II.

2 Metodele cercetării diferenţierii de mediu în manifestarea comportamentului satisfacţiei la

cadrele didactice preuniversitare.

În lucrarea noastră ne-am propus să cercetăm dacă există careva diferenţe în satisfacţia
profesională la cadrele didactice preuniversitare, astfel :

Obiectul cercetării: Diferenţe în satisfacţia profesională la cadrele didactice preuniversitare

din mediul urban şi rural.

Scopul cercetării: Identificarea diferenţelor în satisfacţia profesională la cadrele didactice

preuniversitare din mediul urban şi rural.

Ipotezele cercetării:
1. Există diferenţe în ce priveşte nivelul de satisfacţie în muncă la cadrele didactice
preuniversitare care lucrează în instituţiile din mediul rural şi cei din mediul urban, şi
anume:
- cadrele didactice preuniversitare din mediul urban sunt mai mulţumiţi la locul lor de
muncă decît profesorii din mediul rural;
2. Există diferenţe în ce priveşte factorii satisfacţiei în muncă la cadrele didactice
preuniversitare care lucrează în instituţiile din mediul rural şi cei din mediul urban, şi
anume:
- cadrele didactice preuniversitare din mediul urban sunt mulţumiţi mai degrabă de
posibilitatea de avansare şi mediul de muncă , pe cînd cei din mediul rural sînt mulţumiţi
mai degrabă de interacţiunea cu colegii şi remunerare.

Obiectivele cercetării:
1. Analiza conceptului fenomenului satisfacţiei profesionale ;
2. Analiza fenomenului satisfacţiei din perspectiva teoriilor lui Schaffer ,Lowler şi
Landy, Herzberg şi Wroom;
3. Enumerarea şi descrierea factorilor care duc la instalarea fenomenului satisfacţiei
profesionale şi consecinţele acestora;
4. Selectarea eşantionului pentru determinarea diferenţelor de mediu în manifestarea
satisfacţiei profesionale;
5. Analiza rezultatelor experimentale şi formare a conluziilor de rigoare.

1
Metode de cercetare:

Teoretice: Documentarea asupra abordărilor teoretice a satisfacţiei profesionale în literatura de

specialitate; analiza şi studierea documentelor ( CV, fişă de post, contract de muncă).

Empirice: Teste psihologice - testul de măsurare a factorilor satisfacţiei elaborat de Ticu

Constantin. Chestionarul ” Satisfacţie în muncă „ (SP) elaborat de Ticu Constantin măsoară 3
factori fregvenţi în satisfacţia profesională şi o scală care măsoară nivelul satisfacţiei generale.
Astfel că primul factor- remunerare şi promovare ar semnifica următoarele: insatisfacţia
angajatului ( în cazul obţinerii de scoruri mici) sau satisfacţia acestuia ( scoruri mari), cu privire
la recompense muncii pe care o prestează ( salarizare , alte recompense sau posibilităţi de
promovare);
Al doilea factor- conducere şi relaţii interpersonal presupune insatisfacţia angajatului (scoruri
mici ) sau satisfacţia ( scoruri mari ) cu privire la climatul social şi relaţiile de muncă , atît sub
aspectul relaţiilor cu colegiisau cu şeful , cît şi sub cel al atmosferei destinse , nonconflictuale.
Al treilea factor- organizare şi comunicare ar semnifica insatisfacţia angajatului ( scoruri mici )
sau satisfacţia acestuia ( scoruri mari ) cu privire la modul în care munca este organizată şi
realizată : definirea sarciniloe, efort depus, comunicare , feedback. ş.a.
Scala ” satisfacţie general„ măsoară măsura în care angajatul este mulţumit / satisfăcut de
munca pe care o realizează , atît sub aspectul modului ei de organizare , cît şi sub cel al
recompenselor pe care le primeşte pentru activitatea prestată (recompense material sau morale)
şi al climatului interpersonal în care îşi desfăşoară munca.
Testul cuprinde 32 de afirmaţii , unde în dreptul fiecăreia se află cifrele 1,2,3,4,5,6 , iar subiecţii
trebuie să încercuiască cifra corespunzătoare nivelului considerat correct după propia opinie,
unde 1 înseamnă ”deloc caracteristic„ , iar 6 – ”caracteristic în totalitate„ .

