Capitola! 2 AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI st PROTEJAREA MEBIULUT Mediul, cat lec al existenjei omului, este rezul- tetul interforentel unor elemento naturale preci solul, cerul, apa, clima, biosfera cu elementals oe clo-genetice ale’ practicii sociale. Fae att ie so diusti la componentele sale naturale, socistitiy Sa poate fiinja dec&t in cadrul acestora, cesttgurares coasecinti, existente si evalua mul sc Societiii in ansamblul stu’ sunt detenninate’ de calltatec: mediului, ceea ce conferd! acesiuia stax Gi fe Parle centrale, “inseparabilé a’ calttix ‘Mediul poate fi definit lor natural gi a celor creati ecologic, mune pentru om si porspectivele dezvoltirt of clot. Asigurarea iinei cute! coresoeron ence, UAE, Soptaninses, Feonamie preesiel met acral Cabs lies, Basura 1876 p68 4 oa 8 ‘mediulul, protejarea lui ~ ca necesititi ale supra: viefuirli $i progresului ~ reprezintét o a de {leres major i cert ccultate vol social, 0 probleme guvernament . 2.1, Mediul, element esential al vietii si activité}ii umane ; necesitatea prote- ‘. feerii Iut Condifiile naturale au influentat dintotdeaunc dezvoltares societijii omenesti, su modificat do. a. 6 epoce la alta, O indelungaté perioadés de timp, de le apa- rifia societtitii omenesti si pana la mijlocul secolu lul nostra, prezenja. omului, activitatea ect mu cx tectat echilibrul existent intre diferitele componam te-ale mediului natural, astfel incat Terra peice, abstractie fcdnd de negentropia universal, cn ecosistem stabil. Incepand din a doua jumétate a fomeneanot este ox Inetg. prin urlaga ff mecanee Nt oct induc ado factor Begentropic ‘cu cfiune mult ‘mat TopidG 9 sot Gimp decdt omclogul sl natin Pena ninuared drastic @ depositelor de materi weve, generabile, consumsl unor materi segoneetbie ie Gantt si simuri ce deptsose posible de facere a Gcesiora pe colo naturaid au procs do. Bechilibre seriouse ecosistrmulal planters 3 ieee oes Sod hotels al one Pane 2%Schimbiiile intervenite in cadrul relatiei din, tte om sf natu au ficut ca problema raportulul calitatea vietif = medi $& se punt in alli terment; nu mai este vorba doar despre co se poate objing de lc natur’ pentru ¢ asigura gi imbunettin con. ditile de viafi ci si care sunt pra naturil gi in co misuré deteriorated mediulul influenteazi, in mod negativ, viala camenilor, In‘ acest context, o semnificafie deosebiti! cre” unoasterea cauzelor ce produc deteriorarea me diulut-9i gravitate acfiunit lor, iar, pe de ali par- te; identificarec solutilor de protejare a mediulai, Este cert ci intreaga viaja economict! gi so- ciald, ‘prin transtomndirile pe care le presipune, gontribule intro méisurt mai mare sau mai mict Ja degradarea mediului. ‘Se impune, ca atare, 0 nouit ‘strategie a dezvoltirii, strategie orientetS pie brotlateg modula Defined une! asemenea suategii trebuie st pomeasctt de la identiicared fenomenului ‘gi determinarec: ariel sale de cuprin: dere gi sti tint seama det: = intensitatea acestuia, = mdsura in care factorii de mediu au fost atectati de activitatile umane (industrializare, agri- cultur.intensivéi, urbanizare etc. = nivelul general al dezvol ~ obiectivele strategice macroeconomice, + infelegeri intemationale in.domeniu (adera- rea lat diverse programe intemafiouale #! oblL gaille ce decurg de aici), + Gh, Mae, Protec mec: © pont sap a, aie Stns econo ar Sis ne ‘economico-s0- 30 °F) = existerita, cantitative. gi calitativé, or infras- total contol actonlor de medi” “= congtiontizarecr populatiei cu. privirw la nive- lul gi efectele polutri, = Srganizarea institufionalé @ protejérii me- diului, Protectia ‘mediului_ se materializeaze intrun gndumbli de acfiuni si méisurl inte care ‘pot fi ‘menfionate ca mal. importants : cunoasterec: femei- let @ mediului si a interacjiunit dintre.sistemul social-economic si sistemele naturdle, prevederec consecinjelor acestei interacfiuni, uilizarea ratio- nal