Sindromul

 de  disfunc/e  
temporo-­‐mandibulara  (DTM)  
 Referinţe  selec/ve  
1.  Okeson,   J.   Management   of   TemporomandibularDisorders   and   Occlusion.  
Mosby,  2008.  
2.  Dawson,   P.E.   Func9onal   Occlusion:   From   TMJ   to   Smile   Design.   Elsevier  
Science  Health  Science,  2006.  
3.  Okeson  JP,  Bell  WE.  Bell’s  orofacial  pains.  Chicago,  IL;  Quintessence;  1995.  
4.  Wright   E.   Manual   of   Temporo-­‐Mandibular   Disorders.   Iowa:   Blackwell  
Publishing,  2010.  
5.  de   Leeuw,   R.   Orofacial   Pain:   Guidelines   for   Assessmnet,   Diagnosis   and  
Management.  Chicago:  Quintessence,  2008.  
6.  Le   Gall   MG,   Lauret   JF.   Occlusion   et   foncUon.   Une   approche   clinique  
raUonnelle,  Ed.  CdP,  Paris,  2002.  
7.  Buduru   S,   Almasan   O.   NoUuni   pracUce   de   Ocluzologie.   Napoca   Star,   Cluj-­‐
Napoca,  2009  
8.  Popa  S.  Ocluzia  dentara.  Normala,  patologica  si  terapeuUca.  Ed.  Dacia,  2004.  
9.  Ionita   S,   Petre   A.     Ocluzia   Dentara,   Ed.   DidacUca   si   Pedagogica,   BucuresU,  
1997.  
10.  Bratu   D,   Marcauteanu   C,   Uram-­‐TuculescuS.   No9uni   de   ocluzologie.  
Disfunc9a  temporo-­‐mandibulara.  Timisoara:  Lito  UMF  Victor  Babes,  2002.  

2  
 Anatomia  funcțională  ATM  
•  Condilul  
•  Cavitatea  glenoidă  
•  Tuberculul  arUcular  
•  Nu  carUlaj    –  țesut  
fibros  dens  
•  Discul  (20mm)  
–   biconcav  –  posterior  
(condil),  anterior  
(tubercul  arUcular)  
–  Lateral  si  medial  –  
adera  de  capsula  si  de  
condil  
Examinarea  ar/culaţiei  temporo-­‐
mandibulare  
Design-­‐ul  sistemului  mas/cator  

Osul  temporal  -­‐  zonă  fixă  

Mandibula  -­‐  zonă  mobilă  

 Problemă  de  design:  coloana  vertebrală  
deplasată  spre  anterior  pentru  ca  să  putem  sta  
drept.  Dacă  avem  o  balama  fixă,  la  deschidere  
vom  comprima  canalul  aerian  şi  alimentar.    

Aşadar,  fulcrum-­‐ul  trebuie  să  fie  mobil,  

ca  să  poată  glisa  spre  anterior  în  Umpul  
deschiderii.  Acest  fapt  necesită  un  disc    
mobil.    

Apoi  trebuie  să  limităm  mişcările  

mandibulei.  Aceasta  se  face  prin  
intermediul  ligamentelor.    

Aceste  structuri  alcătuiesc  ATM.    

Ligamentul    posterior    –  pentru  prevenirea  discului    de  a  se  
deplasa  prea  anterior    
Strat  elas/c  superior    –  fibre  elasUce  în  spatele  discului  spre  
osul  temporal  –  pentru  menţinerea  constantă  a  tensiunii  
discului  spre  distal    
Ligamente  mediale  şi  laterale  –  pentru  roUrea  discului    de  
deasupra  condilului  în  faţă  şi  în  spate,  pentru  a  fi  aliniat  
direcţiei  de  forţă  în  Umpul  mişcării  condiliene.  
Muşchiul  pterigoidian  lateral  –  fascicul  superior    –  singura  
forţă  care  tracţionează  discul  spre  anterior  (este  inserat  pe  
disc,  în  zona  anterioară)  
 Acum  avem  toate    elementele,  însă    
nu  putem  face  arUculaţia  să  
funcţioneze  până  nu  adăugăm  
elemente  de  mobilitate:  muşchii.    

