imperfectul (1h) 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramatica- 1 23.XI- 27.XI
Perfectul compus (1h) corecte din punct de vedere gramatical; le specifice acestora: verbul (timp, per- 1 23.XI- 27.XI
Perfectul simplu (1h) soană, număr, moduri personale şi 1 23.XI- 27.XI
Mai mult ca perfectul (1h nepersonale); 1 23.XI- 27.XI
Viitorul (1h) 3.4. sesizarea corectitudinii utilizării -verbul (timp, persoană, număr, moduri 1 30.XI- 4.XII
Verbele auxiliare (1h) categoriilor gramaticale învăţate; personale şi nepersonale), verbele 1 30.XI- 4.XII
Predicatul verbal. auxiliare a fi, a avea a vrea;
Predicatul nominal (1h) 1 7.XII-11.XII
Exerciţii-Verbul (1h) 1 7.XII-11.XII
Evaluare -Unitatea 4 (1h) 1 7.XII-11.XII

6. TEZA 4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o 4 XII-XIII

9
 Recapitulare pentru teză
(2h);
Teză (1h)
Discutarea tezei (1h)
7. AUTOR. NARATOR.
PERSONAJ
„Amintiri din copilărie”
de Ion Creangă
Plăcerea lecturii.
Regionalismele (1h)
Observarea textului. Enu-
meraţia. Repetiţia (1h)
Explorarea textului.Autor
Narator. Personaj (1h)
Interpretarea textului (1h)
Invitaţie la lectură:
Colinde
Comunicare:
Rezumatul:
-Pregătirea rezumării(1h)
-Redactarea rezumatului
(1h)
Morfologie.Substantivul
Substantivul (1h)
Articolul (1h) 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
Cazul nominativ (1h) corecte din punct de vedere gramatical;
Cazul acuzativ.
Prepoziţia (1h)
Cazul dativ (1h)
Cazul genitiv. Articolul 3.4. sesizarea corectitudinii utilizării
anumită temă, urmărind un plan; 1 30.XI- 4.XII
4.2. utilizarea, în redactare, a unor 1 30.XI- 4.XII
sinonime, antonime şi derivate adecvate 1 30.XI- 4.XII
temei date. 1 7.XII-11.XII
1.3. sesizarea unităţilor lexicale -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii
necunoscute în fluxul vorbirii, în derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; 15 XIII-XVI
scopul clarificării acestora; sinonime şi antonime; regionalisme;
3.1. identificarea ideilor principale -idei principale, idei secundare;
după citirea globală a unui text; -opera literară;
-raportul dintre realitate şi literatură; 1 7.XII-11.XII
3.2. recunoaşterea modurilor de -întrebările specifice abordării textelor
expunere utilizate într-un text narativ; narative: „ce“ se povesteşte (ce se 1 14XII-18XII
întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele, 1 14XII-18XII
trăsături fizice şi morale ale personaje- 1 14XII-18XII
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime;
cuvintelor noi într-un text literar -figuri de stil (enumeraţie, repetiţie);
sau nonliterar;
-rezumarea orală a unor texte narative
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un citite sau ascultate;
mesaj oral; 1 14XII-18XII
1 14XII-18XII
11.I. -15.I.
1 11.I. -15.I.
1 11.I. - 15.I.
-părţi de vorbire şi categorii gramaticale
1 11.I. - 15.I.
specifice acestora: substantivul (gen,
11.I. - 15.I.
număr, articolul hotărât şi articolul
1 .
nehotărât, cazurile substantivului);
1
