Tuesday, 14 January 2020

Curs anato articulatii 5

Articulatia soldului (continuare)

Biodinamica articulatiei soldului

Articulatia soldului este o art in care se realiz miscari de extensie/ flexie, adductie/
abductie, rotatie mediala/laterala, circumductie

extensia/flexia este o miscare care se realizeaza in jurul unui ax transversal care

trece prin vf trohanterului mare. Este limitata de muschii posteriori si capsula. Daca
genunchiul este in extensie, flexia coapsei se poate realiza doar pana la 90 de
grade, iar cu genunchiul flectat, flexia poate ajungte la 130 de grade. Ag motori pt
flexie sunt: m iliopsoas, drept femural, cu actiune directa, la care se adauga si m
tensor al fasciei lata, m croitor, m adductori, dar acestia pot actiona numai pana la
orizontala; peste orizontala, in flexie mai participa fesierul mijlociu. Miscarea de
extensie este realizata de m fesier mare si fesier mijlociu, plus ceilalti m posteriori ai
coapsei: biceps femural, semitendinos, semimembranos; se face in jurul aceluiasi
ax transversal.

adductia/ abductia se face in jurul unui ax sagital care trece prin jurul capului
femural. Cand coapsa este in extensie abductia merge pana la 60 de grade, iar in
flexie pana la 70. Agentii motori sunt m tensor al fasciei lata, m fesier mijlociu, iar ca
ag de limitare a miscarii avem ligam cubofemural si respectiv capsula. Miscarea de
adductie este realiz de cei 3 m adductori (svurt, lung, mare), de m iliopsoas, de m
pectineu si de m gracilis si este lim de lig iliofemural, de capsula articulara si in mica
masura si de ligam ischiofemural.

Miscarea de rotatie poate fi interna sau externa. Sunt misc care se realiz in jurul unui
ax vertical care trece prin capul femural. Rotatia externa merge pana la 15 grade, iar
externa pana la aprox 35 de grade. Agentii motori pt rotatie ext sunt m fesier mare
si mijlociu, m filiform, m patrat femural, m gracilis, iar pt rotatie interna m fesier
mijlociu, m fesier mic si m semimembranos.

Miscarea de circumductie insumeaza toate miscarile de mai sus.

Arituclatia genunchiului

Este o articulatie care se realizeaza intre 3 oase: extremitatea distala a femurului,

prin cei 2 condili, extrremitatea proximala a tibiei si fata posterioara a patelei.
Suprafata articulara superioara este reprez de cei 2 condili femurali care au axele
orientate divergent posterior. Intre cei 2 condili se delimiteaza o scobitura, fosa
intercondilara. Condilul medial este mai mare decat cel lateral, deci intre tibie si
femur se realizeaza un unghi obtuz cu deschidere laterala de 170 de grade (genu

1
 Tuesday, 14 January 2020
varum fiziologic). Daca condilul medial este mai mare, unghiul scade pe la aprox
140 de grade si are aspect de picioare in x. Invers, daca condilul medial este mai
mic, unghiul creste pana la 180 de grade (genu varum). Suprafata art este oarecum
neregulata pt ca, privit dintr o parte, se descriu 2 cercuri cu raze diferite: unul ant cu
o raza de aprox 45 mm si unul post cu o asa de aprox 15 mm. Suprafetele articulare
sunt acoperite de cartilaj hialin care este mai gros in partea inferioara.

Cea de a 2a suprafata articulara, fata posterioara a patelei. Pe aceasta suprafata se

gaseste o creasta care separa 2 fetisoare articulare, cea laterala fiind mai mare, si
care patrunde in incizura dintre condilii femurali.

A 3a fata articulara este fata art superioara a extremitatii proximale tibiale. Sunt
fetele articulare ale celor doi condili tibiali, plane/ usor concave, acoperite de cartilaj
hialin, intre care se gaseste o proeminenta, eminenta intercondiliana.

