Capitelul 5 AMENAJAREA TURISTICA A AREALELOR BALNEO-CLIMATICE ——ea Statiunile termale se numéiré printre cele mai vechi destinatii turistice, rezultat ‘al recuncasterii glectelor tamiduitoare ‘ale igvoarelor mineral, Giesterea interesului pentru cura balneard cha. blatt de trecerea spre turism de mast, a favorizat fansformarea amenajitrlor inijiale, localisate in imediata apropiere a izvoarelor, in adevéirate Con, tre {uristice, dotate cu echipamente adecvate pi mirli turistilor si pentru ingrijirea stngtei, Acesto Sentre sau dezvoltat continuu si intro manior original ~ in privinta: organizéirit vielii, arhitecten Gctivitatilor etc. ~ sub influenta particularitatilor ta, rismului balnear. Astfel, treis&turt ca lurata lung& < sejurului si posibilitatea realiztiri curei pe Percursul anului au stimulat dezvoltarea unor oct, vitati de productie, comerciale si de servic, mime. Toase $i variate, specifice ageztrilor umane care G2 Gas, la réndul lor, created altor functit urba- ne. Ca aiare, astizi, cele mai multe dintre stajiu: nile termale (circa 60% in opinia specialistilor) ou devenit orase in sensul cel mai propriu!. In aceste conditii, asigurarec: echilibrului intro funchille turistice si cele urbane ale statiunilor bol. Twig! terme! — fod ¢ tetuli contenipora, ta Actua. na fae a 007 85reare reclam& un atent proces de organizare $i yestionare a litoralului. in argumentatec acestei lecesitéi{i se mai adaugéi si faptul ci, in prezent, at mai multe stafiuni balneare indeplinesc o anctie turistictt complexé, servind nu numai odi ‘ei $i trattamentului ci si ca punct de pornire fn tu: ismul montan sau ca destinatie a turismului itine- ant, cultural (de vizitare a oragelor, muzeelor etc.) te. 5.1. Tendinte in dezvoltarec turismului balneo-medical Termalismul, ca formé de turism, a cunoscut migcare continuu ascendenté, detin@nd actual- ente un loc important in cererec hiristic& inten’ intemationala. Evolutic sa, comparabilé pant un punct cu tendinta fenomenului turistic, in an- mblul stu, a fost si este determinaté si de actiu- ‘a unor factori specifici. Intre acestia, pot fi entionati, cat relevanti = deteriorarea, “in general, a sttili de nitate a populatiei, ca urmare a mutatillor inter- aite in modul de viatt al oamenilor, ritmul alert existenjei, solicitérilor fizice si psihice tot mai meroase si mai complexe, pe de o parte, si pre- afei factorilor nocivi proprii civilizatiei modeme. ‘ess, poluare, sedentarism), pe de alt parte = cresterea duratei medii de vic{a, stiut fiind frecventa maladiilor cronice sporeste odatt cu sta, datoritt reducerii capacitétii de efort gi aptare a organismului in perioada varstei a treia si aparitiei bolilor de uzuréi (afecfiuni reuma- tismale, degenerative, cardiovasculare, ale aparatului respirator, de nutritie ete). ~ intensificarec eforturilor individuale si colec- five penta ingrijirea sttiii de stintitate prevenirea imbolniivirilor ; astfel, curele devin parte intecrant « ‘sistemului de ocrotire stinditéji, factorii naturali de curt reprezenténd — ptin efectele profilactice, terapeutice si de recupe- rare - o alternativ, demné de luat in seamé, « farmacoterapiel. Rezultat al actiunii conjugate « acestor factori si a celor generali de dezvoltare a turismului, ter~ inalismul define 0 cott important din plata turis- ticti, cu tendinit de’ crestere. Potrivit_ unor mésuritori si evaludirila scara najionalé si mon- dial, vizitatorii statiunilor balneare repreaintt 10— 15% ‘din circulatia turistic totaléi, cu valori mai mati in ftrile cu potential economic si turistic dez- voltat (Franja — 5 mil. de turisti in statiunile bal- neare, URSS - 6 mil. ; Roménic ~ 2,6 mil. etc.). In ce priveste perspectiva, se anticipeaztt o evolutie positivé, apreciindu-se o cerere potentialé, comparabilé, cel putin, cu nivelul motbidittitii care afecteazi - dup& estimirile OMS ~ circa 20% din populatia mondialé, cu tendinj de expansiune. La aceasta mai trebuie adtiugat segmentul, in crestere, al celor care se adreseazt statiunile bal- neare in scop profilactic sau pentru odihné gi re- creere. In acest scop, se cere menfionat faptul cif, in ultima. vreme, are loc o modificare important raportului intte