-substantivul (substantive comune şi
10
 genitival (1h) categoriilor gramaticale învăţate;
Cazul vocativ (1h)
Exerciţii-Substantivul (1h
Evaluare-Unitatea 5 (1h)
8. DIALOGUL
„Vizită…”
de I. L. Caragiale
Plăcerea lecturii (1h)
Observarea textului (1h)
Explorarea textului.
Acţiunea. Personajele (1h
Explorarea textului.
Dialogul ca mod de
expunere (1h)
Interpretarea textului (1h)
Comunicare:
De la textul dialogat la
textul narativ (1h)
Organizarea dialogului
(1h)
9. RECAPITULARE
1.2. identificarea secvenţelor de dialog,
de naraţiune şi de descriere dintr-un
mesaj oral, în scopul înţelegerii modului
de structurare a acestora;
1.3. sesizarea unităţilor lexicale necu-
noscute în fluxul vorbirii, înscopul
clarificării acestora;
3.2. recunoaşterea modurilor de
expunere utilizate într-un text narativ;
3.3. identificarea expresiilor şi a
cuvintelor noi într-un text literar
sau nonliterar;
2.4. adaptarea vorbirii la parteneri şi
la situaţia de comunicare/ situaţii de
comunicare diverse;
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan;
proprii ,gen, număr, articolul hotărât şi 1
articolul nehotărât, cazurile 1
substantivului); 1
1
-structura secvenţelor descriptive, 7 XVI-XVIII
narative şi dialogate;
1 18.I. - 22.I.
-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 1 18.I. - 22.I.
derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
sinonime şi antonime; 1 18.I. - 22.I.
-moduri de expunere: dialogul;
-întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se în- 1 18.I. - 22.I.
tâmplă, care este acţiunea relatată), 1 18.I. - 22.I.
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale persona-
jelor), „cine“ povesteşte (naratorul)
-specii literare: schiţa
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil;
-dialoguri simple pe diverse teme de
interes pentru elevi;
1 25.I. - 29.I.
-transformarea textului dialogat în text
narativ;
1 25.I. - 29.I.
-aprecieri personale referitoare la
anumite secvenţe ale textelor studiate
(moduri de expunere, figuri de stil) sau
la personaje;
-părţile componente ale unei 4 XVIII
11
 SEMESTRIALĂ 4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
1. Cuvântul şi textul (1h) anumită temă, urmărind un plan;
2. Tipuri de texte (1h) 4.2.utilizarea, în redactare, a unor
3. Naraţiunea. Autor. sinonime, antonime şi derivate adecvate
Narator. Personaj (1h) temei date;
4. Dialogul (1h) 4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;
4.4. redactarea unor texte imaginative şi
reflexive în scopuri şi în contexte
variate.
compuneri;
-aşezarea corectă a textului în pagină; 1 1.II. - 5.II.
-structurarea notiţelor la diferite disci- 1 1.II. - 5.II
pline; elemente auxiliare (sublinieri, 1.II. - 5.II
paranteze) care evidenţiază ideile prin- 1 1.II. - 5.II
cipale prin raportare la cele secundare; 1 1.II. - 5.II
-plan de idei pentru un text propriu;
-povestirea unor întâmplări reale sau
imaginare;
-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
-autoevaluare a propriilor texte
redactare.