Suprafetele articulare sunt incongruente si intre ele sunt dispuse meniscurile (2).
Unul intern si altul extern. Meniscurile au forme diferite. Pe sectiune prezinta o fata
superioara concava adaptata condililor femurali, o fata inferioara plana sau usor
convexa, adaptata platoului tibial, o fata externa rugoasa pe care adera capsula art
si 2 extremitati (una anterioara si alta posterioara). OECI (inel extern, litera C intern).
Aceste meniscuri sunt structuri fiborcartilaginoase, care realizeaza congruenta.
Extremitatile anterioare sunt legate prin intermediul unui ligam transvers.
Extremitatile meniscului medial sunt apropiate intre ele, dand aspectiul de inel. Este
mai ingust, dar mai subtire comparativ cu cel lateral care este mai lat, dar mai gros.

Cavit art este impartita in 2 spatii: suprameniscal/ meniscofemural, si unul inferior:

meniscotibial/ inframeniscal. Capsula soldarizeaza piesele. In partea superioara
anterior se insera la periferia supraf art. Lateral si medial trece pe sub epicond
medial si cel lateral, iar posterior insertia patrunde in fosa intercondiliana si mai
departe se prinde de ligamentele incrucisate. In partea ant lasa un orif pt insertia la
periferia supraf articulare patelare, iar in partea inferioara, capsula se insera la
perfieria supraf art a platoului tibial. Capsula art este tapetata la int de membr
sinoviala care trimite prelungiri prin capsula articulara realizand burse sinoviale si
anume bursa sinoviala a m cvadriceps, bursa sinoviala infrapatelara, bursa sinoviala
a m gastrocnemian lateral/ medial, a m semimembranos, a m popliteu etc.

Capsula este intarita de o serie de structuri ligamentare:

1. Ligam patelar: prelungirea inferioara a tendonului m cvadriceps (rotula fiind

considerata os sesamoid, in grosimea tendonului); se prezinta ca un trapez cu o
baza mare la nivelul vf patelei, iar cea mica la niv tuberozitatii tibiale; posterior
de acest ligam se gaseste bursa sinoviala infrapatelara si tes adipos infrapatelar;
in partea anterioara, subcutanat se mai gaseste bursa sinoviala prepatelara; din
marginile laterala, resp mediala a ligamentului patelar se desprind fibre care

2
 Tuesday, 14 January 2020
adera de fasciile musculare adiacente sau direct de supraf osoasa de pe fata
tibiala si care poarta numele de expansiuni aponevrotice ale ligam rotulian.

2. Ligam popliteu oblic: este un facsicul de fibre care se desprinde din tendonul de
ins al m semimembranos, care are un traiect recurent, dar directia lui este oblic
ascendenta si laterala si se insera pe condilul lateral

3. Ligam popliteu arcuat: manunchi de fibre care se gaseste sub ligam precedent;
are un traiect oblic descendent spre lateral si se insera pe capul fibulei

4. Ligam colateral fibular: ligament puternic care prezinta ins superioara la niv
epicondilului lateral al femurului, are un traiect vertical, trece prin tendonul d
einsertie al m biceps femural si se prinde inferior pe vf capului fibulei.

5. Ligam colateral tibial/ medial: se prezinta ca o banda fibroasa, este un ligament

puternic, care cuprinde 3 categorii de fibre: o categorie de fibre care se prind
superior pe epicondilul medial al femurului, au traiect descendent pana la niv
meniscului intern; a 2a categorie sunt cele cu insertie pe fata mediala a
extremitatii proximale a tibiei, au traiect ascendent pana la niv meniscului
medial; a 3a categorie sunt cele superficiale care pleaca de pe epicondilul
medial al femurului, pana pe fata mediala a extremitatii proximale tibiale.

6. Ligam incrucisat anterior: este un ligament puternic care se prinde inferior in

oartea anterioara a platoului tibial, ventral de eminenta intercondiliana, iar
superior pe fata mediala a condilului lateral

7. Ligam incrucisat posterior: ligament puternic, se prinde in partea inf posterior de

eminenta intercondiliana si superior pe fata laterala a condilului medial.

