Maia Sandu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Maia Sandu

Date personale

Nume la naştere Maia Sandu 

Născută 24 mai 1972 (48 de ani)

Risipeni, raionul Făleşti,
RSS Moldovenească
(astăzi Republica Moldova)

Părinţi Grigorie şi Emilia Sandu

Fraţi şi surori Veronica

Cetăţenie  Republica Moldova

 România

Religie creştin-ortodoxă

Ocupaţie economistă, om politic

Al 6-lea Preşedinte al Republicii Moldova

Va prelua funcţia

Funcţie asumată
23 decembrie 2020

Precedat de Igor Dodon

Prim-ministru al Republicii Moldova

În funcţie
8 iunie – 14 noiembrie 2019

Preşedinte Igor Dodon

Precedat de Pavel Filip

Succedat de Ion Chicu

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

În funcţie
9 martie – 26 iulie 2019

Preşedinte Igor Dodon

Prim-ministru Pavel Filip

Succedat de Galina Sajin

Circumscripţia nr. 50, Vest de Moldova

În funcţie
9 decembrie 2014 – 20 februarie 2015

Preşedinte Nicolae Timofti

Prim-ministru Iurie Leancă

Chiril Gaburici

Succedat de Petru Ştirbate

Ministru al Educaţiei al Republicii Moldova

În funcţie
24 iulie 2012 – 30 iulie 2015

Preşedinte Nicolae Timofti

Prim-ministru Vlad Filat

Iurie Leancă
Chiril Gaburici
Natalia Gherman (interimar)

Precedat de Mihail Şleahtiţchi

Succedat de Corina Fusu

Premii GPSA Award for Leadership in Social

Accountability[*] (2015)
Ordinul Gloria Muncii

Partid politic Partidul Acţiune şi Solidaritate

Alma mater Academia de Studii Economice a

Moldovei
Academia de Administrare Publică de
pe lângă Preşedintele Republicii
Moldova
 Harvard Kennedy School of
Government

Profesie economistă

Prezenţă online

facebook
Twitter username
Instagram

Modifică date / text 

Maia Sandu (n. 24 mai 1972,[1] Risipeni, RSS Moldovenească, URSS) este

o economistă şi politiciană pro-europeană din Republica Moldova,[2] care este
preşedintele ales al Republicii Moldova, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale din
2020. A exercitat funcţiile de prim-ministru al Republicii Moldova în iunie-noiembrie
2019 (Guvernul Maia Sandu) şi de ministru al educaţiei în 2012-2015. A fost membră a
parlamentului între 2014-2015 şi în 2019. [3] Este prima femeie preşedintă a Republicii
Moldova.

Cuprins

 1Biografie
o 1.1Copilărie şi studii
o 1.2Activitate politică
o 1.3Alegerile prezidenţiale din 2016
o 1.4Guvernul Maia Sandu
o 1.5Alegerile prezidenţiale din 2020
 2Viaţă personală
 3Note
 4Legături externe

Biografie
Copilărie şi studii
Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Făleşti în familia lui
Grigorie şi Emilia Sandu.
Între anii 1989 şi 1994 ea a studiat la Academia de Studii Economice a
Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relaţii
internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii
Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la Harvard Kennedy School of
Government (SUA), obţinând titlul de Master în administraţie publică. [4] Între 2010 şi
2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca
Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru
al educaţiei în Republica Moldova.[5]
Activitate politică
Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din
Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid (împreună cu Natalia Gherman).
[6]
 Totuşi, la o emisiune TV din mai 2015, ea a precizat: „Am decis să ader la acest
partid, pentru că m-a sprijinit în toate reformele pe care le-am implementat în domeniul
educaţiei. Eu nu mi-am formalizat neapărat relaţia cu echipa, fac parte din partid, dar
oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”.[7]

Maia Sandu în 2015

După demisia lui Chiril Gaburici din funcţia de prim-ministru în iunie 2015, Natalia