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
DISCIPLINA – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL al II-lea – CLASA a V-a M – AN ŞCOLAR 2015-2016

Curriculum aplicat: curriculum de bază: 5 ore

Nr Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna/ Observaţii
crt. de ore Data

1. DIALOGUL 11 I-III
Morfologie. Pronumele: 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramaticale
Pronumele personal în corecte din punct de vedere gramatical; specifice acestora: pronumele personal 15.II. - 19.II.
nominativ (1h) şi pronumele personal de politeţe 1 15.II. - 19.II.
Pronumele personal în (persoană, număr, gen, forme
acuzativ (1h) accentuate şi neaccentuate); 1 15.II. - 19.II.
Pronumele personal în -pronumele (pronumele personal: 15.II. - 19.II.
12
 dativ (1h)
Pronumele personal în
genitiv şi în vocativ (1h)
Pronumele personal de
politeţe (1h)
Exerciţii -Pronumele (1h)
Morfologie. Numeralul:
Numeralul cardinal (1h)
Numeralul ordinal (1h)
Numeralul – Funcţii
sintactice (1h)
Exerciţii -Numeralul (1h)
Evaluare-Unitatea 6 (1h)
2. DESCRIEREA
„În pădurea
Petrişorului”
de Mihail Sadoveanu
Plăcerea lecturii (1h)
Observarea textului (1h)
Explorarea textului.
Epitetul (1h)
Explorarea textului.
Descrierea. Interpretarea
textului (1h)
Alte tipuri de descriere:
Descrierea ştiinţifică (1h)
Morfologie. Adjectivul:
Adjectivul. Tipuri (1h)
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării persoană, număr, gen, forme accentuate 1
categoriilor gramaticale învăţate şi neaccentuate; pronumele personal de 15.II. - 19.II.
politeţe); 1
22.II. - 26.II.
1 22.II. - 26.II.
1 22.II. - 26.II.
22.II. - 26.II.
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramaticale 1
corecte din punct de vedere gramatical; specifice acestora: numeralul (cardinal 1 22.II. - 26.II.
şi ordinal);
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării -numeralul (cardinal şi ordinal); 1
categoriilor gramaticale învăţate 1
1
1.2. identificarea secvenţelor de dialog, -structura secvenţelor descriptive,
de naraţiune şi de descriere dintr-un narative şi dialogate; 12 III-V
mesaj oral, în scopul înţelegerii modului
de structurare a acestora; -stabilirea ideilor în jurul cărora se or-
2.2. selectarea elementelor de lexic ganizează o temă dată (idee principală,
adecvate situaţiilor de comunicare; 1
idee secundară);
1
-sensul unor cuvinte în diferite
22.II. - 26.II.
contexte;
1
-utilizarea, în contexte diferite, a 29.II.-04.III.
achiziţiilor lexicale noi; 29.II.-04.III.
3.1. identificarea ideilor principale -idei principale, idei secundare; 1 29.II.-04.III.
după citirea globală a unui text; 29.II.-04.III.
3.2. recunoaşterea modurilor de expu- -moduri de expunere (naraţiune, 1 29.II.-04.III.
nere utilizate într-un text narativ; descriere); .
3.3. identificarea expresiilor şi a -figuri de stil (epitet);
cuvintelor noi într-un text literar
sau nonliterar;
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramaticale
corecte din punct de vedere gramatical; 1 07.III.-11.III.
13
 Formarea adjectivelor specifice acestora: adjectivul (adjective 08.III.-11.III.
(1h) variabile şi invariabile, acordul cu 1 08.III.-11.III.
Adjectivul – Funcţii 3.4. sesizarea corectitudinii utilizării substantivul, topica adjectivului);
sintactice (1h) categoriilor gramaticale învăţate; -adjectivul (adjective propriu-zise şi 1
Exerciţii -Adjectivul (1h) adjective provenite din verbe la 1
participiu, adjective variabile şi
invariabile, acordul cu substantivul,
topica adjectivului);

Comunicare:
Cum descriem? (1h) -aprecieri personale referitoare la 1
Descrierea orală (1h) 4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o anumite secvenţe ale textelor studiate 1
Evaluare-Unitatea 7 (1h) anumită temă, urmărind un plan; (moduri de expunere, figuri de stil) sau 1
4.4. redactarea unor texte imaginative la personaje;
şi reflexive în scopuri şi în contexte -compuneri după un suport vizual;
variate; -scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a
perspectivei din care se povesteşte etc.);
-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
-autoevaluare a propriilor texte
redactare.
3.1. identificarea ideilor principale după -idei principale, idei secundare;
3. PORTRETUL citirea globală a unui text; 11 V-VII
„Mihai Viteazul” 3.2. recunoaşterea modurilor de expu- -moduri de expunere (naraţiune,
de Nicolae Bălcescu nere utilizate într-un text narativ; descriere, dialog);
Observarea textului (1h) 3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime; 1 07.III.-11.III.
Explorarea textului (1h) cuvintelor noi într-un text literar sau -figuri de stil (personificare, compa- 1 07.III.-11.III.
Explorarea textului. nonliterar; raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
Portretul. Interpretarea 1.2. identificarea secvenţelor de dialog, -structura secvenţelor descriptive,
textului (1h) de naraţiune şi de descriere dintr-un narative şi dialogate; 1 14 III-18 III
Tipuri de portret: mesaj oral, în scopul înţelegerii modului
Tipuri de portret (1h) de structurare a acestora; 1 14 III-18 III
14
 1.3. sesizarea unităţilor lexicale necu- -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii
noscute în fluxul vorbirii, înscopul derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
clarificării acestora; sinonime şi antonime;

