Tuesday, 7 January 2020

Curs anato articulatii 4

Biodinamica articulatiei umarului

In cadrul articulatiei umarului se pot realiza miscari complexe: adductie, abductie

(apropiere/indepartarea de trunchi), miscare realizata in jurul unui ax sagital care
trece prin partea inferioara a capului humeral. Adductia are 2 faze: prima, ridicarea
pana la niv orizontalei, a 2a , ridicarea pana la verticala. Prima faza se realizeaza
strict in art umarului, iar cea de a 2a faza asociaza si miscarea de “balama” a
omoplatului. Agentii motori pt abductie sunt: m supraspinos, deltoid, biceps, iar pt
miscarea de adductie, m pectoral mare, latissimus dorsi, rotund mare, infraspinos,
subscapular, coracobrahial, deltoid (fasc anterior).

Alt tip de miscare este miscarea de proiectie anterioara/ flexie, respectiv

posterioara/ extensie. Miscarea se realizeaza in jurul unui ax transversal ce trece
prin centrul tuberculului mare si prin centrul cavit glenoide. Flexia merge pana l
aprox 120 de grade, pe cand extensia pana la 30 de grade. Flexia este realizata de
m deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare. Miscarea poate fi limitata,
pe de o parte de contactul dintre oase, de o serie de ligamente (ligam
coracohumeral), de partea posterioara a capsulei articulare, de muschi (rotund mic,
infraspinos). Miscarea opusa, de extensie este realizata de m deltoid, de m
latissimus dorsi, de m infraspinos, rotund mic, triceps si este limitata, pe de o parte,
de partea ant a capsulei articulare, de ligam glenohumerala, de m subscapular.

O alta miscare care se poate realiza este cea de rotatie: interna sau externa. Axul
acestei miscari este un ax vertical care grece prin centrul capului humeral si prin
capitul. Este o miscare care completeaza miscarile de supinatie, respectiv pronatie,
acestea doua fiind caracteristice antebratului. Agentii motori pt miscarea de rotatie
interna sunt reprez de m subscapular, pectoral mare, latissimus dorsi, rotund mare,
deltoid, biceps. Rotatia externa este determinata de m infraspinos si rotund mic.

Insumarea miscarilor de abductie, adductie, flexie, extensie, rotatie interna si

externa realizeaza miscarea de circumductie.

Articulatia cotului

Articulatie sinoviala, complexa, realizata intre extremitatea distala a humerusului,

extremitatea proximala a radiusului si extremitatea proximala a ulnei si cuprinde de
fapt o insumare a 3 articulatii: humeroradiala, humeroulnara, radioulnara proximala.

Suprafetele articulare, la niv de humerus sunt, in partea laterala, capitulul, in partea

mediala, trohleea. La nivel de extrem prox radius, avem suprafata art superioara a

1
 Tuesday, 7 January 2020
capului radial, pt articularea cu capitulul si circumferinta capului radial pt articularea
cu incizura radiala a ulnei. La ulna, avem, pe de o patrte incizura trohleara (partea
sup a procesului coronoid si partea ant a olecranului) prezinta o creasta pt santul
trohleei si incizura radiala de pe fata laterala a proc coronoid.

Toate supraf articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sunt solidarizate pe de o

parte de capsula articulara, care se prezinta ca un manson cu insertie complexa, in
sensul ca linia de proiectie pleaca din vf proc coronoid, merge spre medial, la
periferia supraf articulare, ajunge pe partea mediala a olecranului, dupa care se afla
la nivel de humerus, lasa in afara epicondilul medial, apoi ocoleste fosa olecraniana,
ajunge pe fata laterala la periferia suprafetei articulare, apoi sare la niv colului
anatomic al radiusului, mergand insertia la periferia supraf art a circumferintei,
ajunge in posterior si se termina in vf procesului coronoid, cu specificatia ca in
partea ant a extremitatii distale a humerusului trece deasupra fosetei coronoide si
fosetei radiale.

Capsula este captusita la interior de sinoviala. Prin capsula se pot exterioriza

prelungiri ale sinovialei, realizand burse ce se dispun intre formatiunile musculare
adiacente. Capsula este alc din fibre conj cu disp longit la ext si circulare la int.
Capsula este de asemenea invelita de formatiuni ligam:

1. Ligam colateral radial: se gaseste in partea laterala, are insertie pe epicondilul

lateral al humerusului, dupa care se desface in evantai, ajungand pe fata laterala
a olecranului, respectiv la nivelul colului. radiusului. Fibre ale acestui ligam se
pot intrepatrunde cu fibre din ligam inelar.

2. Ligam colateral ulnar: este un ligam puternic, ca si precedentul, are insertie in

partea superioara pe epicondilul medial, dupa care se desface in 2 fascicule:
unul cu fibre cu dispozitie oblica, care ajung pe fata mediala a proc coronoid si
altul, sub precedentul, cu fibre avand dispozitie verticala si care se insera pe fata
mediala a olecranului.

