Tuesday, 10 December 2019

Curs anato articulatii 2

Articulatiile sinoviale

Sunt articulatii mobile/ diartroze care au urm elemente: suprafete articulare,

cartilaje articulare, fibrocartilaje de marire a supraf articulare, fibrocartilaje
intraarticulare (discuri si meniscuri), mijloacele de fixare (capsula articulara si
ligamente), cavitatea articulara.

Suprafetele articulare pot fi plane, convexe, concave, elipsoidale, sferice. Aceste

supraf articulare incearca sa se potriveasca intre ele astfel incat sa realizeze o
articulatie. Fetele sunt acoperite de cartilaj articular: hialin, care are o grosime
variabila in functie de mobilitate articulara, de presiunea care se realizeaza
asupra lui, cuprinsa intre 1 si 12 mm, de culoare alb-sidefie cu tenta albastruie,
de regula mai gros in portiunea centrala, se subtiaza la periferie si se continua
cu periostul. Odata cu inaintarea in varsta, aceste cartilaje se subtiaza, prin
deshidratare; nu contin vase de sange, sunt hranite de la tes osos subiacent prin
difuziune sau de la periost, prezinta o fata care este mai rugoasa, usor
denivelata, care vine in contact cu osul, si o fata neteda care priveste spre
cavitatea articulara. Cartilajele actioneaza ca niste pneuri= suporta tasari (modif
ale formei), fiind foarte elastice.

Fibrocartilajele de marire a supraf articulare sunt labumul glenoidal/ acetabular.

Pe sectiune are forma triunghiulara, cu varful in partea libera si baza spre
periferia articulatiei. O fata este rugoasa, la care adera capsula, iar cealalta fata
este lucioasa, fiind fata articulara.

Fibrocartilajele intraarticulare sunt discurile si meniscurile. Aceste formatiuni

realizeaza congruenta supraf articulare. exp: meniscurile prezinta o fata
superioara concava, adaptata condililor femurali si o fata inf plana, adaptata
platoului tibial. Discurile sunt formatiuni circulare, de regula mai groase la
periferie si mai subtiri in port centrala, une prez si un orificiu. La periferia
discului se prinde capsula art; imparte cavit art in 2 parti: un segment
supradiscal si un segment infradiscal. Aceste parti pot comunica prin orif din
portiunea centrala a discului.

Capsula articulara cuprinde doua parti: o parte externa/ superficiala, de natura

fibroasa si o parte interne= membrana sinoviala. Partea externa fibroasa se
prezinta deseori ca un manson fibros care se poate prinde fie la periferia supraf
articulare, fie la distanta; acest manson prezinta 2 orificii care pot varia ca
dimensiuni, adaptate structurilor osoase pe care le leaga, le fixeaza. Cu cat
miscarea este mai ampla, cu atat capsula se prinde la distanta.

1
 Tuesday, 10 December 2019

Formatiunile ligamentare sunt structuri fibroase, care leaga 2 sau mai multe
piese osoase, care se impart in mai multe tipuri de lig: capsulare (structuri
fibroase care limiteaza anumite miscari; exp: ligam. cubohumeral), tendinoase
(se gasesc in grosimea unor tendoane de insertie; exp: ligam. patelar=
prelungirea inferioara a tendonului de insertie a m. cvadriceps), musculare
(structuri fibroase care deriva din muschi care degenereaza si fibrozeaza; exp:
ligam acromiocoracoidian), fibrozate (rezulta din degenerarea unor structuri
fibromusculare; exp: ligam. stilohioidian), interosoase (localizate in interiorul
articulatiei => intraarticulare dar extrasinoviale), la distanta (nu au contact cu
capsula articulara dar intaresc/ faciliteaza insertia unor muschi care participa la
mobilizarea articulatiei respective; exp: ligam. transvers superior al scapulei/
ligam. coracoacromial).