Morfologie. Adverbul: 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze - părţi de vorbire şi categorii
Adverbul. Clasificare (1h corecte din punct de vedere gramatical; gramaticale specifice acestora: adverbul 1 14 III-18 III
Adverbul. Formare (1h) (de loc, de timp, de mod); interjecţia 1 14 III-18 III
Adverbul – Funcţii (relaţii şi funcţii sintactice);
sintactice (1h) 1 14 III-18 III
Morfologie. Interjecţia: 3.4 sesizarea corectitudinii utilizării -adverbul (de loc, de timp, de mod,
Interjecţia. Tipuri (1h) categoriilor gramaticale învăţate; adverbe provenite din adjective); 1 21 III-25 III
Exerciţii - Adverbul şi interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;
Interjecţia (1h) 1 21 III-25 III
Comunicare: 4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o -plan de idei pentru un text propriu;
Caracterizarea anumită temă, urmărind un plan; aprecieri personale referitoare la
personajului: anumite secvenţe ale textelor studiate
1. Modalităţi de (moduri de expunere, figuri de stil) sau
caracterizare la personaje;
2. Redactarea unei -aprecieri personale referitoare la
caracterizări (1h) anumite secvenţe ale textelor studiate 1 21 III-25 III
Evaluare-Unitatea 8 (1h) (moduri de expunere, figuri de stil) sau 1 21 III-25 III
la personaje;
1.3. sesizarea unităţilor lexicale -forma şi conţinutul cuvintelor;
4. BASMUL necunoscute în fluxul vorbirii, în -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 12 VII-X
„Prâslea cel voinic şi scopul clarificării acestora; derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
merele de aur” sinonime şi antonime;
după Petre Ispirescu 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un -formularea ideilor principale şi a celor
Plăcerea lecturii (1h) mesaj oral; secundare dintr-un text citit/ascultat; 1 21 III-25 III
Observarea textului (1h) -rezumarea orală a unor texte narative 1 28.III-01.IV.
Explorarea textului. Timp citite sau ascultate;
şi spaţiu (1h) -moduri de expunere (naraţiune, 1 28.III-01.IV.
Personaje (1h) 3.2 recunoaşterea modurilor de descriere, dialog); 1 28.III-01.IV.
Explorarea textului. expunere utilizate într-un text narativ; -întrebările specifice abordării textelor
Basmul. Formule narative: „ce“ se povesteşte (ce se
15
 specifice basmului (1h)
Interpretarea textului (1h)
Invitaţie la lectură.
Basmul cult
Sintaxa. Predicatul:
Predicatul verbal (1h)
Predicatul nominal (1h)
Exerciţii - Predicatul (1h)
Comunicare:
Scrierea imaginativă.
Povestirea (1h)
Povestirea ca întreg (1h)
Evaluare-Unitatea 9 (1h)
5. LEGENDA
„Dragoş-Vodă”
- text suplimentar
Observarea textului (1h)
Explorarea textului (1h)
3.3. identificarea expresiilor şi a
cuvintelor noi într-un text literar sau
nonliterar;
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical;
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan;
4.4 . redactarea unor texte imaginative
şi reflexive în scopuri şi în contexte
variate.
1.3. sesizarea unităţilor lexicale
necunoscute în fluxul vorbirii, în
scopul clarificării acestora;
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un
mesaj oral;
întâmplă, care este acţiunea relatată), 1 28.III-01.IV.
„cine” ia parte la acţiune (personajele, 1 28.III-01.IV.
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-specii literare: basmul;
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil (personificare, compa-
raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal 1 4.IV-8.IV.
şi nominal); 1 4.IV-8.IV.
1 4.IV-8.IV.
-formele limbii literare;
-plan de idei pentru un text propriu;
-povestirea unor întâmplări reale sau
1 4.IV-8.IV.
imaginare;
1 4.IV-8.IV.
-aprecieri personale referitoare la
1 11.IV-15.IV.
anumite secvenţe ale textelor studiate
(moduri de expunere, figuri de stil) sau
la personaje;
-compuneri după un suport vizual;
-scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspecti-
vei din care se povesteşte etc.);
-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
-forma şi conţinutul cuvintelor;
-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 9 X-XI
derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
sinonime şi antonime;
-formularea ideilor principale şi a celor 1 11.IV-15.IV.
secundare dintr-un text citit/ascultat; 1 11.IV-15.IV.
16
 Interpretarea textului (1h) -rezumarea orală a unor texte narative 1 11.IV-15.IV.
Parabola - „Despre oaia citite sau ascultate;
pierdută” -moduri de expunere (naraţiune,
3.2 recunoaşterea modurilor de
- text suplimentar (1h) expunere utilizate într-un text narativ; descriere, dialog); 1 11.IV-15.IV.
Invitaţie la lectură. -întrebările specifice abordării textelor
Cărţile cavalereşti narative: „ce“ se povesteşte (ce se
întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-specii literare: legenda;
3.3. identificarea expresiilor şi a
-sinonime şi antonime;
cuvintelor noi într-un text literar sau
Sintaxa. Subiectul: -figuri de stil (personificare, compa-
nonliterar;
Subiectul exprimat (1h) raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet); 1 4 V-6 V
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
Subiectul neexprimat. -funcţii sintactice;
corecte din punct de vedere gramatical;
Acordul predicatului cu -părţi de propoziţie: subiectul (exprimat
subiectul (1h) şi neexprimat); acordul predicatului cu 1 4 V-6 V
Exerciţii -Subiectul (1h) subiectul în persoană şi număr; 1 4 V-6 V
Comunicare: -formele limbii literare;
4.4. redactarea unor texte imaginative
Relatarea unor întâmplări -scriere imaginativă (continuarea unor
şi reflexive în scopuri şi în contexte
personale (1h) texte, schimbarea finalului, a perspecti- 1 4 V-6 V
variate.
Evaluare-Unitatea 10(1h) vei din care se povesteşte etc.); 1 4 V-6 V
-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);