UlUmul  lucru  de  care  

trebuie  să  ţinem  cont  
sunt  dinţii,  deci…  
alinierea  dinţilor…  
 DTM  
I.  Terminologie  
II.  EUologie  
III.  Simptomatologie  
IV.  DiagnosUc  
V.  Clasificare  
„…disfuncția  temporo-­‐mandibulară    
este  o  stare    complexă  și  mul9factorială;    
la  fel  sunt  și  pacienții  noștri...”    
 
Jeffrey  P.  Okeson  
 •  musculatura  masUcatorie  
DTM   •  arUculaţia  temporomandibulară    
•  asociere  a  structurilor  maxilofaciale  

•  tulburări  funcționale  ale  mușchilor  

•  tulburări  funcționale  ale  ATM    
•  deranjamentele  complexului  
condilo-­‐discal  
Forme  clinice   •  incompaUbilitate  structurală  a  
DTM   suprafețelor  arUculare  
•  disfuncții  arUculare  inflamatorii  
•  tulburări  funcționale  ale  dinților  
 •  boli  care  afectează  suprafețele  
osoase  arUculare,  inflamații  
E/ologie   •  excentricitatea  discului  /  
mul/factorială   funcționarea  necorespunzătoare  
a  arUculației  
•  trauma,  bolile  sistemice,  
obiceiuri,  postura,  factori  psiho-­‐
sociali,  stress-­‐ul  și  bruxismul  

•  interferenţe  ocluzale  /  pierderea  

stopurilor  ocluzale  posterioare  
E/ologie   •  malocluziile  de  clasa  II/  III  Angle  
mul/factorială       •  overjet  crescut  
•  anomalii  dento-­‐maxilare  
 Tratamentul   • Dietă  moale  
DTM     • Medicație  
Faza  inițială   • Terapie  ocluzală  

Tratamentul   • Echilibrare    
DTM         • Restaurare    
Terapie  ocluzală   • Ortodonție    
defini/vă   • Chirurgie  ortognaUcă    
Dawson   • Combinație  
 DTM  
I.  Terminologie  
II.  EUologie  
III.  Simptomatologie  
IV.  DiagnosUc  
V.  Clasificare  
 Epidemiologie    
•  >  5%  din  populația  generală  
•  7-­‐15%  din  populația  adultă    (Jian  Wang  2008)  
•  16-­‐59%  din  populație  prezinta  simptomatologie    
•  33-­‐86%  manifesta  semne  clinice  
•  30-­‐45%  adulU  cel  puțin  un  simptom  disfuncțional,  40-­‐58%  
dintre  ei  au  semne  de  disfuncție  (Okeson  2008)  
•  Cele  mai  multe  simptome  disfuncționale:  20  –  40  ani    
•  80%  sex  feminin    
•  DiagnosUcul  DTM  -­‐  Clinic  –  acuratețe  70%  
•  Nu  există  corelație  între  tulburările  de  ocluzie  și  statusul  
arUcular    
 I.  Terminologie  
•  1934:  Costen  a  descris  un  grup  de  simptome  care  s-­‐au  centrat  
în  jurul  urechii  și  arUculației  temporo-­‐mandibulare,  cunoscute  
sub  denumirea  de  sindrom  Costen  
•  1959  Shore  a  introdus  termenul  de  sindrom  disfuncțional  
temporo-­‐mandibular    
•  Ramsord  și  Ash  au  introdus  termenul  de  deranjament  
funcțional  temporo-­‐mandibular  
•  Gerber  a  introdus  termenul  deranjament  ocluzo-­‐mandibular    
•  Graber  pe  cel  de  mioartropa9e  a  ar9culației  temporo-­‐
mandibulare  
•  au  mai  fost  folosiți  termenii  de  sindrom  algo-­‐disfuncțional,  
sindrom  algo-­‐disfuncțional  miofascial  și  sindrom  algo-­‐
disfuncțional  temporo-­‐mandibular  
•  deoarece  simptomele  nu  sunt  întotdeauna  izolate  la  nivel  
arUcular,  unii  autori  sunt  de  părere  că  termenii  precedenți  
sunt  prea  limitați  și  că  ar  trebui  uUlizat  un  termen  cu  înțeles  
mai  larg,  precum  deranjament  cranio-­‐mandibular  
•  Bell  a  sugerat  termenul  de  disfuncție  temporo-­‐
mandibulară,  care  a  câșUgat  popularitate.  Acest  termen  nu  
sugerează  doar  probleme  izolate  la  nivel  arUcular,  ci  
include  toate  disfuncțiile  asociate  cu  funcționalitatea  
sistemului  masUcator  
•  Datorită  confuziei  create  între  specialișU  de  mulUtudinea  
de  termeni  enunțați,  American  Dental  AssociaUon  (ADA)  a  
adoptat  termenul  de  disfuncție  temporo-­‐mandibulară  
 DTM  
I.  Terminologie  
II.  EUologie  
III.  Simptomatologie  
IV.  DiagnosUc  
V.  Clasificare  
E/ologia  DTM  
§  Deformații,  boli  care  afectează  suprafețele  
osoase  arUculare,  inflamații,  excentricitatea  
discului  sau  funcționarea  necorespunzătoare  a  
arUculației  (Dawson  2006)  
§  Alți  factori  potențiali:  trauma,  boli  sistemice,  
obiceiuri,  postura,  factori  psiho-­‐sociali,  stress-­‐
ul,  bruxismul  (Salma  Al-­‐Riyami  2009)  

