ABSENTEISMUL

1. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAŢII

- problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă
atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredre în
educaţia şcolară
- fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de
tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca
traumatizantă)
- formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei
unor probleme)
- reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu
obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi)
- forme:
 absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură
disciplină sau doar la câteva discipline)
 absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi
generalizată, prefigurează abandonul şcolar)
 căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau
interpersonală)
 dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
 dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)
 atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem
- semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală: funcţia de separare /
individualizare (mai ales la adolescenţi)
 Violenta Verbala
Violenta verbala predomina in scoli, reprezentand poate principala
problema de comportament identificata de specialistii in educatie, de
elevi, parinti si profesori.

Violentele intre copii se pot produce oricand, iar pana la violenta fizica
mai ramane doar un mic pas. Efectele pot fi surprinzator de grave, cand
ne gandim la varstele fragede ale copiilor
Violenta verbala este o forma de comportament abuziv, folosind
limbajul. Definim prin aceasta sintagma orice cuvant spus intentionat
sau neintentionat, care are drept rezultat afectarea emotiilor pozitive ale
celui care il aude. O alta definitie a acestei forme de violenta ne da o
explicatie si mai concreta, explicandu-ne atat starea emitatorului, cat si
pe cea a receptorului: violenta verbala este definita ca o forma de
manifestare emotionala prin care cel ce abuzeaza doreste sa
controleze o persoana.

Violenta fizica

victima este lovita, impinsa, batuta cu diverse obiecte. Aceasta forma de

violenta domestica este vizibila. Violenta fizica include si distrugerea
bunurilor care apartin victimei sau pe care cei doi parteneri le stapanesc
si le utilizeaza impreuna

O persoana se afla intr-o situatie de violenta fizica: daca este impinsa,

desfigurata, daca ii sunt provocate contuzii, arsuri, batai sau este lovita
cu pumnul, palma sau piciorul;
Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea
arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri,
cortizon.

Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism,

energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare.
Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul
necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit
metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum
de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

Consumul de droguri
Reprezinta o problema de mare importanta si complexitate pentru noi
toti. El semnifica o speranta sau o provocare pentru tineri, o problema
serioasa pentru parinti si pedagogi si un semnal de alarma pentru
societate.

Adolescentii si drogurile: cauze si efecte

In cazul adolescentilor, semnele timpurii ale consumului de droguri ar

trebui sa fie detectate de catre parinti prin o urmarire atenta a
obiceiurilor zinice, a companiei copiilor lor, pentru a evita sau depista
abuzul, daca acesta exista. Nu va lasati impresionati, deoarece
dependentii de droguri isi pierd capacitatea de a diferenta binele de rau,
asadar, ar trebui sa fie strict tratat sub supraveghere medicala, fara nicio
intarziere, desi are nevoie de sprijin moral si emotional din partea celor
dragi.
 Vagabondajul
Ca urmare a fugii, este un fenomen psihosocial foarte complex si cu
adanci implicatii sociale, care se datoreaza, si el, unor stari psihice
conflictuale, unor sentimente de nemultumire ale copilului, legate de
conditiile nafavorabile de viata din mediul familial.
Vagabondajul desemneaza absenta de la domiciliu, pentru o perioada
mai mare de timp, si peregrinarea continua dintr-un mediu in altul.
Vagabondajul, spre deosebire de fuga, presupune o ruptura totala de
camin, o viata lipsita de adapost stabil, de activitate stabila si ordonata si
este asociata cu alte aberatii de comportament, ca: cersetoria, furturile,
spargerile, prostitutia, violarile de domiciliu. Vagabondajul, ca si fuga,
nu constitue in sine o forma de comportament aberant, dar fiecare din ele
constitue, cel mai adesea, premisa si conditia generarii
comportamentului antisocial, cu toate implicatiile sale infractionale.
Unii copii sunt dominati de tendinta de a hoinarii pe strazi, altii cauta in
strada satisfactii pe care nu le gasesc acasa ori la scoala; unii, foarte
putini la numar, se indeparteaza de casa numai pentru a determina
ingrijorarea parintilor lor.
 Un caz real
In liceu am avut un coleg care era destul de silitor in clasa a 9-a
Din clasa a 10-a a inceput sa se lase incet incet de invatat, nu mai avea
aceleasi performante ca in cls 9-a.
Prin cls a 11-a sa inrautatit situatia cu totul, a inceput sa faca multe
absente , peste 80/ semestru. Chiulea mult de la ore , mergand prin
baruri la aparate si jocuri de noroc.
Consuma alcool dupa care la unele ore venea in stare de ebrietate si
incepea sa se lege de catva colegi mai “retrasi” “mai inchisi” cu luarea la
misto , faca mici glumite destul de neplacute, se lega de cum se imbraca,
ca erau tarani, crescuti la coada vacii, batjocura.
El avea catva prieteni care erau mai apropiati de el , pe o seama cu el,
acelas temperament, si incepeau si ei sa se lege de colegii mai retrasi.
Cu timpu situatia s-a inrautatit , au inceput sa ii agreseze verbal destul de
des si rau, ii impingea, ii lovea cu picioru, tin minte ca pe unu l-au luat
pe sus si l-au scos prin usa afara rupand inchizatoarea, cazand in fata
profesorului care atunci urma sa intre la clasa.
A avut nenumerate problem cu majoritatea profesorilor , deranja orele
facand galagie, se lua de unii colegi chiar si in timpul orelor, incepea sa
faca misto de unii profesori mai tineri .
In unele zile venea chiar cu catva prieteni de ai lui care nu erau din
acelas liceu , ii aducea la noi in clasa sa asiste si ei la ore, pe motiv ca
pleaca impreuna acasa si sa nu ii lase afara, (din nou batjocura ).
Intr-o zi tin minte ca si-a aprins o tigara in clasa, urmand ca la inceputul
orei sa adune niste harti ca sa le aprinda sub banca, el stand in ultima
banca, s-a facut un fum de nici nu se mai vedea din spate la tabla.
Impactul asupra clasei: Elevi nu mai pot sa fie atenti la ore din cauza
lui si a catorva colegi pe o minte cu el, colegi mai timizi agresati verbal
cat si fizic provocandu-I astfel si pe majoritatea sa rada si sa faca mici
glumite pe seama lor.
Profesori incepeau sa vina la noi la clasa cu greu , mai ales cei tineri cu
care isi permitea sa faca misto si glume de prost gust.
Din punctu meu de vedere ar trebui sa ii se scada nota la purtare la sub
7 , nu numa la 8-9 cum s-a facut de atatea ori, ar trebui dus la un
psiholog, sa se vorbeasca cu parinti , orcum erau chemati si sunati de
multe ori, dar parca nu le pasa. Sa fie pus sa lucreze in folosu scoli , sau
exmatriculat .

Fodoran Octav Mihai

Fac. Horticultura an 3