Gherman a asigurat interimatul aproximativ o lună de zile, timp în care se desfăşurau
negocierile pentru formarea Alianţei pentru Integrare Europeană – 3. La 23 iulie (2015)
Maia Sandu a fost desemnată candidat al PLDM la funcţia de Prim-ministru al Republicii
Moldova.[8] Totuşi, după ce într-un timp scurt ea a înaintat mai multe condiţii pentru a
accepta funcţia (printre care numirea unui alt guvernator la BNM, fie fosta ei colegă de
la Banca Mondială, Veronica Bacalu, [9] fie un american, dar şi un procuror general
european), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianţei (PDM şi PL) au lăsat
să se înţeleagă că nu o vor susţine,[10] Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost
nevoit să înainteze o altă candidatura în locul Maiei Sandu, pe Valeriu Streleţ,
vicepreşedintele PLDM, candidatura căruia a fost discutată şi a întrunit consensul în
cadrul alianţei.[11] După învestirea guvernului Streleţ, fiind invitată la emisiunea În
PROfunzime de pe postul Pro TV Chişinău, Maia Sandu a declarat că i s-a oferit
posibilitatea să aleagă un portofoliu dintre două ministere, dar a refuzat pentru că nu ar
avea sprijinul alianţei.[12] Pe 23 decembrie 2015 ea şi-a lansat propria platformă care
urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii
ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acţiune şi
Solidaritate”.[13][14]
Pe 1 februarie 2016, Maia Sandu a declarat că „Dacă ar avea loc un referendum pentru
unire (n.n.: unire cu România), personal aş vota «Da».”[15][16]
Alegerile prezidenţiale din 2016
La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcţia
de preşedinte a Republicii Moldova de către Consiliul Politic Naţional,[17][18] de
asemenea, în aceeaşi zi a fost constituit grupul de iniţiativă de colectare a semnăturilor,
ce număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu.[17][19] Pe data de 2
septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă.[19][20]
Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susţinerea candidatului
PAS - Maia Sandu[21][22][23] (nr. minim admisibil fiind de 15 mii, iar maxim de 25 de mii).
[24]
 La 29 septembrie Maia Sandu a fost înregistrată drept concurent electoral, dat fiind
că 22181 de semnături au fost declarate valabile. [25]
În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene şi
anti oligarhice (PAS, PLDM şi PPDA[26]) în alegerile prezidenţiale din Republica
Moldova.[27]
În turul I de scrutin, care s-a desfăşurat la 30 octombrie şi în care au participat 9
candidaţi, Maia Sandu a reuşit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă
38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reuşit să acumuleze 47,98% din
sufragii.[28] Dat fiind că nu a fost întrunită majoritatea de 50% + 1 vot din primul tur, s-a
desfăşurat un alt tur pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu şi Igor Dodon. În turul II,
Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obţinând 766.593 de
voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%). [28]
Guvernul Maia Sandu
Articol principal: Guvernul Maia Sandu.
La data de 8 iunie 2019 a fost desemnată şi aleasă în funcţia de Prim-ministru al
Republicii Moldova.[29] În aceeaşi zi Curtea Constituţională a Republicii Moldova a
declarat neconstituţională desemnarea Maiei Sandu în funcţia de prim-ministru. [30]
A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă,
Curtea Constituţională şi-a anulat deciziile la 15 iunie, Plahotniuc a părăsit ţara şi
guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.
Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moţiune de
cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul şedinţei Parlamentului de 63 de deputaţi
din fracţiunile PSRM şi PDM.[31][32]
Alegerile prezidenţiale din 2020

Lansarea în campania electorală, 2 octombrie 2020

La alegerile prezidenţiale din 2020, Sandu şi-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind
luată în cadrul partidul său.[33] De această dată, partidele care o susţinuseră la alegerile
din 2016, în cadrul unei alianţe care avea să devină Blocul ACUM, şi-au înaintat propriii
candidaţi: Tudor Deliu (PLDM) şi Andrei Năstase (PPDA).[34]
Comisia Electorală Centrală a acceptat candidatura sa la 30 septembrie. [35] Două zile
mai târziu, Sandu s-a lansat oficial în campania electorală. [36]
După primul tur al alegerilor, Sandu a obţinut cel mai mare punctaj, 36,16%,
devansându-l pe preşedintele în exerciţiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale.[37] A
doua zi după anunţarea rezultatelor, candidaţii de dreapta Andrei Năstase, Octavian
Ţîcu, Dorin Chirtoacă şi Tudor Deliu[38] şi-au exprimat sprijinul pentru Sandu în turul doi.
[39]

În turul doi, din data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57.72% (943 006 voturi).
[40]

Viaţă personală
Maia Sandu nu este căsătorită. Vorbeşte engleza, româna, rusa şi spaniola. [41]