1.3. Modele de amenajare turistice montan® Amenajarea zonelor montane s-a confruntat, toritt particularititilor si implicafiilor sale, cu meroase si dificile probleme, fapt ce ¢ favorizat wenfa ~ th teoria gi practica de specialitate — a i variettiti de solujii si modele. Pe aceastté 2, s-au cristalizat c@teva, concepiii ce reflect’, de o parte, acumularea de experientti in acest neniu $i, pe de alt& parte, elementele de speci- ‘ate gi priorititfile in activitertea turisticd din fie~ in general, modelele de amenajare « zonelor atone se diferentiazit in report de condifiile na- Ue existente (peisaj, climd, floré, foun, forme relief, z&pada etc.) si de posibilitéile de ac- fn relatie cu conditile naturale, localiztirile - ‘unctie de lor sau destinatia domi- ti: var, jamé — urmS.cse valorificarea la pa- jor existente; in acest Storiu a echipamentelor cum si tipologia aces- nijloace de transport, adaptate caracteris- sazare si alimentatie | Tefeaua de drumuri oy resurselor. In privinta posibilitttilor de acces se fine sea- de faptul c& muntele, prin natura sa, este un iu de circulatie mai dificilé atét in zonele sale rice, dar, mai ales, atunci cénd este vorba » microcirculatie interioarti. Ca urmare, ampla- viitoarelor statiuni se va face in functie de Tes Bint, op. at, pl Permeabilitatea zonelor respective gi de mijloacele Piin care se asigurti accesul: cale feratti, gosea, mijloace mecanice de urcare, poteci gi marca} adecvate. Po langtt conditiontrile de permeabilitate 9i elementele naturale, in amengjtirile montane mai trebuie sti se find seama gi de optiunea intre con- centrare si dispersare. Din acest punct de vedere se disting dout tipuri de localizéin : = sub forma punctelor izolate (centre de re- coptie turisticti de mici dimensiuni), distribuite in jurul masivului, de-c lungul véilor sau fn interiorul ‘acestuia ; - sub forma statiunilor ~ localizare concen- trat& - cu functionalitate complext, destinate unui numér mare de turigti, Desigur, in cazul unui masiv montan de mare suprafatii gi et unor proiecte de amenajare global pot fi avute in vedere, simultan, ambele formule. Raporténdu-se acestor cerinte de ordin gene- ral, in literatura de specialitate!” se opereazt cu trei tipuri principale de localiztiri pentru statiunile montane, criteriul de diferentiere fiind amplasarea, echipamentelor fat de masiv : ~ localizare perifericti ~ la marginea masivelor montane gi in imediata vecintitate a unor localit&ti ; = localizare liniari - de-a lungul culoarefor Perea cocaine cpt need Localizarea perifericti ‘se caracterizeazi prin situarea in apropierea masivului sau ler contactul cu acesta ; se dezvoltét sub forma unui centru eco- 10 P. Dao, op. ep. 124 105omic gi social important prin integrarea unor lo- ulltifi existente, de a cdror infrastructuré’ benef: aati. Localizarea periferic& imbract, la réndul ei, i multe forme (vezi figure: nr. 8): ~ localizare periferictt limitt exterioartt (de stibutie) in care statiunile (centrele) sunt ampla- tte le e@tiva kilometri de munte, dar pe marl cu ate deci fie; = localizare periferice de contact ; localizare periferict limit& interioart (de re- 2) in care centrele turistice sunt amplasate in in- ioral muntelui. Amplasérile periferice, prin natura lor, permit is unor stafiuni complexe, de mari dimen- ni, ‘cu functionalitate multiplé, a ctror activitate coreleaz% cu celelalte destinatii ale zonei, sti. Jand dezvoltarea economic $i sociali a aces- x Localizarea liniartt este caracteristict vitilor penetratie largi, cu posibilittiti de amenajare a lor de acces si realiztirii de echipamente turisti ec poate luc forma unor stafiuni izolate sau Pate, in functie de dimensiunile culoarelor (vezi nr. 9). Localizarea terminal se referti la stafiunile altitudine inalté sau la cele amplasate in extre- ttea interioar& a culoarelor de penetratie, de ¢ cailétoria nu mai poate continua cu mij lasice (vezi figura nr. 10). De regulé, aceste lo- ri sunt relativ izolate, de mai mici dimensiu- destinate, cu prectidere, schiului sau sismului. Aceasté structurare a localizirilor are un ca- x schematic si un grad foarte mare de gene- Fig. ar. 8. ~Tipuri de localizare perifotic& 107CoP Morimicire do status sau contre trtaice = cae terats posea Fig. nr. 9. —Locatizare liniart ¢, De aceea, pomindu-se de