gi cu maximum de economicitate a resurselor naturale, indiferont de originea lor; prevenirec 51 combaterea degradérii mediuhil provocata de ox, dar si a celei produse de cauze naturale ; ammont- zarea intereselor imediate si de perspectivé ale societtfii in cnsamblul stiu $i agenjilor economici privind ufilizdrit factorilor de mediu : aer, ape, sol, subsol, flor, found, rezervatii si monuments ale naturil peisa}. ¥ Realizarea acestor _ obiective “presupune ‘soluffonarea a trei categorii de probleme ~ crecrea unui sistem legislativ si institutional adecvat gi eficient, = evaluated costurilor actiunilor de protejare i stabilifea modalitiilor tn care sunt suportate {he societate sous agent economic, = stubilirea unr responsabilildi $i elaborarec turior programe pentni fiecare obiectiv gi actiune. Protectia, conservarea si ameliorarea mediului reclami un efort insemnat pe multiple planuri stiintifc, tehnic, economic, financiar, cultural-edu: aicativ ote. si ngcjeaztt in egal mitsuré toate Componentcle woh cronies Oe as 2.2. Turismul si problemele mediului Desttsuratec. eficiontt ct activitifis tuistice resupune existenla unui mediu inconjardton whee fat avand calititt superioare atet ir orig ee itor naturale cat 'a celor create ae oe tS eo ‘motivate turstice tn loc fot mal insert oe nevoll de destindere, de recreate, de cling wenn fntrun mediu cibicn! agreabil cu o natu eee lori: cer cura, apa, soars, spade velit seconfortante etc. Cu ite tavinto esi callatea aeestuia ropresiatd condi: fondest ‘elt @ artivt taitiee. Domvoliaree wie clam, asadar, in permanent cpiraree tro Teg Realterat! a conditilor naturale, @ integntSi mpediulul cmmbicnt infeles tn complexitciea ‘a, "actorii teritoriului, coi caze polarizeazi inte. resul turistlor ‘si: care, prin natin €e. Dar, resursele respective nu sunt folceite, dees 4, rate excopfil tn exclusvitate in scopun toner FO. Bask op etn. 180 2 ciproce gu alte ramuri si activitéti economice si so- Gisle | ce Gceleagi "resurse . sci’ in: fuentediet mediul in tolalitatea ea. Protejures me. iu menfineren call devine. asiiel 0 probleméi global, de interes general, in care tu. rismul joaod. un’ rol important si ea tebuio sine acs ace Sete eal ae dah pole necntile pen pcg eae Ces is See amen emcee SAGES Chae Sees 2 oneness co tte au taal Pea, es coopers Sas an Sesame 8 seas cage Sent, sean, ree Gabe cc" atc paar mee iegeecne att eee ME oe reclamand eforturi deosebite de Protejare. ee ee 6& dezvoltarea turismului, aparitia de nol starion! sens ona Sete eee 2 PR eee as, ee secede Pst ees en 221, impact tema omen Presiuned activitttii omului asupra mediului natural creste zi de zi, Dezvoltarea industrialé se gecelereazd, schimburile si cixculatia mérfurilor se intensificé ; camenii, la réndul lor, se deplaseazi Be des si pe distante mai mari fata de trecut. tit ‘sau utilizat pentru Sis GPO Gee oe Say Thealoft unet secs prilejul net mat ¢ mediulut natural. Gea {ui liber 86 chltulosts tm afar i umnare, cresterea acestiid duce ld care a evadrilor din cadrul ertificial . De: Sip! aatlstace aewast® ovale de recs mobil ole Gectruis posbietes ease, Zone fn care allt date so eeu fe eas nr eie ‘vazia turistice”. ca Topiren petiodict din ofap epre’xoile vers = sub forma ‘excursilor, weekotiunie ee ee ‘eantelor ~ a devenit un obicei social cu efecte ne- gative asupra mediului{n general agromnentas ne 16 rescind coupes naturl; in SUA, de cxomply, oer ees @ Zonelor destinato peteceri' Ampulis Hie regte cu 10% pe an; in Italia sau Frama ~ tity gcetiltcte. tuvitice’inteno& ~ s0 manifest oot dinjo apropicte Prezenja orhului tn natu, dar sa ales inter Yenfia sa, fle sub forma activititilor cotidiene, hers ‘consumurilor: turistice are efecte nefavorabile. asu- ‘Pra tuturor componentelor mediului. Dintre: sunt mal alectato pelaajeln Hore gi lores Sragelo gi menue " istfel, prin modul in ‘care ate cancepuil gi grganizatti Viola) actviaioa = seer ee HGH tnchisiv tsetice, Industil Bien ene OS au ‘acestea ‘toc degraclare a. peisajului, © vidtire a acestuia. ego cooraior © pelechula ie real ee Ra dost tor cine fio Elo mplasares: ti mpatia, Sota nice, pectind de osle mai tmulte ori “erintele tehni- |. deterioindul. Nude putine on rezltetul eestor evolufii este unifommitated, monotonia pol, sajeler. De asemenea, croslered circulstiel, cxein. mentatt de dezvoltarea economict ‘sent Inlensic fea | cilttorllor,, “reclamai 0 tnmulfite c suprastructurilor $i ctilor de comunicatie, const. tuind Inet © cimeninjare pontms situr! i pelsaje, Desttipurarec: activititilor orientatt prioriter $i ‘exclusiv pe criterille eficientei are efecte deunsion, fe qi Gsupra solului, exploatarea excesive avand himeroase consecinfs negative — de la desertifica, tea lar depopulare. Sohil reprozint& unc dinire componentele mediului putemle afectaté: de actin: fated turistct, datorité dublet sale caliteft de su. port material al echipamentelor si instalatilor tu Yistice i de materie prim a diferitelor forme de turism. Dintre toate zonele turistice, litoraal swore gel mai mult; efectele vacantelor sunt mai grave in desste perimetre faféi de reatul teritoriulul penta umitoarele motive : z,Horalul este o zoné geogratict in fornare i fn comparatin cu i deci mai sensibild, mai fra fictional tedtotuhars tect ace 1, x ated Wiz este limitat de la cativa mett Ig eGtoye uo de moet dea iene Saaete | = densitatec instelatilor sf mumtrul: loccitori- 1br tomporan gust maststn acest spatiu dominat de © maxim’ concen: traro ‘a cetivilor se regiisese. toate noxéle al negjunsurlle orapolor? agomeh Perea eae tractie “etc. © asemenea’ solicitare’ afecteaee rofund vegetatic, spatial marin, pelsajul 9f insti Viaje in ceeste teritori : Deg 6 dimensiunt mut negjuneuri ‘86 intalnese sf déetingte turismuki :o TE. PBN tn complantaten ac: ea vege: tatie 9 Parcurl si rezervatit naturdle, spat Yerzi etc., este afectatt in sons negativ de’ ésetat i exempls, zonele imptdurite ns fe, ¢ 79% din elite “de week-end, parcurile si rezervatile se bucurd de ik Iniliome de vizitator, vegetatia’ in an. gamblul stu este ctiutatti pent aenl ‘curat at Inlstea pe care Je asigurt,pentni frumuseled fi farmecul po care le contert pelsajulut Etectele distructive asupra flotel sunt, pe deo Parte, rezultatul prezentei numeroase a turitlor tn mai teduse, aceste cazul: altor areale ecesultuigor de echipamente do cazare 9 al mentatie publicti sau parcuri de distractie conduce nemijlocit la reducerea supralfefelor ccupate de ve. setae. : O alt componentit a mediulu, fauna se.con- frunte si eq cu influent negative a deavolttri te. stice. “Astiel, ‘prin actiunea de. transformare ‘si 28 | | | | | { | | | daptare spatiului la neyoile turismului se pro- "doc modified in habittul enimollor election, ‘existonjel gi i aoa nae i. acestorc. i ee seat tof mai lenge "Moge. forme. speciale turism ca v@niitoarea si ‘speseultal determing 0 disirugere citecta @ elecur a: Jui-de Gnimale, .ajung@ndu-so. chiar la disparitia Reusllo pf lacurh ‘suport 6. pol ee Heurlle i lacurlo ° mentor ca urmare a intensifictirii Sette turis alin do cp exons oe cure 4 le aps exorcita o mare fort do atiacho coupra twipiler, conductnd lee shrceeenes @ acesiora. De asemenea, dewvoltarea spotter hautice DPesiuned azupra aeestor resus, Gebentuand proceedl de eee Oragele. si monumentelo su sunt mai pufin qmeninjate, comparativ cu alto resurse. Crogierea densitifi urbane, vecindiatoa construcfilor eat ok eties pile. excesivti de ciitre vizitatori r- Prézint tot aidied pericole penin valoarea tict i. gau monumente, De dsemoned, poluaiea simosterict datoratt in’ bund misurd’ cculetol gutomobilelor. (circa. 