INGRIJIRI CALIFICATE IN DIABET SI NUTRITIE

REFERAT

GLUCIDELE
 Valoare energetica

Glucidele vor reprezenta 55-60% din valoarea calorică globală a dietei, adică
aproximativ 4-7 g/kg/zi (300-500 g/zi), proporţional cu activitatea fizică depusă.
Sunt compuși chimici alcătuiți din C, H, O, în care proporția H/O este echivalentă
cu cea din formula apei → hidrați de C (carbohidrați)

Surse de glucide

1. Quinoa – incadrata in clasa cerealelor integrale, quinoa contine o multime de

proteine, fier, dar si fibre. Antioxidantii care se regasesc in semintele de quinoa pot
combate stresul oxidativ, amanand astfel aparitia semnelor imbatranirii.
O portie de 170 de grame de quinoa contine 109 grame de carbohidrati, adica peste
30% din doza zilnica recomandata.
2. Ovazul – una dintre cele mai sanatoase cereale integrale, ovazul este alcatuit in
proportie de 65% din carbohidrati. O portie de 156 de grame de fulgi de ovaz vine la
pachet cu 103 grame de carbohidrati. Intrucat contine o concentratie mare de beta-
glucan, ovazul reduce colesterolul si poate totodata sa stimuleze procesul de eliminare a
kilogramelor in plus.
3. Cartoful – pe langa continutul mare de potasiu, dar si de vitamina C, cartoful este si o
sursa importanta de carbohidrati. Consumati fierti sau in amestec cu legume proaspete,
cartofii sunt benefici si nu pun sanatatea ori silueta in pericol.
4. Cartoful dulce – peste 20% din continutul unui asemenea cartof este alcatuit din
carbohidrati, fie sub forma de zaharuri, fie sub forma de fibre sau amidonoase. In
cartoful dulce se mai regasesc si antioxidanti, vitamina A, vitamina C si potasiu.

CARBOHIDRAȚI BUNI: CARBOHIDRAȚI RĂI:

 Cereale integrale  Cereale rafinate
 Fructe  Gogoși
 Legume  Biscuiți
 Orzul  Chipsuri
 Lintea  Băuturi acidulate
 Orezul brun  Prăjituri
 Năutul  Siropuri extrase din dulceață
 Fasolea  Pâine albă
 Biscuiții de ovăz
 Pâine integrală

Rolul glucidelor in organism

 Glucidele reprezintă cea mai importantă sursă de energie, ele sunt vitale
funcționării celulelor și, în special, a creierului (glucoza este singurul substrat energetic
al creierului). De asemenea, glucidele participă la transportul, solubilizarea și
metabolizarea hormonilor. Pe lângă acestea, ele mai sunt folosite la formarea lipidelor,
iar sub formă de glicogen, asigură rezerva de energie necesară organismului.

Aportul glucidic crescut

Aportul exagerat de glucide poate duce la obezitate deoarece glucidele

consumate nu sunt folosite drept sursă de energie, astfel transformându-se în țesut
adipos subcutanat. De asemenea, nivelul crescut de carbohidrați determină
hiperlipemie, hiperglicemie, insulinism. În unele cazuri, zahărul în cantități mari poate
provoca diaree. Aportul glucidic crescut poate afecta ficatul, rinichii, tubul digestiv și alte
organe.

Aportul glucidic scăzut

Aportul glucidic scăzut duce la hipocalcemie, care se manifestă prin durere de

cap (cefalee), somnolență, scăderea memoriei. De asemenea, apare dezechilibrul acido-
bazic, iar organismul nu mai are capacitatea de a-și asigura arderea grăsimilor și de a
acoperi necesarul caloric zilnic.

LIPIDELE
Valoare energetica

Din punct de vedere a compoziţiei chimice, se clasifică în lipide simple (acizi

graşi, glicerol) şi complexe. Ca origine sunt vegetale şi animale. Au rol metabolic
important şi realizează interrelaţia dintre metabolismul glucidic şi proteic. Sunt
substanţe energetice, un gram de lipide eliberând 9,3 kcal. Proporţia lor în alimentaţie
nu trebuie să depăşească 30 - 33% din necesarul energetic. În alimentaţie, se recomandă
că proporţia acizilor graşi saturaţi (AGS) să fie de 10%, a acizilor graşi mononesaturaţi de
12 - 14% şi a acizilor polinesaturaţi (AGPN) de 6-8%.

Clasificarea si importanta lipidelor

CLASIFICAREA LIPIDELOR
Lipidele se împart în trei grupe mari:
 lipide simple
 lipide complexe
 derivaţi lipidici

1. Lipidele simple
  Trigliceridele sau grăsimile neutre = esteri ai glicerolului cu AG.
 O trigliceridă simplă - toţi cei trei AG asemănători.
 Trigliceridele compuse au cel puţin doi din AG diferiţi.
 Calitatea lipidelor depinde în mare măsură de AG care intră în structura
trigliceridelor.
 Diversitatea AG este det. de lungimea lanţului de C şi de gradul de saturare (în H)
al moleculei.

a) Acizii graşi saturaţi

 principali reprezentanţi acidul palmitic (C16:0) şi acidul stearic (C18:0), din
grăsimile animale
 Întrucât aceste molecule sunt foarte hidrofobe, au o rigiditate crescută şi un
punct de topire înalt între +63 şi +17°C.