Testul a fost aplicat pe un lot de 566 de subiecţi (populaţie generală) , s-au obţinut următorii
coeficienţi de consistenţă internă Alpha Crombach: remunerare şi promovare=0,820; conducere
şi relaţii interpersonale= 0,760; organizare şi comunicare =0,738. Coeficientul Alpha Crombach
pe întreg chestionarul a fost de 0,872.

O altă metodă folosită în cercetarea noastră este analiza muncii. Aceasta este o procedură prin
care sînt stabilite sarcinile înglobate în cadrul fiecărui post și caracteristicile individuale
necesare angajaților pentru a indeplini aceste sarcini ( Clifford, 1994) . În urma realizării acestei
putem obține următoarele informații despre postul de muncă , referitoare la :
2
 - Activitățile de muncă ( sarcini , obligații ,responsabilități);
- Comportamentul uman pe care îl impune postul – înțelegere , comunicare , luare de
decizii, solicitări;
- Mașinile , uneltele , echipamentele, materiale , cunoștințele și procedurile utilizate;
- Standarte de performanță- în termeni de cantitate , calitate , viteză ;
- Condiții de lucru – fizice, , program de lucru , context organizațional și social;
- Caracteristicile individuale - cunoștințe , abilități , experiențe în muncă, aptitudini ,
caracteristici fizice , trăsături de personalitate , interese.
Am recurs la această metodă pentru a putea evidenţia factorii de satisfacţie în muncă
predominanţi la cadrele didactice preuniversitare în dependenţă de mediul urban şi rural. Pentru
aceasta am folosit interviul individual compus din 6 întrebări libere , observaţia şi anliza
documentelor relevante ( fişa de post a unui cadru didactic preuniversitar , contractul de muncă,
date demografice, studiile realizate, diplome).

Statistice: elemente de statistica discriptivă, testul de semnificaţie t-student care l-am ales din
considerentul că dorim să evidenţiem semnificaţia diferenţei dintre medii în cazul eţantioanelor
noastre independente < 30.

Descrierea eşantionului. Subiecţii care au participat în studiul nostru sînt profesori la liceele
din Republica Moldova. Astfel , am împărţit eşantionul în 2 grupe după criteriul de mediul unde
îşi practică serviciile. Fiecare grup a conţinut cîte 30 de subiecţi aleşi aleatoriu. În total lotul a
cuprins 60 de cadrele didactice preuniversitare cu un stagiu de muncă de minim 5 ani .Toţi
participanţii au studii superioare complete , lucrează cu normă întreagă. Astfel că am obţinut
2 grupe : una în care au fost incluşi cadrele didactice preuniversitare din mediul urban , selectaţi
de la liceele ”Spiru Haret „ şi ”Liviu Rebreanu „ din oraşul Chişinău lotul fiind cuprins din 4
subiecţi de gen masculin şi 26 de subiecţi de gen feminin , cu vîrsta cuprinsă între : 70- 50 ani- 6
persoane; 49-30 ani- 15 persoane, iar cu 26- 29 ani- 9 persoane . Al doilea grup a fost format din
cadrele didactice preuniversitare din mediul rural de la liceul teoretic din satul Doroţcaia,
rn.Dubăsari, lotul fiind cuprins din 6 subiecţi de genul masculin şi 24 de subiecţi de gen feminin.
Mai este necesar de menţionat că în urma analizei datelor demografice , subiecţii din grupul
mediul urban , la întrebarea :„ În ce măsură doriţi să vă schimbaţi locul de muncă ?” am obţinut
următoarele rezultate: 15 subiecţi- în foarte mică măsură/ deloc nu vor să-şi modifice actualul loc
de muncă; 11 subiecţi – în mică măsură doresc să-şi modifice actualul loc de muncă; 3 subiecţi –
în mare măsură doresc să-şi modifice actualul post de muncă şi o persoană – a fost neutră.

3
Pentru subiecţii din grupul mediul rural , la aceeaşi întrebare , am obţinut următoarele date : 2
subiecţi au refuzat să răspundă la această întrebare; 1 subiect a selectat varianta – în foarte mare
măsură doreşte să-şi modifice actualul loc de muncă; 7 subiecţi au ales varianta în mare măsură
doresc să-şi modifice actualul loc de muncă; 12 subiecţi au ales varianta – în mică măsură îşi
doresc modificare serviciului; iar 7 subiecţi au ales varianta deloc/ în foarte mică măsură doresc
modificare actualului pos de muncă.