ponderea curelor de recuperare si a celor profilactice in favoarea acestora din urmé, a7determin@nd dezvoltarea corespunziitoare a ame- agjrilor si prestatillor oferite turistilor stinéitosi. In orivinta: destinatiel definitorii a stafiunilor balneare > ticlamentul ~ se remarcti si aici © serie de nutatii inspirate de necesitatea diversifictiri pres- atiei medicale. Astfel, alituri de procedurile baza- ¢ pe utilizarea resurselor naturale apar si se dez- ‘ot tipuri noi de tratamente cu medicamerite sau vazate pe acupuncturéi, apiterapie, migcare, trata- gente de cosmetic medical, cure de slabire ete. O alt orientare manifestatt in cererea turis- 8 este datt de prezenta tot mai semnificative, in tafiunile balneare, a altor categorii de turisti ecét curantii. Ca ‘urmare, multe dintre stafiuni, weeredind s& r&spund’ solicitiirilor tot mai diversi. cate ale turistilor, sau dezvoltat si pentni alte ome de turism cum ar fi: cel lacustru, montan, ¢ literal, turismul verde", sportiv, de congrese, aitural, urban etc. Practic, ate loc o intrepétrun- ere a diferitelor forme de turism si, cores- unztitor, realizarea unor statiuni polivalente in are cura balneart este asociaté cu practicarea itor ,ecupatii” turistice Alaturi de identificarea mutatiilor in dimensiv- le si structura cererii, pentru determinarea coor- mnatelor procesului de amengjare a arealelor ineo-climatice prezintét importante cunoasterea istiturilor distinctive cle cliontelei. Astfel, cer- tri intreprinse in aceasiti directie? au evidentiat ptul c& cea mai mare parte a turistilor statiunilor Uneare o reprezintét - cu exceptia celor care tra- 32% afectiuni ale aparatului respirator - popu- Chapt, Precental etn Balog Eda mode, Dace ‘rest, 1973. wa aay) latia de varsta a treia (media de varstt se tueazi intre 50 i 80 de ani). Tindnd seama acest segment al populatiei are mari lite#ti de timp liber, in concepticr trebuie avutt in vedere o duratti prelungita a sejurului (20-80 zile) si posibilitatea desttigurérii acestuia in orice perioad& a anului. Din punctul de vedere al veniturilor, clientela stafiunilor balneare fn marea ei majoritate, de venituri medii $i mici, dupt cum nu lipsesc nici categoriile a ctiror ingri- jite este suportati de sistemul de securitate so- cial, ceea ce face necesardi o dotare cu echipa- mente turistice de primire si géizduire a turistilor mai putin pretenioase si deci mai ieftine. De as: menea, clientela statiunilor balneare — formaté din curanfi ~ se caracterizeazi printr-o mare fidelitate, reclamand o organizare corespunziitoare a acti- vittfilor. 7 si- ct 5.2, Solutii de amenajare turisticé a statiunilor balneo-climatice Stafiunile termale, function@nd ca centre turis- tice complexe gi de multe ori ca centre urbane, destinate unei clientele de mare eterogenitate, ne~ cesitti 0 conceptie de amenajare adecvatt,’ 0 or- ganizare a teritoriului intr-o viziune regionalé, inte- grat, care st asigure coordonarea spatial a tuturor activitttilor turistice gi neturistice. Desigur, av@ndu-se in vedere motivatia principala a va- canfelor in aceste statiuni - cura balnearti - ele- mentul de referinf& in dimensionarea si localiza- 892a_amengjérilor il constituie factorii naturali de uré: varietate, capacitate, calitate, distributie in mitoriu etc. ; lor se adaugé inc evaluari ale co- nlalte categorii ale potenfialului turistic - resurse- naturale si antropice ~ capabile st stimuleze mele de turism asociate. in aceste condifii, in procesul de amenajare a sealelor balneare se impune : ~ delimitarec: zonelor functionale (a perimetro- 1 balneare) in care s% se asiguro exploatared otimét @ factorilor naturali, amplasamentelor cole ai favorabile si materializarea mésurilor de pro- jare a mediuhit ; ~ dimensionarea constructiilor balneare i de ‘@ naturé tn report cu volumul, capacitated gi litatea reaurgelor ; structurarea echipamentelor intr-o conceptio iter ; = Gmerdjatea unor spatii libere gi utilizarea In scoputi terapeutice (parcuri, terenuri de zone pentns cura de teren etc). ~ ullizared judicioast « factorilor de curt gi plomentares progregului tehnic in actiritate explostare a resurselor (tehnologii it balneare de inalié tehnicitate, entra