3. Ligam inelar: se prezinta ca o banda fibroasa care are insertie anterior de foseta
radiala a ulnei, apoi ocoleste anterior, lateral si mai apoi posterior, circumferinta
si partial colul anatomic al radiusului si se insera in partea posterioara a incizurii
radiale.

4. Ligam patrat: structura fibroasa de forma patrulatera care are insertie in partea
inferioara a incizurii radiale a ulnei si cealalta extremitate pe colul radiusului.

Vascularizatia articulatiei este asigurata de complexul arterial care se gaseste de jur

imprejurul art cotului, format de ramurile arterei brahiale profunde, a recurenta
radiala, recurenta ulnara, cele care formeaza cercul arterial periarticular.

2
 Tuesday, 7 January 2020
Biodinamica art cotului

In art cotului se realizeaza miscari de flexie extensie. Aceste miscari se produc in

jurul unui ax transversal care trece prin mijl capitulului si trohleei. Agentii motori sunt
m biceps brahial, brahial, brahioradial, lung extensor radial al carpului (flexor
accesor), m epicondilieni mediali, pt flexie. Agentii motori pt extensie sunt m triceps,
m epicondilieni laterali. Intre flexie si extensie se realizeaza un unghi cu deschidere
de aprox 140 de grade.

Se mai poate realiza miscarea de pronatie si supinatie. Pt miscarea de pronatie, axul

trece prin capul radiusului si ulnei. In repaus extremitatea proximala radiala se
roteste pe loc, iar cea distala realizeaza deplasarea cu incrucisarea diafizelor. Agentii
motori pt pronatie sunt m rotund pronator, patrat pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung, brahioradial, lung extensor radial al carpului.

Pt miscarea de supinatie, aceasta este realizata de m supinator, biceps brahial,

brahioradial, lung abductor al policelui, lung si scurt extensor al policelui, extensor
al indexului. Miscarea este limitata de membrana interosoasa, iar in urma supinatiei
diafizele sunt dispuse paralel.

Articulatii intre oasele antebratului

Articulatia dintre diafizele radiusului si ulnei prin int membranei osoase (structura
fibroasa, dura cu fibre in directii diferite). Pe masura ce se coboara se disting 2
straturi: superficial cu fibre si profund cu fibre oblice/ transversale. Deasupra
membr interosoase se gaseste poartea oblica (struct fibroasa cu un capat inferior si
medial de tuberozitatea radiala si celalalt lateral de tuberoz ulnei). Intre poarta oblica
si membr interosoasa se formeaza un spatiu pe unde trece a interosoasa
posterioara. Deasupra m patrat pronator se mai gaseste un orif prin care a interos
post perforeaza membr si se anastomozeaza cu cea ant. Membr interos are rol in
solidarizare, in limitarea unor miscari si reprez loc de insertie pt muschi din straturile
profunde.

Articulatia radioulnara distala:

Este o art sinoviala, realizata intre incizura ulnara a radiusului, pe partea mediala a
extr distale radiale, usor concava, acoperita de cartilaj hialin, iar cealalta supraf este
circumf capului ulnar. In partea ant, art este completata de un disc intre capul ulnar
si randul proximal de oase carpiene. Discul are o forma triunghiulara cu baza la niv
partii inf a incizurii ulnare a radiusului si vf la niv proc stiloid. El realizeaza
congruenta intre supraf art si prezinta suport de insertie pt capsula art.

3
 Tuesday, 7 January 2020
Articulatia radiocarpiana

Este tot o art sinoviala care se realiz pe de o parte intre fetele art inferioare ale
epifizei distale a radiusului si proc stiloid al radiusului, resp fata inf a discului. Inferior
sunt fetele articulare ale primului rand de oase carpiene. Toate supraf art sunt
acoperite de cartilaj hialin si solidarizate cu o capsula art comuna, inclusiv pt art
radioulnara distala. Capsula este dublata la int de membr sinoviala. Este intarita de
o serie de ligam :

1. Ligam radiocarpian palmar: este un ligam puternic, situat pe fata ant cu insertie
pe baza proc stiloid, de unde merge pe marg ant a epifizei distale a radiusului,
dupa care fasc se imparte in 3 grupuri de fibre: un grup se prinde pe fata ant a
semilunarului, un grup pe piramidal si al treilea grup se prinde pa partea
anteroinf a capitatului.

2. Ligam ulnocarpian palmar: situat pe fata ant a art, cu ins pe discul articular,
respectiv pe procesul. Stiloid al ulnei, dupa care se imparte in 2 fascicule care
se termina pe osul semilunar, pe fata ant a corpului osului mare si uneori poate fi
prez un al treilea grup, cu ins pe fata ant a piramidalului.