+   >   →
 • Tulburări  hormonale  
E/ologia   • Factori  
Incomplet   predispozanți  –  slab  
elucidată   înțeleși    
 II.  EUologie  
I.  Factori  determinanU  (duc  la  instalarea  DTM)  
1.  Factori  ocluzali  
2.  Factori  fiziologici  
3.  Factori  hormonali  (estrogenul)  
II.  Factori  predispozanU  (cresc  riscul  de  instalare  
a  DTM)  
III.  Factori  perpetuanU  (interfera  cu  procesul  de  
vindecare  sau  potenteaza  progresia  DTM)  
 
 EUologie  
I.  Factori  determinanU    
1.  Factori  ocluzali  
2.  Factori  fiziologici  
3.  Factori  hormonali  
II.  Factori  predispozanU  
III.  Factori  perpetuanU  
•  Open  bite  anterior  scheleUc    
•  Sliding  RC  /  IC  :  >  2  mm  
•  Overjet  >  4  mm  
•  EdentaUe  neprotezata  posterioara  >  5  dinU  
•  Abrazie  accentuata  

•  Ocluzia  incrucisata  posterioara  unilaterala  

•  RelaUi  ocluzale  de  clasa  III  scheleUca  (prognaUsm)    
–  Tratamentul  Umpuriu  al  malocluziilor  pentru  prevenirea  
instalarii  scrasnirii/  inclestarii  nu  este  susUnut  de  studii  
longitudinale  
Factori  ocluzali  –  stabilitate  ortopedica  
•  Stabilitatea  ortopedica  =  poziUa  
stabila  de  IM  este  in  armonie  cu  
poziUa  MS  a  condililor  in  fosa  
glenoida  
•  Cand  exista  stabilitate  
ortopedica,  fortele  funcUonale  
pot  fi  aplicate  asupra  dinUlor  si  
arUculaUei  fara  risc  de  leziune  
•  Cand  exista  instabilitate  
ortopedica,  dinUi  nu  sunt  in  
ocluzie  si  condilii  sunt  menUnuU  
in  poziUa  MS  de  muschii  ridicatori  
•  DisfuncUe  intracapsulara  poate  fi  determinata  de:    
1.  Gradul  de  instabilitate  ortopedica  
2.  CanUtatea  de  incarcare    