delerminares mérimii viltoarelor looa- se pomese de erclsaree capacititit tactorilor natural de irrocte minerale, ape termale, emanatii de gate, n&moluri etc. precum gi a posibil de amengjat ; ~ stabilirea modatlitatilor de selor ~ curt intem& sau extern’ ~ gi a Pentru o procedurti, in cazul fioc&rui tip ment (stranduri, bai la caddi, i, la}ii, buvete etc.); asemenea’ determindri Peni flecare staiune recur pea ~ stabilirea raportului curanti_ pentru allo dostinajil odihnd, Tecteort, divertisment, informare cult raport se situeazd, in medie, in renumnite, la nivelil 70% curanti dar el poate inregistra var and la proportia inversi ~ in specifice ale fiecdrei statiunt pun detorminéiri individuale, Aldturi de aceste elemento, care iau in caleul potenfialul balnear, trebuie avute in vedere si alte Gapecte referitoare la caracteristicile ge ale See taal 4 coer ero mini capacita{ii totale de primlre a zonel- acest scop, se utilizeaz4 normative de supratata ~ potrivit experientei mondiale acestea se situeazt in limitele a 50-200 ponulte elemente. comune cu localizéirile din zonele le litoral. Aceasta se datoreaz& faptului cd in aulte cazuri cele dout funcii se interfereazéi, nu- aeroase statiuni balneate find situate geografic a zone de litoral, cét si tendinfei ambelor tipuri e statiuni spre un mod de viaj& urban®. In acest context, cel mai frecvent, amenajtirile erimetrelor balneare ia forma ,urbaniztirilor’, co. xcterizate prin concentttiri de echipamente in 1a. ort cu Seupnials de cae ale zonei (izvor mi- eral, lac termal, pavilion Inear, cazinou, 'c).'Se intdlnesc $i localizaiile izdlate — sub! for ‘a unor complexe balneare polifunctioncle — si. tate nu departe de-centre urbane, dar cu titlu de xceptie. Un alt aspect ce caracterizeazt loca. wGrile balneare, mai ales cele moderne, ~ indife- ‘at de orientarea acestora spre concentrare sau clare — vizeazii materializarea formulei ,totul sub zelasi_ ccoperis", desemnénd -realizarea unor >i complexe care s& ofere in aceeasi incintdé vicii de curt balnearé si prestatii turistice clasi- (cazare, masa, agrement). Tot cu caracter ge- wal se manifesté si preocuparea de a face eat gi mult loc ~ prin modul de gestionare a spafiu- i, echipamentelor de agrement. In functie de configuratia zonelor gi cerintelor banizrii se pot delimita mai multe solutii de nplasare a echipamentelor' : ~,localizarea sub forma ,tabli de gah" te dotiirile turistice si balneare altemeazt cu hipamentele urbane ‘si edilitare ale aseztirilor zane (veai fig. nr. 5); este cea mai simplt for. Cones R. 5 SRL Reragut op, . yo00a Fig. nr. 5. ~Localizarea tn forma ,tablai de gah" mul& de organizare a spatiului in conditiile exis- tentei unui teren plat, ftirti deniveléiri semnificative sau, in cazul litoralului, in condifille unei plaje rec tilinii; prezinté avantajul c& asiguré o desfsurare comoda a activitétilor, dar nu ofert un element de atractie deosebit care sé polarizeze interesul. = localizarea in formé de ,panzi de pitian- jen", adecvaté implantirilor in vai largi, marcate de, théltimi sau cursuri de réuri este conceputti intr-o organizare radialét a echipamentelor ; ofert creel unui punct de concentrare a activittitilor {veri fig. nr. 6).i“ reprezintt mode- 1 cel mai evoluat al amencjérilor balneare, fiind ‘ezent in aproape toate statiunile noi; are o ssftisurare in plan circular sau, mai frecvent, de nfiteatra cu un element de atractie in jurul uig graviteazi toate activitétile (vezi fig. nr. 7). Aceast& structurare, referindu-se cu prioritate’ amenajarile noi, ofer un cadru general de sstionare a teritoriului si el trebuie adaptat con- EB spat concn = Cl saeniietnis aa a el eS me ae i a a difiilor specifice ale fiectirui perimetru, dar si nece- siteitii desf%isurtirii unor forme variate de turism. Totodatd, trebuie avuté in vedere modernizarea permanent a formelor de localizare a echipamen- telor in raport cu evolufille cererii si cu realizéirile in domeniul tehnic. fn acelasi timp, finénd seama de numénul mare de statiuni balneare deja existente, precum si de vechimea lor, amenajarea perimetrelor bal- neate trebuie stt vizeze si remodelarea acestora in concordant& cu noile conceptii. 95