8. Ligam transvers: leaga extremitatile anterioare ale celor doua meniscuri.

Biodinamica articulatiei genunchiului

Este o art cu conducere ligamentara, in care se realizeaza miscari de flexie/

extensie, care se realizeaza in etajul suprameniscal. Flexia poate merge pana la
maxim 50 de grade. Se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin condilii
femurali. Se executa miscari de invartire/ rostogolire a condililor in etajul
suprameniscal, iar dupa o fortare poate aparea o usoara rotatie. Miscarea este
limitata de m cvadriceps, de ligam patelar, de ligam incrucisate si in mica masura
chiar si de ligam colateral fibular. Agentii motori pt flexie sunt muschii de pe fata
post a coapsei: biceps femural, semitendinod, semimbranos, la care mai pot
participa m accesori pt flexie: m croitor si m gracilis. M de extensie se poate face
pana la 180 de grade cu mici variatii pt sexul feminin care are ligam mai slabe si
poate merge pana la 185 de grade. Miscarea de extensie se face in jurul aceluiasi
ax transversal. Este intai o miscare de rostogolire, miscare de alunecare si la urma
miscare de rotatie. Agentii motori sunt m anteriori (cvadriceps) la. Care se adauga m

3
 Tuesday, 14 January 2020
tensor al facsiei lata. Miscarea de extensie este limitata de ligam posterioare,
colaterale si incrucisate si de capsula articulara.

Tot la niv genunchiului descriem miscari de rotatie mediala/ laterala. Acestea se

realizeaza in etajul inframeniscal, in jurul unui ax vertical care trece prin centrul
eminentei intercondiliene. Rotatia externa poate fi de maxim 40 de grade, iar ag
motor este in principal bicepsul femural. Rotatia interna este cuprinsa inte 5 si 10
grade si are ca ag motori m semitendinod, semimembranos, gracilis, popliteu,
gastrocnemian medial.

Miscarea de inclinatie laterala/ mediala sunt miscari de amplitudine redua (2-2,5

cm), fiind limitate de ligam incrucisate si colaterale.

Articulatia tibiofibulara

Sunt descrise mai multe art: art tibiofibulara superioara, art intre cele 2 oase prin int
membr osoase si tiobiofibulara inf

Art tiniofibulara sup este sinoviala, intre supraf articulara tibiala a capului fibular si
art . Supraf art sunt acoperite de cartilaj hialin. Cele 2 oase sunt
solidarizate prin capsula art care se insera la periferia supraf articulare si intarita de
ligamente:

1. Ligam anterior al capului fibular

2. Ligam posterior al capului fibular

Membr interosoasa este o struct groasa care leaga marginile interosoase ale celor 2
oase. In principal contine fibre cu directie oblica inferior si lateral. Reprezinta suport
de insertie pt m profunzi atat din loja ant cat si din cea post. In ea se gasesc orif
prin care trec elem vasculare: unul in partea sup pt vasele tibiale anterioare si unul in
partea inf prin care trece ramura perforanta a arterei peroniere cu vena omonima.

Art tibiofivulara inferioara rar este o art sinoviala. De regula, fetele art sunt acoperite
doar de periost si sunt reprez de fata articulara a extremitatii distale a fibulei care
este convexa si incizura fibulara a extremitatii distale a tibiei care este concava. Intre
ftele art se gasesc ligam interosoase. In afra de aceste ligamente mai avem:

1. Ligam tibiofibular anterior

2. Ligam tibiofibular post

3. Art talocrurala

4. Este o art de leg intre cele 2 oase ale gambei si oasele tarsiene. Fetele art
superioare sunt reprez de fata art a maleolei fibulara, fata art inferioara a
extremitatii distale a tibiei si fata art a maleolei tibiale, toate acoperite de cartilaj
hialin. Inferior este supraf art a trohleei talusului. Aceste supraf art sunt

