Intrebarea 1.9 .

Date topografice ale zonei apicale: apex

radiologic, apex anatomic, constricție apicală (diametru
apical minor), foramen apical (diametru apical major),
joncțiune cemento-dentinară.
Apexul radiologic – cel mai îndepartat punct de pe vârful rădăcinii, vizibil pe
radiografie.
Apexul anatomic – punctul/sfârșitul rădăcinii dentare determinat morfologic.
Constrictie apicala : Este limita apicală a canalului radicular, zona
anatomică de diametru minim al canalului 
Se află la o distanță de 0.5 – 1 mm față de foramenul apical 
Diametrul apical minor se lărgește spre apical, formând diametrul
apical major. 
Nu în toate cazurile coincide cu joncțiunea cemento-dentinară (JCD).

Joncțiune cemento-dentinară – locul unde cementul radicular se unește cu

dentina radiculară; se află în interiorul canalului radicular.

Intrebarea 2.5. Particularitățile topografiei camerii pulpare

la molarii I, II maxilari și mandibulari.
Molarul 1 superior - Are cea mai largă cameră pulpară, cu 4 cornuri
pulpare:
mezio-bucal, mezio-palainal, disto-bucal, disto-palatinal. 
 Cea mai mare parte a camerei pulpare se găsește mezial de creasta
oblică a suprafeței dintelui. 
Cornurile pulpare sunt amplasate în asa mod încât conferă camerei pulpare o
formă romboidă, pe secțiune transversală. Orificiile canalelor radiculare sunt
localizate în trei unghiuri ale planșeului camerei pulpare, orificiul palatinal
fiind cel mai larg.
Molarul 2 superior - Camera pulpară este asemănătoare cu molarul 1
superior, cu excepția faptului că este ma îngust în sens M-D.
 Plafonul camerei pulpare are formă romboidă în secțiune transversală,
iar planșeul – triunghi obtuz.
Molarul 1 inferior - Camera pulpară în secțiune transversală are o formă
patrulateră, fiind mai largă M decât D
 Plafonul camerei pulpare este dreptunghiular, peretele M fiind drept, iar
cel D rotungit. 
 Poate avea 4-5 cornuri pulpare
Molarul 2 inferior - Camera pulpară este similară cu cea a molarului 1
inferior , însa este mai redusă în dimensiuni.

Intrebarea 3.10. Coafaj indirect. Obiective. Materialele de

coafaj indirect. 
Coafajul indirect este o procedura endodontica utilizata in cazul cariilor
profunde, in care eliminarea tesuturilor carioase ar duce la expunerea camerei
pulpare. In loc sa elimine intreg tesutul afectat, medicul plaseaza in cavitate
agenti de coafare si o obturatie temporara. Tratamentul are rolul de a proteja
pulpa de agentii exteriori si de a stimula formarea de dentina noua.
Coafajul indirect se realizeaza conditiile in care nu exista dovezi clinice de
degenerare pulpara sau patologie periapicala. Materialul cel mai folosit in
coafajul pulpar este hidroxidul de calciu. In cazul in care procedura nu este
eficienta, se trece la efectuarea tratamentului endodontic.
Obiective: prevenirea deschiderii camerei pulpare; dezinfectarea plăgii
dentinare, obliterarea tubulilor dentinari, stimularea neodentinogenezei
Materialele de coafaj indirect. 
Paste pe baza de hidroxid de Ca
o Calcimol "VOCO"
o Life "kerr"
o Dycal "dentsply"
o Septo-calcine ultra "septodont"
Paste pe baza de fluor
MTA(mineral trioxide agregate)
o Proroot mta "dentsply"
Cement fosfat de Ca
Cement policarboxilat
ZOE(zinc-oxid eugenol cement)

Intrebarea 4.4. Tehnica pulpotomiei vitale.

Există 3 metode de realizare a pulpectomiei:
 pulpotomie coronară – se elimină toată pulpa coronară;
 pulpotomie parțială – se elimină doar o parte a pulpei coronare;
 amputație vitală înaltă – se elimină și o parte din pulpa radiculară,
Pulpotomie coronară: 
 se face anestezia prin infiltrație tronculară periferică sau plexală, se
izolează dintele cu diga;
 se înlătură țesuturile dure alterate, se face acces facil și vizibilitate bună
către camera pulpară;
 cu o freză sferică se deschide CP iar cu una cilindrică se decupează în
totalitate tavanul acesteia;
  cu un instrument ascuțit se îndepărtează pulpa coronară până la nivelul
canalelor radiculare;
 se spală cavitatea cu ser fiz. și se face hemostaza cu bulete de vată
sterile;
 cu sonda se reperează orificiile canalelor radiculare;
 cu o freză sferică de diametru mai mare ca ostiumul se face un lăcaș  de
1-1,5mm adâncime;
 se face hemostaza și se degresează (hipoclorit de sodiu sau
clorhexidina);
 în lăcașuri se depune pastă biostimulatoare cu hidroxid de calciu, fără a
exercita presiune;
 pastă de hidroxid de calciu se depune pe toată podeaua CP într-un strat
de 1mm;
 cavitatea se umple cu ciment eugenat de zinc sau CIS;
 dacă timp de 14-21 de zile nu apar semne clinice de suferință pulpară
iar dintele își păstrează vitalitatea, se îndepărtează un strat superficial
de ciment și se completează cu material de obturație definitivă;
 control din 6 în 6 luni (vitalitatea pulpară);

Pulpotomie parțială (tehnica Cveck): tehnica presupune înlăturarea unui

corn pulpar și protejarea restului pulpei dentare cu materiale biostimulatoare
de tipul hidroxidului de calciu sau MTA.

Amputație vitală înaltă: după ce se înlătură pulpa coronară, cu freze

speciale se înlătură și 2/3 sau 3/4 din pulpa radiculară, apoi se lărgesc
canalele radiculare se face hemostaza și se aplică materialul biostimulator
(hidroxid de calciu sau MTA); recomandat pentru dinții pluriradiculari cu
rădăcini curbe.