•  Instabilitate  ocluzala:    
–  Proceduri  restauraUve  absente  /  insuficiente  in  zona  
dinUlor  posteriori  –  poate  duce  la  suprasolicitare  
musculara  
•  DistribuUa  contactelor  ocluzale  =  simetria  
intensitaUi  lor    mai  importanta  decat  simetria  
numarului  de  distribuUe  
•  supraîncărcare  absolută:  stress  fizic  excesiv  
exercitat  asupra  țesuturilor  cu  capacitate  de  
adaptare  normală  [traumaUsme,  încărcare  
funcționala,  încărcare  parafuncționala]  
•  supraîncărcare  relaUvă:  stress  fizic  normal  
exercitat  asupra  unui  țesut  conjuncUv  cu  
capacitate  adaptaUvă  redusă  [vârsta,  boli  
sistemice  (autoimune,  metabolice),  modificări  
hormonale,factori  geneUci]  
 EUologie  
I.  Factori  determinanU    
1.  Factori  ocluzali  
2.  Factori  fiziologici  
3.  Factori  hormonali  
II.  Factori  predispozanU  
III.  Factori  perpetuanU  
•  Stress-­‐ul  
•  Tipul  de  personalitate  
•  Depresia    
•  Laxitate  ligamentara    
•  Hipermobilitate  arUculara    
•  Factori  sistemici:    
•  Artrita  reumatoida  
•  Lupus  eritematos  sistemic    
 EUologie  
I.  Factori  determinanU    
1.  Factori  ocluzali  
2.  Factori  fiziologici  
3.  Factori  hormonali  
II.  Factori  predispozanU  
III.  Factori  perpetuanU  
•  Semnele  si  simptomele  DTM  4  ori  mai  frecvente  
la  sexul  feminin  
•  Receptorii  de  estrogen  din  ATM  la  femei  cresc  
laxitatea  ligamentara  
•  Estrogenul  creste  suscepUbilitatea  la  sUmuli  
durerosi  prin  modularea  sistemului  limbic  
•  Durerea    
–  >  30%  la  pacienUi  cu  tratament  cu  estrogen  pentru  
menopauza    
–  >  20%  la  femeile  care  urmeaza  tratamant  cu  
contracepUve  orale  
 EUologie  
I.  Factori  determinanU    
1.  Factori  ocluzali  
2.  Factori  fiziologici  
3.  Factori  hormonali  (estrogenul)  
II.  Factori  predispozanU  
III.  Factori  perpetuanU  
 II.  Factori  predispozanU  
•  Laxitate  ligamentara  
•  Instabilitate  ortopedica  
•  Conturul  osos  al  comparUmentului  superior  al  ATM  
•  Eminența  arUculară  abruptă  
•  Poziția  condilului  mandibular    -­‐  poziția  posterioară  a  
condilului  este  frecvent  asociată  cu  deplasarea  discală  
•  Panta  abrupta  a  eminenței  arUculare,    
•  Morfologia  fosei  arUculare  și  a  condilului  mandibular  
(condil  mandibular  aplaUzat)  
•  Atașamentul  fasciculului  superior  al  mușchiului  pterigoidian  
lateral  (hipertrofie  musculara)  
•  Macrotrauma  /  microtrauma  (bruxism)  
 Macrotrauma  
•  Iatrogenic  
–  ExtracUa  M3  
–  Intubare    
–  Proceduri  stomatologice  indelungate    
•  Accidental  
–  Forte  excesive  bruste  –  caderi,  lupte      