25%) si focarelor casnice (cir- ea °$0%), noxele: complementare, zgomotul etc. completeazi tabloul riscurilor ce planeazi asupra, oragelor gi monumentelor maul, abordat ca entitate distinct sau in interde- endenjit co calalaite activi ceonamico-socicle Se.constitule ca o importantét surst de poluare, de deteriorare a mediaha, cee ce impune serioase ‘eforturi de. sjare, respectiv, © dezvoltare com- patibila, fic at acestuic. aRolul am¢ jGrilor turistice in i Peo Bola iat Pets ctor edu aia fag, oct i Protejarec. lui, conservandusi: de Bro Ee csmeterie prima”. Turismul, ap cum se stis. ana se Po Ponte Practica si dezvolta in. Fest nor condifii ot rome care Gs woe Eon Pinatioa anvoloy Soma ect coron fe cneapere ee) oda eee Sein. Ser oun ey nts aed Isttotior destino tn det Et, ta Serrates Anallor santana J Soneecn, cone tetict ale elementelor componente ale mediului satura costae cer eons eee nna : “Feed, calstea mihi nuenfoared el epics Seutl, # reopecte GH clert'axat ts plan Such < compet eet ised oe ee | ee } = _consenvares, protejarect | cpenticllor umane (urbane si rurale), ¢ meres telor pana © vestigiilor istorice, a ‘arhitecturii tra- | 5 amenajarea, exploatarea rational si coi.” | SxSRGG Beta in Spotl bore, tn concckdce | cu evolutiile viitoare ale fuxurilor turistice ; =] TT Ba ope p71 | 2 {2 controhil:etectelor ‘cictvitsti tutistice ta sco- difpreventsii degradirii mediului si utligtil in phe oe conditii c resurselor. “ein spiritul acestor exigenje si in corelatie cu Blincipille gi obiectivele organizdiri tenteriulul, is general, localizarea turistict reprezintet principala: Biodatitate de punero de acord a dezvoltal hank tice’ cu necesitatea protoyirii mediulul, “Astiel, amenaijirle turistice favorizeazti sau au includerea: unor perimetre in clreuital tarisis, = ‘8, acolo unde accesul este “dificil sau lipsesc dotiirile, circulatia turistict este slabé si de scurtt duraté: Sunt protejale tn cect mod zone care se confrunté cu grave dezachiliice sau zone cu un statut deosebit, al doilea rand, prin intermedia! cmenaiiri- Jor se poate controla riguros intensitatea fluxurilor tutigtce in flecare perimetru; once actune de amengjare presupuno determinarea capacitail Ge, time de primire® a zonel. gi echiparee la. nivel cesteia. In consecinié, insuficienta: spatillor de cazare intr-un anumit tertoriu va determina orien. ftaea flumirilor turistice spre alte destinaii skibind astfel presiunea exercitata asupra.zonej respective. ‘Amengjarea turistict se implicti in protejarea mediului'si prin promovarea tnei anumite strategii ‘in privings dimensiunilor statiunilor. De aremee pornind de la premisa ct in le de mirime medie si mict poluarea este mai redusti, so poate. ‘Capac epi de pumice erat muted mando tig co ‘Toei simtae hiro Sota aid cok pee SE Ean ines a ear es gee Eaopta pentru crearea de stajiuni turistice de mict di. mensiuni sera poate fi incurajat gi stimulat tutional Tura, dupti cum se poate feciige la realizeres lunor’ amenajtért functioneze independent, dar care si gravitese i jurul nor stafiuni mai ‘mari sau a unor pest: ‘umane. De csemenes, prin constituirea de, paicuri gi rezervatii sau prin promovarea unor fore de te ism eq: fotosafari sau bird-watching se poate aut Sura. o protejare eficienté a florel gi laure in suita mijloacelor subsumate ideli de ame- agjare, avénd ca object protejarea #1 conssnenes mediului, mai pot fi menlionate : tedlizares de ae url adoptared de solutii constructive si arhiléce, ceeeaeey lb fanconaicte i estoten, Gmenajéir funciare, forestiere, hidrogralice cic” inlklative legislative, programe de informare si educare a populatiei Presiunea pe care turismul, altituri de celelal- fe componente ale vietii economice si sociale, 5 exercit® asupra, mediului contribuie le distrugeres acestuia, ficénd, mai mult ca oricdind, necesae FMenajare ational’, stintfick ct" spatilu, Aceastt amenajare trebuie st fie concepiia in elatie cu progresul economic 3i dezvoltarea tutie, ticti, dar si finGnd seama de cerinjele cadnulul me portan{& cu preceuptirile economice. O asifel de ‘30, @ ‘TEE Bommatos, op. p 188.