Tuesday, 17 December 2019

Curs anato articulatii 3

Articulatia dintre coaste si coloana vertebrala

Art dintre capul coastei si corpurile vertebrale

Sunt considerate art de tip diartroze plane, sunt art sinoviale in care supraf art sunt plane; la
nivelul capului coastei este descrisa creasta capului, care separa supraf articulara in 2 supraf
mai mici pt fetisoarele art de la niv fetelor laterale ale corpurilor vertebrale adiacente.
Exceptie fac coasta 1, 10, 11, 12.

Suprafetele art sunt acoperite de un cartilaj hialin subtire; mijloacele care solidarizeaza
piesele osoase sunt reprez de capsula art, dublata la interior de sinoviala; aceasta sinoviala,
prin prez crestei capului este dubla; avem dfpt 2 cavit art separate de creasta; foarte rar cele 2
cavit comunica intre ele din cauza sinovialei duble;

Alte mijl de legatura sunt ligamentele:

1. ligamentul radiar al capului, care se prez sub forma unor structuri fibroase cu dispozitie
radiara, adera de colul coastei, pe de o parte si pe de alta parte de corpurile vertebrale
vecine si la discurile intervertebrale.

2. ligam intraarticular al capului costal/ al crestei capului, un ligam foarte scurt, dispus intre
creasta capului coastei si discul intervertebral; participa si el la separarea celor 2 cavit
articulare.

Articulatia costotransversala

Este o diartroza planiforma. Are supraf art plane, acoperite de cartilaj hialin subtire. O
fetisoara art apartine tuberculului coastei, iar cealalta fetisoara apartine procesului transvers,
la niv varfului acestuia.

Mijl de solidarizare sunt capsula art, dublata de membrana sinoviala la care se adauga
formatiunile ligamentare. Pt fiecare coasta exista 3 ligamente:

1. Ligam costotransversar comun, cu insertie pe fata posterioara a colului si pe procesul

transvers al vertebrei respective

2. Ligam costotransversar superior, care se prezinta ca o structura fibroasa; se prinde cu un

capat de fata postero-superioara a colului coastei, iar cu celalalt se prinde de proc
transvers al vertebrei situate deasupra

1
 Tuesday, 17 December 2019
3. Ligam costotransversar lateral, are ins pe varful procesului transvers, iar celalalt capat se
prinde pe tuberozitatea coastei respective

Articulatiile cu sternul/ sternocostale

Sunt:

1. Directe

2. Prin intermediul cartilajului coastei 7 pt perechile 8, 9, 10

• Articulatia condrocostala:
• Articulatia dintre cartilaj si stern/ condrosternala: art sinoviala, de tip diartroza planiforma,
exceptie face art dintre manubriul sternal si cartilajul coastei 1 (o sincondroza)

• Articulatiile intercondrale: se realizeaza intre coaste vecine, incepand de la coasta a 6a si

pana la coasta a 10a.

Mijloacele de legatura sunt: capsula articulara, dublata la interior de membrana sinoviala si

ligamente:

1. Ligam sternocondral intraarticular

2. Ligam sternocondral radial gasit la suprafata, pe suprafata anterioara

Articulatia dintre manubriu sternal si corpul sternului si art dintre corp si apendice xifoid sunt
sincondroze.

Cartilajelereunite ale coastelor 8, 9, 10 care se prind la niv cartilajului coastei 7 formeaza

rebordurile costale.

Articulatiile sacroiliace

Sunt niste articulatii variabile in functie de varsta. Suprafetele articulare sunt fetele articulare
de la nivelul coxalului si fetele laterale de la aripile sacrale, care la copii sunt plane, dupa care
devin neregulate, rugoase. ;a inceput predomina tesutul fibrocartilaginos, iar portiunea
centrala este de tip diartroza, iar cu trecerea timpului art devine predominant
fibrocartilaginoasa, ramanand la niv art acele fetisoare asemanatoare cu pavilionul urechii de
la niv sacrului, alcatuite doar din cartilaj hialin care ulterior ramane doar la nivelul coxalului.
La varstele inaintate, cele de la niv sacrului devin fibrocartilaje.

Elementele care realizeaza leg dintre cele 2 oase sunt reprez in principal de ligamente, mai
putin discutam despre capsula articulara, prezenta numai in portiunea centrala si este
inconstanta.