aici, in practica ajétilor turistice sau dezvoltat modele ce in. {un numér sporit de clemente de referints, And, in acest fel, s% réspund’ mai riguros melor cu care se confrunte acest proces, stfel, analiz@nd evolutic in timp a formelor endjare turistic& a zonelor montane, specia: Uistit! Tecunosc existenfa a patru generajii de secateliiaeers cook fe rispunde unei conceptii bine determinate, m un progres in modela- req. statiunilor montane. TG. Geren R x. 9p. Gi, p78 i wma; 1 It te, strategi de desvoltare a turiamha tontan, bs Biiin eet an nate 108‘Stafiunile din prima generatie (Saas-Fee, Zer- ‘tt, Saint-Moritz in Elvetia, Cervinia in Italia, Le ‘linc tn Spania, Val d'Isére in Franta etc) ~ cole 4 multe realizate in perioada 1920-1930 —, do. lind mai puting experienj se caracterizeazt a: © dezvoltare oarecum anathict a dotirilor ; influent putemict a organismelor locale iy enajarea teritoriilor ‘si subordonarea’ acestul ¢es intereselor manifestate a nivel local: un ipament recreativ diversificat si rafinat destinat 4 turism de lux; o functionare bisezoniert, cu tare la numai ‘3-4 luni @ perioadei de extras on; un solid suport urban, deservit de © foarto > dezvoltaté: infrastructurét feroviari si rutiert Dupa cel de-al doilea réizboi mondial se te un alt val de statiuni ; detinite dropt a doug sratie, acestea sunt concepute potrivil unor lele de amenajare si sunt destinate s% fact! schimbirilor Jmportante tn ritmul gi natura ac- lent dotare turistics, o emplaaare homie Fs tare turistictt, o amy tational ncfionalé «.echipamentelor care se integreazt structuri urbane bine conturate (de exemplu, snea Verbier in Elvetia, Courchevel in Franta O alté particularitate a statiunilor din gene- ¢ doua consti in faptul c& sunt elaborate unui plan de amengjare global, iu unerea in valoare, in mod complet, a unei 3i regiuni turistice. Statiunile din generatia a troia sunt’ concepu- spiritul aceleiasi viziuni integratoare ca’ si din generatia < douc; in plus, operatiunile nengjare sunt mai coerente, dovedind o bund xstere q domeniului montan. De regula, stafiunile montane din generatia a treia sunt de mari dimensiuni si au o functionalitate complexti. Ca tristituri definitorii pot fi enumerate : ~ sunt realizate pe baza unor proiecte econo- mico-financiare de anverguri national; ~ presupun colaborarea unui sistem de insti- tutii epecializate in elaborarea proiectelor, care tre. buie st imbine interesele locale cu cele generale ; ~ dispun de o dotare importantt: (densitate mare gi diversitate) cu mijloace tehnice de urcare, rezultat al orienttrii masive spre satisfacerea ne~ voilor specifice turismului de schi ; ~ echipamentele de gtizduire sunt reprezenta- te, in principal, de unité#i mici (hoteluri mari lip- sese sau sunt prezente intro ‘proporte foarte mict, respectiv 10-20%), dominate de o unitate de stil 5 conceptie arhitectonic& ; = in organizcrea spatiului exist’ o zonare functional& foarte strictt (de exemplu, separarea riguroast a circulatiei mijloacelor clasice de trans- Port de cea a pletonilor si schlorl), (eal figura nr. 1 = sunt concepute potrivit unei scheme unipola- re, cu un centru putemic ce grupeazii elementele viotii colective, expansiunea ulterioart: realizéndu- se ptin dezvoltarea localitifilor satelit. Prin conceptia de amenajare si caracteristicile lor, statiunile din generafia a treia rispund cel mai bine mutatillor cererii turistice si dezideratului de valorificare complex a potenticalului turistic al unor teritorii intinse, fapt pentru care, in prezent, sunt foarte larg risp@ndite; astiel de statiuni se int@lnes ropa, in téri cu traditie in turismul montan de iam& (Elvetia, Italia, Franta, mYedore asupa vi Parking STATIUNE 1970 ‘mocanice de urcare Vesioressuprapitaor em 32, de tip lniar 84) ‘Stefuni integrate, de aitituding (dupa Laménagemen! tours, Fig. nr. 11. Model de cmenajare a unei Austria) sau in {Gri mai recent lansate in acest gen de turism (Spania, Tugoslavia, Cehia, Polo: hia), dar si pe celelalte continente, in {ai ca: Irn, Liban (Les Cédres), Maroc (Oukaimedden), Statele Unite (Squaw-Valley, Lake-Placid), Chile @ortillo), Japonia (Sapporo) ete. Incep@nd cu cnii "70 se alirmm, tot mai frec- vent, necesitatea innoirii conceptiei de amenajare @ muntelui ca rezultat al dezvolttiri rapide a cir- culatiei