Chestionarul a fost aplicat în perioadele: în mediul urban între 11.04-22.04 2011, a fost
îndeplinit de către fiecare subiect individual, fără limită de timp. Pentru mediul rural

chestionarul a fost aplicat pe data de 18.04- 29.04 2011, de asemenea a fost îndeplinit individual
de către subiecţii incluşi în cercetare fără a li se impune limite de timp. În urma îndeplinirii
chestionarelor s-au obţinut următoarele date expuse în anexă. În subcapitolul ce urmează vom
analiza şi interpreta rezultatele obţinute.

II.3 Analiza rezultatelor şi interpretarea datelor obţinute în cadrul cercetării şi formularea

concluziilor de rigoare.

În urma interpretării chestionarului de ”satisfacţie în muncă „ , datele obţinute au fost calculate

pentru a afla media fiecărui factor aparte , ca mai apoi să efectuăm operaţia principal, aplicînd
formula testului „ t ”.

Rezultatele mediilor au fost incluse într-un tabel. ( tabelul 2.1.).

Grupul ţintă Rezultate me- Rezultate media Rezultate Rezultate media la

dia la factorul la factorul 2 al media la scala satisfacţie ge-
1 al SP SP factorul 3 al SP nerală al SP
Grupul 1- 3,39 4,48 5,82 4,12
mediul rural
Grupul 2 – 3,28 4,49 4,27 3,94

4
mediul urban

Pentru o mai bună vizualizare am construit un grafic bară. (Figura 2.2)

3
mediul urban
2
mediul rural

0
factorul” factorul „ factorul „ satisfacție
remunerare și conducere și organizare și generală
promovare„ relații comunicare”
interpersonale”

Figura 2.2 . Grafic bară. Reprezentarea diferențelor mediilor între eșantioane.

În figura 2.2 este reprezentat diferenţele de medie obţinute pentru fiecate grup la fiecare factor
individual, ceea ce ne poate duce la ideea că factorul ” organizare şi comunicare „ este mult mai
semnificativă pentru mediul rural. Iar la o analiză mai atentă , putem observa o diferenţă între
cele două grupuri ,ceea ce ne permite să presupunem că subiecţii din mediul rural sînt mai
mulţumiţi de munca şi postul actual de muncă decît cei din mediul urban.

5
 Figura 2.3 Tabelul analizei rezultatelor obţinute la calculare testului ” t „ .

Denumirea factorului conform Analiza rezultatelor

chestionarului de satisfacţie
t ( remunerare şi promovare)
t (conducere şi relaţii interpersonal)
t (organizare şi comunicare)
t ( satisfacţie general)
0,73 pentru p < 0,1; unde p este pragul de
semnificaţie
0,05 pentru p < 0,1; unde p este pragul de
semnificaţie
5, 05 pentru p > 0,01; unde p este pragul de
semnificaţie
0,21 pentru p < 0,1; unde p este pragul de
semnificaţie

Mai sus este reprezentat un tabel ( figura 2.3) în care sînt incluse rezultatele obţinute la
calcularea testului t, unde observăm că la factorul ” organizare şi comunicare„ o diferenţă
semnificativă între grupuri , pe cînd la ceilalţi factori diferenţa este nesemnificativă.

În urma analizei datelor expuse în tabele am obţinut următoarele : ipoteza 1 ,„ există diferenţe în
ce priveşte nivelul de satisfacţie în muncă la cadrele didactice preuniversitare care lucrează în
instituţiile din mediul rural şi cei din mediul urban, şi anume: - cadrele didactice preuniversitare
din mediul urban sunt mai mulţumiţi la locul lor de muncă decît cadrele didactice preuniversitare
din mediul rural” s-a infirmat . Nu există diferenţe semnificative între nivelul de satisfacţie
profesionale a cadrelor didactice preuniversitare din mediul urban şi mediul rural.
În ceea ce priveşte ipoteza 2 , ”există diferenţe în ce priveşte factorii satisfacţiei în muncă la
cadrele didactice preuniversitare care lucrează în instituţiile din mediul rural şi cei din mediul
urban, şi anume:
- cadrele didactice preuniversitare din mediul urban sînt mulţumiţi mai degrabă de posibilitatea
de avansare şi mediul de muncă , pe cînd cei din mediul rural sînt mulţumiţi mai degrabă de
interacţiunea cu colegii şi remunerare„ de asemenea s-a infirmat .
În urma analizei datelor obţinute a rezultat că la factorul ” organizare şi comunicare „ este o
diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte grupul de subiecţi din mediul rural , şi anume
diferența pe acest factor este foarte accentuat, ceea ce semnifică că aceşti subiecţi sînt foarte
mulţumiţi de organizarea muncii , definitivarea sarcinilor , efortul depus , comunicare şi
feedback –ul din instituţia în care activează.