6. TEZA 4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o 5 XII-XIII

Recapitulare pentru teză anumită temă, urmărind un plan; 1 9 V-13 V
(3h); 4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze 1 9 V-13 V
Teză (1h) corecte din punct de vedere gramatical, 1 9 V-13 V 10 mai -luni
Discutarea tezei (1h) folosind corect semnele ortografice şi 1 9 V-13 V
de punctuaţie. 1 9 V-13 V

7. POEZIA 8 XII-XIV
17
 „Ce te legeni…”
de Mihai Eminescu
Observarea textului (1h)
Explorarea textului (1h)
Interpretarea textului (1h)
Invitaţie la lectură.
Poezia şi jocul
Sintaxa. Atributul:
Atributul (1h)
Atributul (1h)
Exerciţii - Atributul (2h)
Comunicare:
Cum scriem despre textul
literar (1h)
Evaluare-Unitatea 11(1h)
8. SNOAVA
„Boierul şi Păcală”
- text suplimentar
Observarea textului (1h)
Explorarea textului.
Interpretarea textului (1h)
Invitaţie la lectură.
Personaje hazlii din alte
literaturi
1.3. sesizarea unităţilor lexicale
necunoscute în fluxul vorbirii, în
scopul clarificării acestora;
3.3. identificarea expresiilor şi a
cuvintelor noi într-un text literar sau
nonliterar;
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical;
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan;
4.4. redactarea unor texte imaginative
şi reflexive în scopuri şi în contexte
variate;
4.2. utilizarea, în redactare, a unor
sinonime, antonime şi derivate
adecvate temei date.
1.3. sesizarea unităţilor lexicale
necunoscute în fluxul vorbirii, în
scopul clarificării acestora;
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un
mesaj oral;
3.2 recunoaşterea modurilor de
expunere utilizate într-un text narativ;
-forma şi conţinutul cuvintelor;
-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 1 16 V-20 V
derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; 1 16 V-20 V
sinonime şi antonime; 1 16 V-20 V
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil (personificare, compa-
raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
-părţi de propoziţie: atributul 23 V-27 V
(elementele regente); 1 23 V-27 V
-formele limbii literare; 1 23 V-27 V
-aprecieri personale referitoare la 1 23 V-27 V
anumite secvenţe ale textelor studiate 23 V-27 V
(moduri de expunere, figuri de stil) sau
la personaje; 1
-compuneri după un suport vizual; 1 30 V-03 VI
-scriere imaginativă (continuarea unor 30 V-03 VI
texte, schimbarea finalului, a perspecti-
vei din care se povesteşte etc.);
-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii 11 XIV-XVI
derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
sinonime şi antonime;
-formularea ideilor principale şi a celor 1 30 V-03 VI
secundare dintr-un text citit/ascultat;
-rezumarea orală a unor texte narative 1 30 V-03 VI
citite sau ascultate;
-moduri de expunere (naraţiune,
descriere, dialog);
-întrebările specifice abordării textelor
18
 narative: „ce“ se povesteşte (ce se
întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-specii literare: legenda;
3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime;
cuvintelor noi într-un text literar sau -figuri de stil (personificare, compa-
nonliterar; raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
Sintaxa.Complementul: 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de propoziţie: complementul
Complementul (1h) corecte din punct de vedere gramatical; (elementele regente); 1 30 V-03 VI
Complementul (1h) -formele limbii literare; 1 06 VI-10 VI
Complementul (1h) 1 06 VI-10 VI
Exerciţii - Complementul 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -propoziţii simple şi dezvoltate; propo- 06 VI-10 VI
(2h) corecte din punct de vedere gramatical; ziţie principală şi propoziţie secundară; 1 06 VI-10 VI
Sintaxa. Fraza: fraza formată din propoziţii principale 06 VI-10 VI
Fraza (2h) şi propoziţii secundare; propoziţia afir- 1
Morfologie. Conjuncţia: 4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze mativă şi propoziţia negativă; propoziţia 13 VI-17 VI.
Conjuncţia (1h) corecte din punct de vedere gramatical, enunţiativă şi propoziţia interogativă; 1
Exerciţii - Fraza (1h) folosind corect semnele ortografice şi fraze construite prin coordonare 1 13 VI-17 VI.
de punctuaţie; (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin 13 VI-17 VI.
subordonare;
-dezvoltarea unei propoziţii simple;