3. Ligam colateral carpian ulnar: are insertie in partea superioara pt fata anterioara
si vf procesului stiloid al ulnei, dupa care se desface in 2 fascicule care se insera
pe osul pisiform si piramidal.

4. Ligam colateral carpian radial: are insertie superior pe procesul stiloid al

radiusului, apoi se desface in 2 fascicule care se insera pe osul scafoid si trapez.

5. Ligam radiocarpian dorsal: pe fata posterioara, se prinde cu un capat pe fata

post a extremitatii distale a radiusului, iar inf se desface in 3 fascicule care se
insera pe piramidal, osul mare si osul semilunar.

Dpdv al vascularizatiei vbim despre cele 2 arcade carpiene palmara si dorsala.

Biodinamica art radiocarpiene

Aceasta articulatie este ca si tip, de tip , in care se pot realiza miscari de

extensie, flexie, adductie, abductie si circumductie. Flexia si extensia se realizeaza
in jurul unui ax transversal care trece prin primul rand de oase carpiene si prin
procesele stiloide radial, resp ulnar. Miscarile de flexie vor fi realizate d m flexori de
pe fata ant a antebratului, iar extensia, m extensori de pe fetele laterala si post.
Miscarea de adductie si abductie se realizeaza in jurul unui ax sagital care trece prin
osul capitat.

4
 Tuesday, 7 January 2020
Articulatia soldului

Este o art sinoviala, de tip sferoidal, care se realizeaza intre capul femural si
cavitatea acetabulara. Cavit acetabulara se gaseste pe fata externa a coxalului, la
locul unde se intalnesc corpurile celor 3 oase ce il alcatuiesc: iliac, ischion si pube.
Prezinta o suoraf articulara semilunara si o supraf nearticulara. In partea inf este
descrisa si o incizura numita incizura acetabulara. Fata art este acoperita de cartilaj
hialin, mai gros superior si la periferie. Supraf art a acetabulului este completat de
labumul acetabular (struct fibroasa cu forma triunghiulara pe sectiune, cu o fata
neteda spre art si o fata rugoasa la exterior, unde se prinde capsula art. De
asemenea are o baza care se prinde la periferia supraf art, dar sare peste incizura
acetabulara si transf incizura intr un orificiu prin care trec vasele care vascularizeaza
ligam capului femural, capsula art, sinoviala etc.)

Periferia cavit acetabulare este usor proeminenta si poarta numele de spranceana

acetabulara.

Cealalta supraf art, sub forma a 2 treimi dintr o sfera este la niv capului femural.
Este acoperita de cartilaj hialin, mai gros in partea superioara. Exceptie face o
anumita supraf nearticulara ce poarta numele de foseta ligam capului articular (in
portiunea superomediala).

Capsula articulara este o structura fibroasa care se prezinta ca un manson, ca un

trunchi de con cu baza mare la niv sprancenei acetabulare si si pe fata externa a
labumului acetabular, iar baza mic la niv femural, insertia capsulei art facandu se pe
fata ant a extremitatii proximale, pe linia intertrohanterica, iar pe fata post la niv
colului anatomic, la aprox 1,5 cm de capul femural. Insertia capsulei lasa in afara
fosa trohanterica, de asemenea lasa in afara trohanterul mare si mic. Acest tip de
insertie este imp dpdv clinic, in sensul ca o fractura in partea lat a colului anatomic
este anterior intracapsulara, iar post extracapsulara.

Elem ligamentare care particpa la aceasta art sunt:

1. Ligam ileofemural: ligam puternic, gasit pe fata ant a articulatiei. Este format din
2 fascicule care se desfac in evantai: in partea superioara se prinde sub spina
iliaca anteroinf si se imparte in 2 fascicule: unu;l cu fibre dispuse oblic cu
insertie pe marg ant a trohanterului mare, sub ins m fesier mic, si al doilea cu
fibre dispuse vertical, care se insera anterior de trohanterul mic.

2. Ligam cubofemural: ligam puternic, care se prinde superior pe eminenta

ileopectineala, pe creasta pectineala si pe ramura sup a pubelui, iar inf se prinde
in dreptul trohanterului mic

3. Ligam ischiofemural: pe fata post a art, ligam puternic care se pirnde in partea
piosteroinf a sprancenei acetabulare, iar la nivel femural se insera pe partea

5
 Tuesday, 7 January 2020
anterioara a trohanterului mare, dra sub ligamentul ileofemural. Acest ligam, prin
ins lui la niv femural, lasa in afara fosa trohanterica.

4. Ligam capului femural: se prinde cu un capat in foseta ligam de la niv capului

femural, iar inf ajunge la niv ligam transvers de la niv incizurii acetabulare. De
fapt, la acest nivel se imparte in 3 fascicule: unl pe buza ant a incizurii, buza
post a incizurii si unul care se prinde de ligam transvers.