6
 Pentru a evidenţia care factori predomină la ambele grupuri am recurs la metoda ” analizei
muncii„ pentru fiecare eșantion în parte .Astfel pentru mediul urban , în urma efectuării analizei
muncii am ajuns la concluzi că , în acest mediu cei mai importanţi factori / competenţe, care au o
legătură directă cu satisfacţia profesională sînt următorii:

- responsabilitate- conştiinţă a datoriei, a fi conştient de o răspundere, datorie, sarcină,

responsabilitatea conducerii celorlalţi.

- lucrul în echipă- a coopera în sînul unei echipe, a grupului didactic.

– a dezvolta strategii , sarcini care să stimuleze capacităţile elevilor şi să faciliteze recunoaşterea

informaţiei de către aceştia.

- a interveni- a realiza intenţii adecvate în realizarea scopurilor puse utilizînd rezultatele

activităţilor de evaluare şi dezvoltare.

- dezvoltarea comportamentului social- selectarea de modele sociale dezirabile, însuşirea

regulilor sociale.

- a furniza feed-back- a propune un rezumat oral, a face prezentări în faţa grupurilor

- comunicare, a comunica eficient faţă-n faţă, a avea abilităţi de ai convinge pe ceilalţi,

transmiterea informaţiei cu caracter instructiv-educativ.

- relaţii profesionale- a stabili şi menţine relaţii cu alţi profesionişti din domeniu , dar şi cu elevii
şi personalul instituţiei.

- aplicarea principiilor etice şi deontologice ale profesiei- a cunoaşte principiile de etică,

garantează respectarea acestora în practicarea activităţilor profesionale, a activa conform
acestor pricipii, a lua decizii ţinînd cont de ele.

Pentru mediul rural am selectat următorul model de competenţe/ factori , care au o legătură
directă cu satisfacţia profesională:

- Comunicare-a comunica eficient faţă-n faţă, a avea abilităţi de ai convinge pe ceilalţi,

transmiterea informaţiei cu caracter instructiv-educativ.

- Evitarea desfăşurării în instituţie a activităţilor cu caracter propagandistic religios, politic, de

discriminare şi altele care aduc daune societăţii şi membrilor comunităţii;

7
- Asigurare securităţii vieţii şi sănătăţii copiilor în cadrul lecţiilor şi activităţilor extraşcolare;

- Relaţia de colegialitate favorabilă şi necesară pentru o desfăşurare corectă a sarcinilor de

muncă

- responsabilitate- conştiinţă a datoriei, a fi conştient de o răspundere, datorie, sarcină,

responsabilitatea conducerii celorlalţi

- lucrul în echipă- a coopera în sînul unei echipe, a grupului didactic.

- aplicarea principiilor etice şi deontologice ale profesiei- a cunoaşte principiile de etică,

garantează respectarea acestora în practicarea activităţilor profesionale,

- a furniza feed-back- a propune un rezumat oral, a face prezentări în faţa grupurilor