2
 Tuesday, 17 December 2019
1. Ligam sacroiliac ventral, se prez ca o struct fibroasa, in evantai, care se prinde cu un
capat pe fata ant a aripii sacrale, iar lateral ajunge in partea posterioara a fosei iliace, pe
linia terminala si inferior s epoate prelungi pana pe lama patrulatera (fata interna a
cavitatii acetabulare)

2. Ligam sacroiliac interosos, se prez ca o structura fibroasa cu fibre scurte intre cele 2 fete
articulare si mai exact, intre tuberozitatile celor 2 oase (tuberoz sacrala, tuberoz iliaca)

3. Ligam iliolombar, este o struct fibroasa puternica, care se prinde cu un capat de varful
procesului costiform al vertebrelor lombare 5 si, mai rar, 4, iar celalalt capat se indreapta
catre creasta iliaca, in treimea posterioara a acesteia.

4. Ligam sacrotuberos, ligam puternic, care se prinde cu un capat de fata post a sacrului,
incepand din dreptul S3, insertia prelungindu-se inferior pana la niv fetei posterioare a
coccisului, dupa care coboara oblic inferior si usor medial, se desface si se insera la niv
tuberoz ischiadice, deci are o ins mai lata. Este un ligam lat, aplatizat, care participa la
formarea peretelui postero-lateral al pelvisului.

5. Ligam sacrospinos, se prinde cu un capat pe marginea laterala a sacrului, apoi coboara

insertia si pe marginea laterala a coccisului, dupa care se grupeaza intr-un fascicul care se
insera pe spina ischiadica. Este ligam care practic separa marea scobitura ischiadica de
mica scobitura sichiadica. Deasupra sa, muschiul cribriform va imparti orif care se
formeaza intre orif acesta si marea scobitura: un spatiu supracribriform si un spatiu
infracribriform.

Articulatiile dintre stern si clavicula/ sternoclaviculare

Sunt diartroze, art sinoviale; fetele articulare sunt reprez de incizura claviculara a
manubriului sternal, gasita in unghiul supero-lateral al manubriului sternal. Cealalta fata
articulara este cea de la niv clavicular, dar extremitatea mediala a claviculei orez la niv fetei
articulare un fel de creasta care imparte fata articulara a extrem mediale in 2 supraf mai mici:
una va fi superioara, destinata manubriului sternal si un a inferioara pt articularea cu fetisoara
articulara a cartilajului coastei 1.
Fetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. In plus, intre fetele articulare se gaseste un
disc, discul articular sternoclavicular. Discul imparte cavitatea articulara in 2 spatii mai mici:
spatiul disco-sternal si spatiul disco-clavicular. Cele 2 spatii pot fi separate intre ele, dar pot
comunica atunci cand exista un orificiu la niv discului sternoclavicular.

In afara de aceste elemente, mai avem mijl de legatura: membrana sinoviala si ligamentele.

3
 Tuesday, 17 December 2019
Capsula articulara se prez ca un Manson fibros care uneste cele 3 supraf articulare: de la niv
manubriului, de la nic claviculei si de la niv cartilajului primei coaste. Este captursita la
interior de membrana sinviala care poate fi dubla, la care se mai adauga:

1. Ligam sternoclavicular anterior: cel mai puternic, este dispus pe fata anterioara, intre
manubriul sternal si extremitatea sternala a claviculei

2. Ligam sternoclavicular posterior, cu aceeasi dispozitie, dar pe fata posterioara

3. Ligam interclavicular, care este format din 2 categorii de fibre: unele dispuse superficial
care trec de la o extremitate sternala la cealalta a claviculelor, peste incizura jugulara si
unele scurte, profunde, care leaga extremitatea strernala a claviculuei de incizura jugulara
a manubriului sternal.

4. Ligam costoclavicular, este un ligam f puternic, scurt, care are un capatr de isnertie la niv
fetei inferioare a extremitatii sternale a claviculei si celalalt capat acre se prinde pe
cartilajul primei coaste.

Art acromioclaviculara

De tip sinovial, in care supraf art de la niv acromial este ovalara, usor concava, iar cea de la
niv claviculei este ovalara, usor convexa. Supraf art sunt acoperite de un cartilaj hialin
subtire.