- 25 % trauma maxilare; 32% iatrogenic trauma [Katzberg et al,

1980]
- 30 % eveniment traumatic major [Pullinger et al, 1985]
 EUologie  
I.  Factori  determinanU    
1.  Factori  ocluzali  
2.  Factori  fiziologici  
3.  Factori  hormonali    
II.  Factori  predispozanU  
III.  Factori  perpetuanU  
 III.  Factori  perpetuanU    
•  Factori  comportamentali    
–  ParafuncUi  –  bruxism,  guma  de  mestecat,  inclestare,  
scrasnire  
–  Obiceiuri  vicioase  /  incarcare  repeUUva:    masUcaUe  
unilaterala,  alimente  dure,  masUcaUe  excesiva,    
–  PoziUe  posturala  anormala  [sporUvi,    halterofili  /  scrasnit  
excesiv  in  Umpul  ridicarii  greutaUlor],  acUvitaU  
parafuncUonale,  meserii  (violonisU,  scuba  diver)  
•  Factori  sociali  (influenteaza  percepUa  durerii:  stress-­‐ul)  
•  Factori  emoUonali  (depresia,  anxietatea)  
•  Factori  cogniUvi  (Upul  de  personalitate)  
 Stress-­‐ul  emoUonal  
•  Reprezinta  intreruperea  si  dezorganizarea  starii  
fizice  si  psihice  a  individului  ca  urmare  a  
evenimentelor  externe  incontrolabile  (Lundeen  
et  al,1987)  
•  Reprezinta  un  raspuns  nespecific  al  corpului  la  
orice  solicitare  efectuata  asupra  sa  /  “Fight  of  
flight”  (Seyle  H,  1974)  
•  CorelaUe  intre  durerea  musculara  si  evenimente  
stresante  (Brooke,  1977;  Lundeen,  1987;  Lupton,  
1969;  Rugh,  1983)  
 Bruxismul  
•  Efect  arUcular  
–  Durere    
–  Modificari  osoase  
–  Deplasari  discale  
•  Efect  dentar    
–  Abrazie  
–  Mobilitate    
–  Fisuri  /  fracturi    
•  Efect  muscular    
–  ContracUa  muschilor  masUcatori  /  duce  la  
cresterea  tensiunii  musculare    
–  Acumulare  de  acid  lacUc    
–  Hipertrofie  musculara    
–  Contractura  
–  Trismus    
•  Efect  asupra  mucoasei  orale    
 DTM  
I.  Terminologie  
II.  EUologie  
III.  Simptomatologie  
IV.  DiagnosUc  
V.  Clasificare  
 Semne  si  simptome  DTM  
1.  Musculare  
2.  ArUculare  
3.  Dentare  
 Semne  si  simptome  DTM  
1.  Musculare  
2.  ArUculare  
3.  Dentare  
 Durerea  musculară  -­‐  localizată  
•  m.  pterigoidian  lateral:  ATM  
•  m.  temporal:  fosa  temporală  
•  m.  maseter:  obraz  
•  m.  pterigoidian  medial:  faţa  medială  a  unghiului  
mandibular  
•  pântecele  posterior  m.  digastric:  sub  ureche  
•  m.  trapez:  gât  (postero-­‐lateral,  algii  cervico-­‐scapulare)  
•  m.  SCM:  gât  (anterior,  lateral)  
 Durerea  musculară  proiectată  