4
 Tuesday, 14 January 2020
solidarizate de o capsula articulara ce se prinde la periferia supraf articulare, la
care se mia adauga o serie de ligamente:

1. Ligam medial: se prinde superior la nivelul maleolei tibiale, iar inferior se desface
in 4 facsicule: unul tibionavicular, care se prinde pe fata mediala si dorsala a
navicularului; al 2lea facsicul este partea tibiocalcaneana, acre se insera pe
sustentaculul talamic; partea tibiotalara anterioara, care se prinde pe colul
talusului; a 4a parte este tibiotalara posterioara, care se prinde pe procesul
posterior al talusului.

2. Ligam talofibular anterior: se prinde pe maleola fibulara si pe colul talusului

3. Ligam talofibular posterior: se prinde pe maleola fibulara si pe procesul posterior

al talusului

4. Ligam calcaneofibular: se prinde pe maleola fibulara si se insera pe fata lat a

calcaneului.

Biodinamica art talocrurale

Se poate realiza flexie dorsala a piciorului sau flexie plantara (extensie). Flexia
dorsala merge pana la aprox 90 de grade, in jurul unui ax care trece prin trohleea
talusului. Este limitata de contactul dintre oase. Ag motori sunt m de pe fata ant a
gambei. Miscarea de flexie plantara se face pana la 45 de grade. Este limitata de
ligam colaterale sau de contactul dintre oase. Ag motori sunt m posteriori ai
gambei.

Planta

Este delim posterior de calcai, anterior de degete, medial si lateral de marginile

piciorului.

Dpdv al stratigrafiei reg plantare avem pielea care este f groasa. In unele locuri
prezinta ingrosari mai mari nu ite turioame. Este o piele fara pilozitate, bogata in
glande sudoripare, al caror glomerul se gaseste in paniculul adipos. Urmeaza
aponevroza plantara. Este o structura fibroasa din care pleaca septuri conjunctive si
care impart reg plantara in 3 loje: mediala, mijlocie si laterala. Loja mediala prezinta
in plan suoerficial in care este m abductor al halucelui si un plan profund in care se
gaseste m flexor scurt al halucelui si tend m flexor lung al halucelui. Tot in plan
profund gasin insertiile m tibial posterior si se prelungeste ins m peronier lung. Tot
profund se gaseste artera plantara mediala, n plantar meidal cu n digitali plantari
comuni, din care pleaca n digitali plantari proprii si venele omonime.

Loja mijlocie prezinta un plan superf reprez de m flexor scurt al degetelor, un plan
mijlociu in care gasim m flexor lung al degetelor car eincruciseaza m flexor lung al
halucelui, m patrat plantar si lombricalii. Planul profund cuprindem adductor al

5
 Tuesday, 14 January 2020
halucelui, tendonul m peronier lung si m interososi. Intre planul superf si planul mijl
se gaseste manunchiul vasculonervos plantar lateral. N plantar lateral da o ram
superf si una prof care merge cu a plantara laterala

Loja laterala este alc dintr un plan superficial, cu m adductor al degetului mic si un
plan profund format de m flexor scurt al deg mic, m interososi plantari.

Piciorul privit in ansamblu prezinta 2 bolti: o bolta longitudinala cu 2 arcade si o

bolta transversala

Bolta logit cuprinde un arc medial care este format de talus, navicular, cuboid si
primele 2 metatarsiene, iar arcul lateral este format de calcaneu si cuboid plus
ultimele doua oase metatarsiene.

Arcul transversal este dispus intre cuboid si trece prin cele 3 oase cuneiforme. Are
inaltime maxima in dreptul celui de al doilea cuneiform.

Aponevroza plantara se ancoreaza in functie de puncte de sprijin ale boltii, iar

desprinderea acestor puncte de insertie determina prabusirea boltii plantare.