ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor
Medicină
cu rucsac
C
unoștinţele
medicale sunt
foarte importante
în expediţiile pe munte,
unde se află doar victima
și salvamontistul care
trebuie să îi acorde
primul ajutor. De multe
ori, aceste cunoștinţe
www.fundatiareginamaria.ro
EVENIMENT
Consumul de antibiotice
în 2019
După trei ani petrecuţi pe locurile 5-6 în topul
european al consumului de antibiotice la 1.000
de locuitori, România a revenit în anul 2019 pe
un nedorit loc trei. Un mesaj aparte se adresează
medicilor prescriptori, responsabili de
utilizarea exagerată a antibioticelor de rezervă
și de salvare. PAGINA 4
Ofertă specială pentru
abonamente 2021 PAGINA 5
Important! Din cauza restricţiilor impuse
de pandemia de COVID-19, persoanele care doresc
să se aboneze la ziar, la sediul redacţiei, sunt rugate
să sune în prealabil la 0743.166.066 pentru o
programare. Abonamente se pot contracta și prin
interme­diul www.medichub.ro sau cu plata prin
mandat poștal.
Medic în România PAGINA 15
Diagnosticul clinic
în dermatologie este o
chestiune de experienţă.
DR. DIANA PLĂCINTESCU
este medic primar dermatovenerolog
la Clinica Medicum, cu stagii de
pregătire în Franţa și Germania, în
PAGINILE 8-9 domeniul terapiilor oncologice la
nivelul pielii și al chirurgiei
și terapiilor cu laser.
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
fac diferenţa între montan. Experienţele
Preţuiește
ceea ce ai
viaţă și moarte. Printre ei pe creste, cât și cele
cât mai e
D
acă ai un ceas
elveţian, indicat
trăsăturile care definesc ale Luciei Lungu, prima
ar fi să-l folosești
pentru reglarea
celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
luxul alegerii pe care a făcut-o
un salvator montan femeie din România care
se află flexibilitatea și a urmat cursurile Școlii
adaptabilitatea, crede Salvamont, sunt relatate
Casandra Luca, medic într-un reportaj special,
primar medicină de dedicat salvatorilor de pe
urgenţă și salvator cărările montane. www.viata-medicala.ro
medicul roman pe vreme
de „război”. Lupta lor cu
dușmanul nevăzut se poartă
în spitale mai mult sau mai
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
un semnal de alarmă și
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro
în ce privește măsurile de
autoprotecţie pe care toţi
le-au învăţat în facultate, și
pe care, ajungând în spitale,
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
trebuie însușită de întregul
personal medical”, subliniază
profesorul Sorin Rugină.
PAGINILE 7-10
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Nr. 14 (1574), anul XXXII
10 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
#DinRecunostinta
Urgenţele stomatologice
în starea de urgenţă
Serviciile medicale stomatologice
sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele
închise temporar. PAGINA 4
ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
În contextul actual, este
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
acestora și tabloul clinic generat
de COVID-19. Dacă pacienţii
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
COVID-19. PAGINA 2
Ziua mondială a bolii
Parkinson
Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
izolare și igienă. PAGINA 6
Recuperarea
medicală este
foarte ofertantă în
toate bolile cronice.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
susţine importanţa creării
unui sistem de contacte
între specialiști, în
beneficiul pacienţilor.
PAGINA 15
Nr. 47 (1607), anul XXXII
27 noiembrie 2020
16 pagini
www.viata-medicala.ro
Medic în
România
ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor
Caravanele
medicale,
imaginea sănătăţii
rural
din mediul
”
Implantul
dentar este
echivalentul
fundaţiei unei
case. Nu o vede
nimeni, dar nu
se poate construi
în lipsa ei.
Dr. Avram Manea, asistent
universitar la Facultatea
de medicină dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15
OPINII
Mai vreau
stomatologie după
pandemie?
Medicina dentară este
în schimbare. Iar cei mai
flexibili la adaptare sunt
tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an,
o generaţie SARS-CoV-2, au
fost afectaţi de lipsa practicii
clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
care să ajute atât la obţinerea
de competenţe, cât și la reali-
zarea unei educaţii sanitare
pentru populaţie PAGINA 6
Avertismentele
COVID-19
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr,
îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune
un vechi proverb chinezesc.
Actuala pandemie are
coloratură politică, economică
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și
comunităţi. PAGINA 7
4 lei
www.fundatiareginamaria.ro
Internaţionale
Coliziunea
Gripă –
COVID-19
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
rata de vaccinare anti-gripală
trebuie să crească.
PAGINA 2
F
ondatorul REUNIUNI MEDICALE
proiectului
„Caravana Aderenţă și inerţie
clinică la graniţa dintre
cu Medici”, dr.