Membrana sinoviala este o structura fibroasa subtire care capitoneaza fata

interna a capsulei articulare si care intotdeauna se prinde de os la periferia
suprafetei articulare, indiferent de gradul de miscare; are funv=ctie secretorie,
secreta sinovia (lichid galben mai gros, mai vascos, unsuros care faciliteaza
alunecarea supraf articulare intre ele sau respectiv pe un disc/ menisc); adera de
capsula articulara si poate prezenta o serie de prelungiri care pot fi grupate in
externe si interne. Prelungirile ext sunt reprez de fundurile de sac sinoviale/
recesuri: apar ca niste prelungiri in deget de manusa care trec prin capsula
articulara si care se dispun intre capsula articulara si muschii periarticulari (exp:
). Foliculii sinoviali/ cripte sinoviale sunt tot niste prelungiri ext, in forma de
deget de manusa, dar au dimensiuni mici, care se vad putin in afara capsulei
articulare. Prelungirile interne ale membranei sinoviale sunt plicile sinoviale,
care pot fi unice sau ramificate, iar in int lor, pe langa tes adipos care prob vine
din partea extraarticulara, mai putem gasi elem vasculare: srteriole venule. De
regula, plutesc in int articulatiei, in acel lichid sinovial. Vilozitatile sinoviale
sunt tot prelungiri int, seamana cu plicile sinoviale, dar au aspect filiform.
Plutesc in sinovie si umplu spatiile ramase goale.
Membrana sinoviala este f bine vascularizata: arterele provin din vasele din
grosimea capsulei articulare, venele au un aspect varicos. De asemenea, se
gasesc vase limfatice superficiale sau profunde. Formatiunile nervoase
formeaza plexuri mienterice.
Ca rol, membr. Sinoviala are 3 roluri: nutritiv, secretor si lubrefiant prin prod de
sinovie, de curatare (det procesele de fagocitoza a diverse resturi cel).

Sub membrana sinoviala se gaseste cavitatea articulara. Spatiul cuprins intre

oasele care participa la o articulatie s.n. interlinie articulara.

Clasif. articulatiilor mobile:

1. Dupa tipul de miscare:

2
 Tuesday, 10 December 2019
1. Uniaxiale
2. Biaxiale- de tip elipsoidal
3. Multiaxiale- cele de tip sfera. de la art umarului/ soldului
2. Dupa aspectul supraf articulare:
1. Articulatii plane- art intertarsiene/ intercarpiene
2. Ginglismul/ art in balama/ trohleara- art interfalangiene/ humeroulnara
3. Trohoide- art radioulnara distala/ proximala sau art dintre atlas si axis
mediana
4. Bicondiliana- art genunchiului
5. Elipsoidala- metacarpofalangiana/ radiocarpiana
6. Selara- art carpometacarpiana a policelui
7. Sferoidale- art umarului/ soldului

Articulatiile coloanei vertebrale

Articulatia corpurilor vertebrale

Fetele articulare sunt usor cincave atat superior cat si inferior, sunt acoperite de
un cartilaj hialin subtire; intre 2 corpuri vertebrale se gaseste discul
intervertebral. Acest disc are un aspect biconvex, inaltime diferita in fctie de
regiune ( regiunea cervicala- 3 mm’ regiunea toracala si cervicala inf- 5/6 mm,
regiunea lombara- 9 mm cu exceptia promontorului- 12 mm in partea
anterioara). Fiecare disc intervertebral prezinta 2 componente: un inel fibros si
un nucleu pulpos. Inelul fibros este situat la periferia discului intervertebral,
aderent la caryilajul care acopera fetele articulare ale corpului, este format din
lame fibroase care se gasesc periferic, iar catre portiuneacemtrala contine lame
fibrocartilaginoase. Fibrele respective realizeaza niste spirale care adera la
cartilajul hialin al cartilajelor articulare. De regula nucleul pulpos este plasat in
mijloc, dar exista si situatii (fiziologice) in care este plasat posterior fata de
centrul discului. Nucleul pulpos are culoare alb-galbuie si contine putine
elemente fibroase intre care este asezat tesutul . Se prezinta ca o pernuta
putand fi deplasat, comprimat, iar in mom in care paraseste locul lui normal,
poate determina herniile de disc. Daca un nucleu pleaca in oartea anterioara sau
laterala nu apare nicio problema teoretic. Daca discul fuge posterior el proemina
in canalul vertebral si are efect de masa catre sacul si automat catre maduva si
radacinile nervilor spinali (hernie discala intracanalara). Exista situatii in care
discul poate fugi in recesurile laterale drept sau stang sau chiar in gaurile de
conjugare si atunci apasa fie pe gg spinal de pe radacina post sau pe trunchiul

3
 Tuesday, 10 December 2019
nervului spinal. Distrugerea platoului superior sau inferior al corpurilor
vertebrale determina patrunderea discului chiar in corpul vertebral. Aceste
hernii apar in cazul unor traumatisme sau in cazul unor afectiuni care slabesc
structura osoasa (osteoporoza). Odata cu patrunderea discului, si spatiul
intervertebral se modifica, aparand tasari ale corpurilor vertebrale.