•  Apare  la  distanţă  de  muşchiul  în  

spasm  
•  Fără  cordon  dureros  intermediar  
•  Dispare  la  anestezia  muşchiului  
cauzator  
 Durerea  
•  Tip  (jenă,  tensiune,  oboseală,  acută,  surdă)  
•  Intensitate  (    x  /  10  )  
•  Localizare  
•  Data  apariţiei  
•  Modalitatea  de  evoluţie  
•  Factori  de  agravare  
•  Factori  de  eliminare  
•  Fenomene  acompaniatoare  
 1.  DisfuncUi  ale  muschilor  
•  1.  Durere  musculara  
•  2.  DisfuncUe  musculara  
 1.  Durerea  musculara  =  mialgia  
•  Cel  mai  frecvent  simptom  
•  Tensiune  usoara  –  disconfort  extrem    
•  Poate  fi  rezultatul  suprasolicitarii  musculare  
•  Oboseala  musculara  
•  Incordare    
•  Originea:  vasoconstricUa  arterelor  nutriUve  si  
acumularea  produsilor  de  metabolism  in  zona  
ischemica  
•  Mialgia  nu  pare  sa  fie  asociata  cu  cresterea  
acUvitaUi  =  spasm    
•  Poate  fi  influentata  de  mecanisme  centrale    
•  Gradul  de  severitate  este  relaUonat  cu  
acUvitatea  funcUonala  a  muschiului    
•  Pote  apare  in  Umpul  vorbirii  sau  a  masUcaUei  
(dar  nu  e  cauzata  de  aceste  acUvitaU)    
•  Poate  fi  insoUta  de  cefalee  
 2.  DisfuncUa  musculara  
•  Reducerea  amplitudinii  miscarilor  mandibulare    
–  Suprasolicitarea  musculara  /  orice  contracUe  sau  inUndere  
amplifica  durerea    
–  De  aceea  pacientul  limiteaza  miscarea  pentru  a  menUne  
confortul  /  clinic  =  limitarea  amplitudinii  de  deschidere    
•  “Malocluzie  acuta”    
–  modificare  brusca  a  statusului  ocluzal  indusa  de  disfuncUe    
–  scurtarea  funcUonala  a  muschiului  pterigoidian  lateral,  
fasciculul  inferior  duce  la  dezocluzia  dinUlor  posteriori  pe  
partea  ipsilaterala  si  contact  prematur  al  dinUlor  anteriori  
pe  partea  contralaterala  
 “Malocluzie  acuta”  
1.  Co-­‐contracUe  protecUva    
2.  Durere  musculara  locala  
3.  Miospasm  
4.  Durere  miofasciala  (trigger  point  mialgia)  
5.  Mialgie  cronica  mediata  central    
6.  Fibromialgie    
 Semne  si  simptome  DTM  
1.  Musculare  
2.  ArUculare  
3.  Dentare  
 Tulburările  funcționale  ale  arUculației    
1.  deranjamentele  complexului  condilo-­‐discal  
2.  incompaUbilitate  structurală  a  suprafețelor  arUculare  
3.  disfuncții  arUculare  inflamatorii  
•  se  manifestă  prin:  artralgie  și  disfuncție  arUculară    
•  disfuncția  se  manifestă  prin  perturbarea  mișcării  
normale  condil-­‐disc,  cu  producerea  de  zgomote  
arUculare    
•  Zgomotele  arUculare  se  pot  manifesta  ca  eveniment  
unic,  cracment  (click).    
•  Crepitația  este  descrisă  ca  un  zgomot  mulUplu,  
puternic,  asemănător  pașilor  pe  nisip    
 Disfuncția  arUculației  temporo-­‐
mandibulare  
•  morfologia  aUpică  a  discului  arUcular  sau  a  condilului  
mandibular,  deplasarea  sau  dislocarea  discului  
arUcular,  inflamația  țesuturilor  moi  (capsulită,  
sinovită),  osteoartrită,  osteoartroză,  anchiloză    
•  Patologia  arUculară  include  morfologie  anormală  a  
condilului  sau  a  meniscului,  dislocarea  meniscului,  
inflamația  țesutului  moale  (sinovita,  capsulita),  
osteoartrita,  osteoartroza,  ankiloza    
•  Disfuncțiile  sunt  frecvent  asociate  cu  modificări  osoase  
degeneraUve  ale  arUculației  temporo-­‐mandibulare:  
aplaUzări,  eroziuni,  osteofiți,  scleroză  osoasă  
subcondrală,  pseudochiste  
 Durerea  ar/culară  
•  Localizare:  ATM,  în  ureche  
•  Intensitate:  arsură,  tensiune,  algii  puternice  
•  Debut:  brusc  /  insidios  
•  +:  masUcaţia  alimentelor  dure,  căscat,  frig,  
umiditate,  oboseală,  propulsie,  lateralitate  
•  Însoţită  de:  zgomote  arUculare,  tulburări  de  
cinemaUcă  
•  Evoluţie:  pusee,  remisiuni  
 Simptomatologie    
•  durere  
–  durerea  arUculară  apare  ca  rezultat  al  modificărilor  
inflamatorii  care  pot  fi  relaționate  cu  modificări  
degeneraUve,  dar  poate  fi  și  rezultatul  traumei,  bolilor  
sistemice  sau  iritării  țesuturilor  moi  arUculare  
–  înUnderea  ligamentelor,  durere  neuropata,  sau  
proiectata  (spre  exemplu,  durere  musculară  
proiectată  în  arUculație).    
•  deranjamente  mecanice    
–  deplasarea  discului,  fiind  responsabile  de  semnele  
clinice  de  Upul  cracmentelor  sau  a  blocajelor  
•  asimetrie  facială  
•  Durere  
•  DisfuncUe    
•  Deranjamente  ale  sistemului  disc-­‐condil  
–  Deplasare  discala  cu  reducere  
–  Deplasare  discala  fara  reducere    
•  SubluxaUi  
 Semne  si  simptome  DTM  
1.  Musculare  
2.  ArUculare  
3.  Dentare  
•  Durere    
•  Mobilitate  
•  Pulpita  
•  Abrazie  
 Durerea  dento-­‐parodontală  
•  Dinţi  indemni  
•  Dinţi  corect  trataţi    
•  Traumă  ocluzală  
•  Spasm  muscular  
 III.  Simptomatologie  
•  Durere  =  funcUonal  jaw  pain  /  preauriculara,  musculara  /  
iradianta  in  zona  fetei,  maxilarelor  sau  gatului/  agravată  de  
masUcația  alimentelor  dure,  durere  musculară  sau  
arUculară  la  palpare  
•  Contractura,  rigiditate  in  zona  gatului  sau  a  muschilor  
masUcatori  [sUffness]  
•  Zgomote  auriculare  (click,  crepitus)    
•  Tinnitus    
•  Limitarea  deschiderii  gurii  /  blocaje    
•  Modificarea  traiectoriei  de  inchidere/deschidere  
•  Cefalee  recurenta  
•  Modificarea  pa~ern/ului  ocluzal  
•  Amorteala  la  nivelul  mainilor  
 DTM  
I.  Terminologie  
II.  EUologie  
III.  Simptomatologie  
IV.  DiagnosUc  
V.  Clasificare  
Diagnos/c    