Comunicare: 1.2. identificarea secvenţelor de dialog, -organizarea dialogului simplu; formule

Formule specifice de naraţiune şi de descriere dintr-un de menţinere a dialogului;
dialogului (1h) mesaj oral, în scopul înţelegerii modului 1
Evaluare-Unitatea 12(1h) de structurare a acestora; 1 13 VI-17 VI.
1.5. aplicarea principiilor ascultării -indici de iniţiere de către partener a 13 VI-17 VI.
active în manifestarea unui comporta unui dialog;
ment comunicativ adecvat;
2.5. participarea la diferite situaţii de - situaţia de comunicare dialogată;
comunicare; organizarea dialogului simplu; formule
elementare de menţinere a dialogului;
19
 1.5. aplicarea principiilor ascultării
9. RECAPITULARE active în manifestarea unui comporta
FINALĂ ment comunicativ adecvat;
1.„Literatura populară 2.2. selectarea elementelor de lexic
-izvor de inspiraţie” – adecvate situaţiilor de comunicare;
Basmul (1h) 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
2.„Personaje tipice în corecte din punct de vedere gramatical;
împrejurări tipice” – 2.4. adaptarea vorbirii la parteneri şi
Schiţa (dialogul) (1h) la situaţia de comunicare/ situaţii de
3.„Din lumea celor care comunicare diverse;
nu cuvântă”(naraţiunea) 3.2 recunoaşterea modurilor de
(1h) expunere utilizate într-un text narativ;
4.„Natura: cadru fizic – 3.3. identificarea expresiilor şi a
paradis terestru” cuvintelor noi într-un text literar sau
(descrierea) (1h) nonliterar;
5.Scrierea imaginativă 3.4 sesizarea corectitudinii utilizării
categoriilor gramaticale învăţate;
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan;
4.2. utilizarea, în redactare, a unor
sinonime, antonime şi derivate
adecvate temei date;
4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;
4.4. redactarea unor texte imaginative
şi reflexive în scopuri şi în contexte
variate.
-structura secvenţelor descriptive,
narative şi dialogate;
-stabilirea ideilor în jurul cărora se or- 5 XVII
ganizează o temă dată (idee principală,
idee secundară);
-sensul unor cuvinte în diferite 1 20 VI-24VI.
contexte;
-utilizarea, în contexte diferite, a
achiziţiilor lexicale noi; 1 20 VI-24VI.
-idei principale, idei secundare;
-moduri de expunere (naraţiune,
descriere); 1 20 VI-24VI.
-figuri de stil (epitet, personificare, 20 VI-24VI.
comparaţie, repetiţie, enumeraţie); 20 VI-24VI.
-aprecieri personale referitoare la 1
anumite secvenţe ale textelor studiate 1
(moduri de expunere, figuri de stil) sau
la personaje;
-compuneri după un suport vizual;
-scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspecti-
vei din care se povesteşte etc.);
-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
-autoevaluare a propriilor texte
redactare.
20