turistice gi impactului acesieia asupra Zo- nelor,de destinatic. Astiel, analize profunde ale implicatiilor ame- najiiilor turistice montane asupta ‘zonclor privite in ansamblul lor cu evidentiat, pe langa electole benefice asupra ccuptiri forjei de muncs, nivelului de dezvoliare economico-socialt, fenomenului, de depopulare a regiunilor etc, ofecte negative deo- sebit de ample : abandonarea activititilor agricole ca detetiorarea capacitiii de productie in acest domeniu ; urbanizarea excesivit si car urmare, cos- ful ridicat al terenurilor cu influent nefavorabilé supra dezvolttiii unor serviei colective ; relansa- tea demograficti inegal& datoritt activitdtii sezo- niere ; aparitia unor dezechilibre spatiale si ecolo- gice, ‘rezultat al exploatrii intensive si intrun singur sens etc. De asemenea, amengjarea ma- sivé pentru schi compromis frecventarea estivalé multora dintre statiuni. in acest context, sa pus problema unor noi modele de amenajare care s& corecteze erorile inregistrate, conturGndu-se trstiturile celei de-a patra generafii de statiuni. Aceasti nout con- ceptie are drept fundament 0 amengjare contro- late si progresivé, care s& se insctie in politica 113balls de protejare q domeniului montan, © pro- fare fizie&, economict si socialé. Raportandh-se ‘atel cerinte de ordin general, noile amenajeitl Ybuie s& fntruneascti © serie de caractonetey si ume: =, in privina amplasiirii statiunilor, trebuie vandonat& dezvoltarea celor situate la intltime favoarea celor de lc altitudini mai mici si in ropierec: unor ageztiri umane, cu resurse hist variate ; > in elaborarea statiunilor promovarea ten- Yel do descentralizare si de plascre a contin greutate spre organismele regionale ; 5, asigurarea caricterului continwy si relativ ilibrat al dezvolttirii turistice (al investifiilor) ; ~ stimularea unei activititi turistice larg distri- te in spajiu, prin organizarea de maf sult ire de receptie mici, dar gi din punctul de ve- 2 al profilurilor — coexistenta schiului (si com. ‘area lui) cu alte schiuri de iama (bob, stnin ffond si circuit) si cu alte destinatii turistice litionale. ~ orientarea beneficiilor din turism spre cele- 2 sectoare - comert, servicii, constructil etc. — si tularea policallificdrii fortei de munct, act indu-se astfel o dezvoltare economict si so- 4 echilibraté @ regiunii ; = promovarea unor mésuri organizatorice (ex. ‘area investitillor din afar) care s& protejeze ‘esele locale. spiritul acestor cerinte s-a trecut deja la re- elarea unor statiuni din Tyrolul austriae ~ Inns- &, San-Anton, Kitzbibel - sau a unor statiuni "© (Chamonix, Avoriaz) unde s-a ajuns la o saturatie'*. Dealtfel, trebuie mentionat c& - in opi- nia specialistilor ~ orientarea spre organizarea din generatia a patra este specific jarilor europene din grupul alpin (Franja, Italia, Austria, Elvetic), Pentru celelalte {ari lansate mai recent pe planul echiptirii turistice a muntelui (Spania, lugoslavic, Maroc, SUA, Japonia) operatiunile de amenajare putdnd fi in continuare de tip masiv gi de fonmulst integrat& (stafiuni din generatia a Illa). Ua alt mod de structurare a conceptiilor si modelelor de amencjare turistici a muntelui ro_ flecté elementele de specificitate ale farilor in care s-au reulizat™ Astiel se vorbeste de: concoptia franceati — caracterizaté: prin implantarea si dez- voltarea de stafiuni noi, create peste limita lo. cuinfelor permanente, in locuri cu posibilittii am- ple de practicare “a schiului, amplasate la altitudini tnalte, peste 1800 m -; conceplia cus- triac& - bazaté pe integrarea putemicti a ame- najirilor turistice in economia zonelor gi caracteri- zaté prin stimularea unei variettiti de ‘sporturi de jama: schi, patingj, schibob, tobogan, bobsleight, Jocuri de iamé tipice ; conceptia scandinavé ~ cu statiuni independente unde, pe lang’ o gama larg& de sporturi de iamé (schi, schifond, schi in circuit, heli-schi-sport, bob etc.), se urmiireste dez- voltazea si diversificarea agrementului si oferirea de facilititi gi vaceme combinate. De asemenea, {Gr st existe o conceptie bine inchegatt, rezultat gl unei experiente mai indelungate, modele Proprii. Ves, Samu Aide Sachsen, Modal de emeociar tied mon Feral tae ar Se Gat Fete as tai Chemontr= Hoot Bane Edioe Spat hao Basse VO 12 Balle, op ot. 1s here Colun Yolo oar