Corpurile vertebrale sunt solidarizate si prin int ligam longitudinale: anterior,

resp posterior. Ligam longitudinal anterior se prinde superior de partea bazilara
a osului occipital, iar inf ajunge pana in dreptul vertebrei S2/S3. Se prezinta ca o
banda fibroasa care coboara pe supraf cor[urilor vertebrale, prinzandu se de
asemenea de discurile intervertebrale.
Ligam longitudinal posterior merge de la marginea anterioara a gaurii occipitale
mari, inclusiv poate avea prelungiri care ajung pe clivus, apoi coboara prin
canalul vertebral pe fata posterioara a corpurilor vertebrale, pana in dreptul Cc1.
Are insertie mai laxa pe os si prezinta niste prelungiri cu aspect dintat catre ext,
catre gaurile de conjugare.

Articulatia lamelor vertebrale

Lamele vertebrale sunt articulate prin ligamentele galbene (in structura lor
predomina tes conjuctiv elastic). Aceste ligam sunt cele care se opun flexiei
exagerate a coloanei vertebrale. Apar ca niste benzi fibroase care anterior ajung
la gaurile de conjugare, iar posterior ajung pana in dreptul proceselor spinoase.

Articulatia dintre procesele transverse

Se numesc articulatii intertransversale. Sunt struct fibroase care se dispun intre

2 procese transverse vecine. In regiunea cervicala se pot gasi si structuri
musculare=> muschi intertransversari. In regiunea toracala avem numai tes
fibros. In regiunea lombara, unde sunt procese costiforme, ligam s.n. tot
intertransversare lombare.

Articulatiile intre procesele spinoase

Sunt ligam interspinoase care sunt de 2 feluri:

1. supraspinos, care merge descendent, unind varfurile proceselor spinoase, de
la proc spinos C7, pana la niv sacrului.
2. scurte, sunt cele care unesc 2 procese spinoase vecine si se gasesc profund

4
 Tuesday, 10 December 2019
3. nucal, in regiunea cervicala, avand o forma triunghiulara, cu baza in partea
superioara, la niv protuberantei occipitale externe, respectiv pe creasta
occipitala externa, pana la niv gaurii occipitale mari, a 2 a latura este cea
care uneste toate varfurile procoselor spinoase cervicale pna la C7, iar a 3a
latura este cea libera, de la protuberanta occipitala externa, pana la C7.

Articulatiile dintre porcesele articulare

Sunt diartroze, articulatii sinoviale. Fetele articulare sunt de forme diferite: in

regiunea cervicala sunt plane, dispuse intr un plan intermediar intre cel orizontal
si cel frontal, cele superioare privesc catre posterior si superior, iar cele
inferioare privesc antero-inferior; cele din regiunea toracala sunt dispuse in plan
frontal, cele superioare privesc posterior, iar cele inferioare anterior; cele din
regiunea loimbara

Toate fetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin subtire. La periferia

suprafetelor se prinde capsula articulara, mai groasa posterior, captusite la int de
o membr sinoviala subtire.

Biodinamica articulatiilor coloanei vertebrale

In ansamblu, coloana vertebrala realizeaza miscari de lfexie, extensie, de rotatie,

de flexie laterala.
Miscarile de flexie au ca agent motor muschii drepti abdominali in contractie
bilaterala, muschii oblici externi si interni, muschiul ilipsoas, muschiul SCM,
muschii scaleni, muschiul lung al gatului.
Pt miscarea de extensie, agentii motori sunt muschii erectori spinali superficiali
sau profunzi.
Muschii erectori spinali superf sunt longissimus, spinal semispinal si iliocostal.
M erectori profunzi sunt interspinosi, multifizi, splenici si acestia tot in
contractie bilaterala.
Miscarea de flexie laterala, ag motori sunt m patrat lombar, mm
intertransversari unde exista (reg cervicala), mm scaleni, m lung al gatului, mm
splenici, m levator scapulae, m trapez, toti in contractie unilaterala.
Pt miscarile de rotatie:
1. De aceeasi parte, ag motori sunt m oblic intern, m spleneus
2. De partea opusa, m semispinal, m SCM, m iliopsoas, m trapez, m oblic
extern