Concluzii

Deci , cum am mai spus în urma analizei datelor expuse în tabele 2.1 şi 2.2 am ajuns la
următoarele concluzii : ipoteza 1 ,„ există diferenţe în ce priveşte nivelul de satisfacţie în muncă
la cadrele didactice preuniversitare care lucrează în instituţiile din mediul rural şi cei din mediul
urban, şi anume:
- cadrele didactice preuniversitare din mediul urban sunt mai mulţumiţi la locul lor de muncă
decît cadrele didactice preuniversitare din mediul rural” s-a infirmat . Nu există diferenţe
semnificative între nivelul de satisfacţie profesionale a cadrelor didactice preuniversitare din
mediul urban şi mediul rural.
În ceea ce priveşte ipoteza 2 , ”există diferenţe în ce priveşte factorii satisfacţiei în muncă la
cadrele didactice preuniversitare care lucrează în instituţiile din mediul rural şi cei din mediul
urban, şi anume:
- cadrele didactice preuniversitare din mediul urban sînt mulţumiţi mai degrabă de posibilitatea
de avansare şi mediul de muncă , pe cînd cei din mediul rural sînt mulţumiţi mai degrabă de
interacţiunea cu colegii şi remunerare„ de asemenea s-a infirmat .
În urma analizei datelor obţinute a rezultat că la factorul ” organizare şi comunicare „ este o
diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte grupul de subiecţi din mediul rural , şi anume accentul
pe acest factor este foarte accentuat, ceea ce semnifică că aceşti subiecţi sînt foarte mulţumiţi de
organizarea muncii , definitivarea sarcinilor , efortul depus , comunicare şi feedback –ul din
instituţia în care activează. După realizarea analizei postului de muncă în instituţiile de stat

8
liceele Spiru Haret şi Liviu Rebreanu din oraşul Chişinău, şi liceul de stat Teoretic Doroţcaia am
ajuns la concluzia că pentru mediul urban predomină factorii responsabilităţii, a relaţiilor
interpersonale, a promovării şi remunerării, iar pentru mediul rural predomină factorii
orgamizării sarcinilor şi a transparenţei acestora , a comunicării eficiente cu colegii şi elevii , şi
menţinerea unei atmosfere satisfăcătoare cu conducerea instituţiei . Probabil faptul că în mediul
rural sînt cerinţe mai ieftine pentru trai , iar întîrzierea anunţurilor face ca cadrele didactice
preuniversitare să fie satisfăcuţi de condiţiile existente fără a avea nemulţumiri. Un alt factor
poate fi şi acela că în mediul rural este mai simplu să-ţi faci cunoştinţe , şi de cele mai multe ori
sentimentul de ruşine sau compasiune vine ca o piedică pentru a dori mai mult decît este la
prezent. Perspectiva de avansare , în mediul rural este mai mică, totodată , fiecare membru al
instituţiei îşi cunoaşte sarcinile şi obligaţiunile , fără a cere mai mult sau mai puţin. În acest
mediu s-a mai păstrat supuşenia, rămasă ca moştenire din urma colonizăzilor numeroase de-a
lungul istoriei. În mediul urban , dreptul la libera exprimare şi dorinţa de a creşte pe scările
profesionale este mai arzătoare. Modernismul şi liberalismul ,dă un impuls angajaţilor din
instituşiile de stat de învăţămînt să avansese, oferă perspectivă de creştere ierarhică . Mediul
urban este centrul unde se întîlnesc cele mai sofisticate şi atrăgătoare propuneri .

Recomandări

Managerilor acestor instituţiilor din mediul rural le putem sugera să mizeze pe această calitate ,
pe acest factor . deoarece anume acesta le dă posibilitatea ca instituţia să funcţioneze satisfăcător.
Dacă angajaţii mizează pe organizarea sarcinilor , pe transparenţă , pe o colaborare favorabilă şi
o comunicare bazată pe înţelegere , atunci nu ne rămîne decît să accentuăm acest factor şi să
tindem spre a dezvolta şi ceilalţi factori care duc la un nivel înalt de satisfacţie în muncă.
Credem că respectarea următoarelor recomandări poate aduce , în instituţie , un profit
condirerabil:

- Axarea pe laturile, în cazul de faţă , factorii de care sînt cel mai mulţumiţi angajaţii;
- Realizarea unei investigaţii ample, care are ca scop identificarea punctelor vulnerabile,
pentru a cunoaşte unde este necesar de acţionat;
- Organizarea de traininguri , cu tematica care ar reflecta ideea : ”Cum poţi fi fericit la
postul de muncă „ sau ” Cum poţi ajunge satisfăcut de postul tău de muncă „ în care să

9
 fie incluse exerciţii care ar stimula acei factori la care se întîmpină greutăţi de obicei:
comunicare, organizare, resposabilitate, remunerare ş.a.
- Efectuarea de întîlniri lunare cu cadrele didactice , unde se va discuta şi problemele care
aduc cel mai multe nemulţumiri angajaţilor;
- Motivarea angajaţilor prin organizarea de treininguri sau prin premiile oferite ( diverse
miniconcursuri în care cadrele didactice pot să îşi demonstreze profesionalismul).

10