• Istoric  
• Examinare  clinică  
• Examinare  paraclinică  
• IRM  
• CBCT  
 DTM  
I.  Terminologie  
II.  EUologie  
III.  Simptomatologie  
IV.  DiagnosUc  
V.  Clasificare  
 Formele  clinice  de  DTM  
1.  Disfuncția  mușchilor  masUcatori  (DTM  miogenă)  
2.  Disfuncția  arUculației  temporo-­‐mandibulare  (DTM  
artrogenă)  
a.  Deplasarea  discului  
b.  Dislocarea  reducUbila  a  discului  
c.  Dislocarea  ireducUbila  a  discului    
3.  Hipomobilitatea  mandibulară  cronică  
4.  Tulburarile  de  creștere.    
•  Bratu  D.,  Marcauteanu  Corina,  Uram-­‐Tuculescu  S.  NoUuni  de  ocluzologie.  DisfuncUa  temporo-­‐mandibulara.    Lito  UMF  Victor  Babes,  Timisoara,  2002.  
 Clasificarea  disfuncțiilor  temporo-­‐mandibulare    
(American  Academy  of  Orofacial  Pain  h~p://www.aaop.org)  
 

I.  Disfuncții  musculare  
–  Co-­‐contracție  protecUvă  
–  Sensibilitate  musculară  locală  
–  Durere  miofascială  
–  Miospasm  
–  Mialgie  mediată  central  
II.  Disfuncții  arUculare  
–  Deranjamente  ale  complexului  condilo-­‐discal  
•  Dislocări  discale  
•  Deplasare  discală  cu  reducere  
•  Deplasare  discală  fără  reducere    
–  IncompaUbilitate  structurală  a  suprafețelor  arUculare  
•  Modificări  de  formă  ale:  
–  Discului  
–  Condilului  
–  Fosei  
•  Adeziuni  
–  Disc  la  condil  
–  Disc  la  fosă  
•  Subluxație  (hipermobilitate)  
•  Dislocare  spontană    
–  Boli  inflamatorii  ale  arUculației    
•  Sinovită/capsulită  
•  Retrodiscită  
•  Artrită  
–  Osteoartrită  
–  Osteoartroză  
–  Poliartrită  
•  Boli  inflamatorii  ale  structurilor  asociate  
–  Tendinită  temporală  
–  Inflamarea  ligamentului  sUlo-­‐mandibular  
III.  Hipomobilitate  mandibulară  cronică  
–  Anchiloză  
•  Fibroasă  
•  Osoasă  
–  Contractură  musculară  
•  MiostaUcă  
•  MiofibroUcă  
–  Impedanță  Coronoidă  
IV.  Tulburări  de  creștere  
–  Tulburări  congenitale  și  de  dezvoltare  osoase  
•  Agenezie  
•  Hipoplazie  
•  Hiperplazie  
•  Neoplazie  
–  Tulburări  congenitale  și  de  dezvoltare  musculare  
•  Hipotrofie  
•  Hipertrofie  
•  Neoplazie