Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
limitată.
Informație de interes public este acea informație care privește activitățile sau
rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de
suportul, forma sau de modul de exprimare a informației.
articolul 34 din Constituția Republicii Moldova consolidează : Dreptul persoanei
de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin
reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite
de legislaţie.
(3) Orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu prezenta lege
este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.
9) să difuzeze de urgenţă pentru publicul larg informaţia care i-a devenit cunoscută
în cadrul propriei activităţi, dacă această informaţie:
a) poate preîntîmpina sau diminua pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor;
b) poate preîntîmpina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii de orice
natură;
c) poate opri răspîndirea informaţiei neveridice sau diminua consecinţele negative
ale răspîndirii acesteia;
d) comportă o deosebită importanţă socială.
- de a solicita Camerei, personal sau prin reprezentanţii săi, orice informaţii aflate
în posesia acesteia, cu excepţiile stabilite de Lege.
Notă: Orice persoană care solicită acces la informaţii, în condițiile Legii, este
absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.
- să difuzeze de urgenţă pentru publicul larg informaţia care i-a devenit cunoscută
în cadrul propriei activităţi, dacă această informaţie:
După toate studiile făcute la acest subiect ,pot spune că asigurarea dreptului de
acces la informație joacă un rol destul de binevenit pentru societatea noastră ,
pentru democrație și pentru lupta cu corupția.Informația de interes public nu este
atît de accesibilă din partea instituțiilor publice(din banii publici). Democrația
înseamnă puterea oamenilor de a influența deciziile pe care le ia statul. Cetățenii își
aleg reprezentanții în organele de putere, le urmăresc activitatea, iar mai apoi decid
dacă îi lasă la conducere sau îi schimbă. Pentru ca acest model să lucreze,
cetățenii trebuie să cunoască cum este exercitată puterea publică, cum sunt
cheltuite resursele la care contribuie cu impozite, sau cum cei aleși și cei puși în
funcție publică își îndeplinesc promisiunile. Cu alte cuvinte, fără acces la
informație nu există democrație.
Avantajele accesului la informație : Transparența(Un stat autoritar nu prezintă de la
bun început informație despre activitățile sale și pune obstacole cetățenilor care cer
mai multă informație și transparență), eficiența instituțiilor statului, a mediului de
afaceri, a societății civile, a presei, etc, prevenirea corupției este posibilă doar în
condiții de maximă transparență a deciziilor și cheltuielilor făcute de instituțiile
statului.Deci legislația Republicii Moldova este favorabilă accesului la informație
și transparenței. Impedimentele din calea acestora sunt deseori de ordin neformal,
arbitrar și țin nu atât de legislație, cât de felul în care aceasta este interpretată de o
instituție sau alta. În 2017– 2018, un grup de organizații media ale societății civile,
experți media, juriști și organizații internaționale au elaborat o propunere
cuprinzătoare de amendamente legislative, care nu a fost adoptată de guvernările
succesive.Acest lucru se datorează în mare măsură lipsei de voință politică, întrucât
mulți oficiali au averi inexplicabile și/sau afaceri înregistrate pe numele membrilor
familiei. Reformarea Legii cu privire la accesul la informație ar putea permite,
așadar, o examinare nedorită de către mass-media a afacerilor lor, stilurilor luxoase
de viață precum și a declarațiilor oficiale de avere și interese.La moment, cadrul
legal este obstrucționat de mai multe lacune și ambiguități grave. De exemplu, nu
există un Registru Media sau vreo definiție legală care să denote instituțiile ce pot
fi considerate mass-media sau care să descrie exact cine este un jurnalist. Aceste
ambiguități sunt folosite de către instituțiile guvernamentale pentru a discrimina și
a nega accesul la informații pentru mass media și jurnaliștii, pe care guvernarea
refuză să-i considere mass-media „oficiale”. Controlate de politicieni sau oligarhi,
mass-media au tendința de a raporta informații părtinitoare sau ambigue pentru a
îmbunătăți imaginea proprietarilor și pentru a-și susține agenda politică. Această
ingerință stabilește o agendă falsă pentru mass-media și presă, care au obligația
fundamentală de a oferi publicului larg informații obiective și de înaltă calitate.
Această politizare ia, de asemenea, forma de segregare a mass-media, prin care
unele instituții media au acces privilegiat la informații din partea statului, în timp
ce altora le este refuzat în mod arbitrar acest acces. Jurnaliștilor și surselor media li
se interzice în mod obișnuit accesul la evenimente publice și la ședințele
informative organizate de instituțiile statului, dacă sursa media respectivă nu este
pe placul partidului de guvernământ.Organizațiile societății civile ar trebui să
interacționeze mai mult cu publicul pentru a-l sensibiliza cu privire la dreptul
constituțional la informație, iar cetățenii ar trebui încurajați să solicite acces la
informațiile stocate în bazele de date electronice, care sunt create și întreținute cu
fonduri publice.