Mijloacele de fixare sunt reprez de: capsula articulara (struct fibroasa ca un manson care
solidarizeaza cele 2 piese osoase, fiind mai groasa antero-superior si subtire inferior) intarita
de ligamentul acromioclavicular (strcutura fibroasa in banda care se prinde pe vf
acromionului cu un capat si cu celalalt capat se prinde extremitatea acromiala aclaviculei)

+ ligam coracoclavicular, este un ligam la distanta, in forma trapezoidala: baza la vf

acromionului si baza mare la niv clavicular si are 2 componente:

1. ligam trapezoid se gaseste anterior si lateral, se prinde pe linia trapezoida

2. Ligam conoid este situat posterior si medial de precedentul si se prinde pe procesul

conoid

Ambele se gasesc pe fata inf a claviculei, in portiunea laterala.

La niv centurii scapularte se realizeaza o serie de miscari fine, deci dpdv biodinamic se pot
descre miscari de ridicare si coborare a umarului, miscare realizata in jurul un aix cu directie
sagitala acre trece prin ounctul de inseretie a cartilajului costoclavicular

Agentii motori sunt: m trapez, ridicator al scapulei, limitat de ligam sternoclavicular.

Miscarea de coborare este realizat de muschiul subclavicular.

4
 Tuesday, 17 December 2019
Se mai pot descrie miscari de proiectie anterioara si posterioara a umarului, care se realizeaza
in jurul unui ax vertical care trece prin ligam costoclavicular. Agentii motori pt proiectie
anterioara sunt: m. Pectoral mic, mare si dintat anterior. Limitarea miscarii este data de
ligamentele anterioare. Pt proiectia posterioara sunt in principal muschii romboizi, iar
limitarea miscarii este data de ligam posterioara.

O miscare de circumductie este o sumare a celorlalte miscari de ridicare, coborare si

proiectie. Se realizeaza 2 conuri de rotatie: unul extern cu diametru mare, altul intern cu diam
mic, care au varfurile unite la niv ligam costoclavicular.

Articulatia umarului

Este o articulatie sinoviala, o diartroza de tip sferoidal. Piesele osoase implicate sunt supraf
articulara a capului humeral si respectiv fata articulara a glenoidei (cavit glenoida). Ambele
sunt acoperite de un cartilaj hialin, mai gros la niv capului humeral. Exista o incongruenta
intre suoraf articulare, si atunci, pt a realiza congruenta, cavit glenoida trebuie marita (prin
intermediul labumului glenoidal: struct fibrocartilaginoasa de forma triunghiulara pe sectiune
cu baza la niv periferie cavit glenoide, fata externa mai rugoasa la ea aderand capsula
articulara, fata interna neteda, in contact cu lichhidul sinovial).

Mijloacele de unire sunt reprez de:

1. capsula articulara: manson fibros care se prinde in partea mediala la periferia supraf
articulare, respectiv pe fata externa a labumului, la niv humeral insertia capsulei se face
in partea anterioara, superioara si posterioara, la niv colului anatomic, iar in partea
inferioara coboara, printr-o bucla, pana in dreptul colului chirurgical, pt a permite
efectuarea unor miscari ample in procesul de ridicare/ circumductie a membrului
superior; capsula este capitonata la interior de membrana sinoviala care prez o serie de
prelungiri care ies prin capsula in afara, formand asa numiteke burse sinoviale, gasite de
regula intre structuri musculare; de exp: in jurul tendonului capului lung al bicepsului
brahial care culiseaza in santul intertubercular.

2. ligamente:

• Ligamente glenohumerale, sunt 3 ligamente:

• glenohumeral superior/ supragleno-suprahumeral, care are insertie cu un capat
deasupra cavit glenoide, iar celalt ajunge in dreptul tuberculului mare sau se termina
in dreptul celui mic

• Glenohumeral mijlociu/ supragleno-prehumeral, cu un capat in dreotul cavitatii

glenoide si celalalt pe tuberculul mic sau sub acesta

5
 Tuesday, 17 December 2019
• Glenohumeral inferior/ pregleno-subhumeral, cu un capat anterior de cavit glenoida,
iar celalalt inferior de tubercul mic/ pe colul chirurgical

• ligamentul coracohumeral, ligam puternic, sub forma de banda, cu un capat pe proc

coracoid si cu celalalt ajunge pe tuberculul mare