b) Acizii grași mononesaturaţi

 reprezentant important acidul oleic, are o dublă legătură la C9, care face
molecula mai puţin rigidă, iar punctul de fuziune - trece în stare lichidă- mult mai
jos (la +16°C).
 Se găseşte abundent în grăsimile vegetale, dar și în unele grăsimi animale.

c) Acizii grași polinesaturaţi conţin între 2 şi 6 duble legături pe moleculă

 Reprezentanți importanți
 acidul linoleic - două duble legături
 acidul linolenic - trei duble legături
 acidul arahidonic – patru duble legături
 Grăsimea de pește conține o cantitate crescută de AG polinesaturați.
 Grăsimea din lapte conține cantități crescute de AG saturați, dar are o
consistență mai moale datorită conținutului crescut în acizi grași cu lanț scurt (4-
12 C).
 In grăsimile vegetale predomină acizii oleic și linoleic.
– Uleiurile de porumb, din sămânță de bumbac și din soia conțin cantități
crescute de acid oleic și - mai puțin acid linoleic, fiind denumite și
"grăsimi nesaturate";
– uleiul de cocos este considerat ca "grăsime saturată".

2. Lipidele complexe
  Reprezinta lipide care contin AG şi glicerol au şi alte molecule (N sau acidul
fosforic).
 Exemple: lecitina, cefalina, sfingomielina, cerebrozidele, care conţin o moleculă
de glucoză sau galactoză şi lipoproteinele.

3. Derivaţii lipidici
 cuprind, pe lângă AG, unii alcooli (glicerolul şi sterolul), carotenoizi şi vitamine
liposolubile (A, D, E şi K).
 Colesterolul este un alcool policiclic complex, care se găseşte numai în ţesuturile
animate, îndeosebi în lipoproteinele membranelor celulare.
 Raportul ideal colesterol/fosfolipide = 1, pentru menţinerea unui echilibru lipidic
satisfăcător.
 Se rec. scăderea aportului de AG saturaţi la < de 10% din grăsimile consumate
(grăsimile saturate cresc concentr. serică a LDL-colesterolului -extrem de
aterogen).

Rolul lipidelor
 Constituienți importanți ai rației alimentare
 Rol energetic (1 g lipide furnizeaza 9,1 calorii) prin:

1. consumul curent asigura necesarul energetic actual

2. grasimile de rezervă depuse în tesutul adipos
3. rol plastic: L- prezente în toate structurile tesuturilor sj organelor
 Mesele mai bogate în grăsimi conferă o senzație de satietate mai durabila (în
stomac, amestecul nutritiv care conține mai multe grăsimi întârzie evacuarea
gastrică, astfel întârzie senzația de foame)
 Grăsimile alimentare contribuie la creșterea aportului de vitamine liposolubile și
AG polinesaturați, care au rol important în organism

Necesarul de lipide
Într-o alimentaţie normală, raţia de lipide nu trebuie să depăşească 35 – 30% din
energia totală sau 1-2 g/kilogram corp şi zi din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate,
1/3 polinesaturate. Ele sunt reprezentate atât de lipidele vizibile (ulei, unt, margarină)
cât şi de cele invizibile (din carne şi preparate din carne, lactate, ouă, nuci, alune,
snacksuri etc).
Necesarul de lipide depinde însă de vârstă, activitatea profesională, sex,
particularităţi naţionale, climaterice etc. 
- Pentru tineri şi adulţi cu vârstă medie raportul recomandat P: L = 1:1.
- Pentru adulţii în vârstă, raportul recomandat P: L = 1:0,7 (chiar 1:0.5)

Necesarul de lipide în g/kg greutate corporală:

 - Surse alimentare bogate în lipide: uleiurile vegetale (de floarea – soarelui, de
soia) şi grăsimile animale (unt, untură de porc şi de pasăre).
- Carnea, peştele şi produsele derivate conţin cantităţi variate de lipide.
Brânzeturile, cuexcepţia celor obţinute din lapte degresat conţin cantităţi
apreciabile de lipide.
- În ouă, lipidele segăsesc numai în gălbenuş. Produsele alimentare obţinute prin
utilizare de grăsimi (cartofi prăjiţi,chips-uri, snacksuri, prăjituri, maioneză etc.)
sunt surse alimentare bogate în lipide.

Excesul lipidelor in organism

Un consum prea mare de lipide, care sunt nutrienţii cu aportul energetic cel
mai mare, conduce la un surplus caloric, ce are drept consecinţă creşterea greutăţii
corporale obezitate. O alimentaţie bogată în colesterol dar săracă în AGPN conduce la
hipercolesterolemie şi, implicit la boli cardio-vasculare (ateroscleroză).

Lipsa fosfatidelor alături de cholesterol favorizează depunerea colesterolului pe

artere şi precipitarea lui în colescist, sub formă de calculi. Acizii graşi saturaţi (grăsimile
săturate) grăbesc coagularea sângelui (favorizează formarea trombilor).

Deficitul lipidelor in organism

O alimentaţie fără lipide sau cu aport insuficient scade dramatic imunitatea

şi induce încetinirea creşterii, chiar moartea. O dietă lipsită de lipide reduce
colesterolemia, dar favorizează acumularea colesterolului în ficat