Mihai Ranete, vorbește
despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi
Complianţa și aderenţa
mai ales că în ţara noastră există din pacienţilor la terapiile
luna mai cadrul legal necesar pentru prescrise sunt influenţate
de o multitudine de factori.
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii,
acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina
pacienţii să urmeze terapiile
comune ca medic voluntar și subliniază pe termen lung. În plus,
că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm
a pus la încercare și mai
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor,
Baha’u’llah
Nr. 26 (1586), anul XXXII
MEDICINA
ALTFEL
3 iulie 2020
Prevenirea
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
organismului
Baha’u’llah
supraîncălzirii
Supraîncălzirea organis-
mului ca urmare a purtării
prelungite de echipamente de
protecţie poate fi prevenită.
Vă prezentăm câteva dintre
De
?
ce
ne
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE.
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 24 (1584), anul XXXII
19 iunie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Paradoxurile COVID-19
Baha’u’llah
OPINII
Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2
au determinat apariţia unor informaţii
contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
Între subiectele intens dezbătute se numără
utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
în schemele terapeutice administrate
pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
de cercetători din Olanda.
sperie
PAGINA 16
ACTUALITATE
Bolile hematologice
și pandemia
Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
este un aspect esenţial. La unii pacienţi
cu boli cronice grave este bine să se
amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
standard trebuie continuată. PAGINA 3
Enzimoterapia
la domiciliu
Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
mod obișnuit o interacţiune constantă cu
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate prin care solicită un
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări
deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,
de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
PAGINA 10
Medicina m-a
ajutat enorm.
Rucsandra Hurezeanu a devenit în
ultimii ani unul dintre cei mai
PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
dermatocosmeticii românești.
PAGINA 15
Spre deosebire de generaţiile anterioare
de antene, care sunt pasive, antenele 5G
sunt sisteme active, care permit formarea
undelor electromagnetice și direcţionarea
lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
PAGINILE 8-9
Suntem sau nu
evaluarea acestora fiind
în pericol?
efectuată preponderent la
distanţă.
2 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47 Internaţionale
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
Administrarea suplimentelor
de vitamina D3 la persoanele Suplimentele de
vitamina D3 ar putea
dr. MIHAIL MIHAILIDE
normoponderale se asociază cu
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
reducerea riscului de diagnosticare
a cancerului în stadii avansate, în
reduce riscul de cancer avansat
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE cazul celor care nu aveau la bază
Redactori
un diagnostic de cancer, conform
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
rezultatelor unui nou studiu publicat în
FLORENTINA IONESCU, JAMA Network Open.
CRISTINA GHIOCA,

C
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
ercetătorii americani au remarcat redu-
cerea riscului de dezvoltare a cancerului
metastatic sau fatal, pe o perioadă medie de
follow-up de 5,3 ani, în cazul persoanelor care
au consumat suplimente de vitamina D3. Cer-
cetarea a constat în analiza secundară a datelor
dintr-un studiu clinic randomizat, care a inclus
26.000 de participanţi (studiul VITAL).
„Am observat (...) că vitamina D administra-
tă într-o doză de 2.000 UI/zi la persoane nedia-
gnosticate iniţial cu cancer ar putea reduce riscul
de a dezvolta cancer avansat cu 17%, în general,
și cu 38% la pacienţii cu IMC mai mic de 25.
Totuși, nu a existat o reducere semnificativă
la cei supraponderali sau obezi”, a declarat dr.
Paulette Chandler, epidemiolog și asistent uni- riscului pentru 17 tipuri diferite de cancer. Bibliografie
1. Chandler PD, Chen WY, Ajala ON, et al. Effect of Vitamin D3  Supplements

acad. CONSTANTIN POPA, versitar în cadrul Harvard Medical School din Această reducere nu variază în funcţie de nive- on Development of Advanced Cancer:  A Secondary Analysis of the VITAL
Randomized Clinical Trial.  JAMA Netw Open.  2020;3(11):e2025850. doi:10.1001/
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, Boston, în calitate de autor principal al studiului. lul de vitamina D, majoritatea participanţilor jamanetworkopen.2020.25850
2. Zgaga L. Heterogeneity of the Effect of Vitamin D Supplementation in Randomized
dr. VLAD STROESCU, Deși lucrarea nu a reușit să elucideze me- la studiu având niveluri normale iniţial, efectul Controlled Trials on Cancer Prevention.  JAMA Netw Open.  2020;3(11):e2027176.
doi:10.1001/jamanetworkopen.2020.27176
DEMOSTENE ȘOFRON, canismele prin care vitamina D ar putea re- fiind independent de nivelul de vitamina D, a 3. Reuters Health
4. Vitamin D3 Supplements Tied to Reduced Risk of Advanced Cancer,
dr. FLORINA VÎRNĂ duce riscul de cancer, s-a remarcat reducerea specificat dr. Chandler. Death - Medscape-Nov 19, 2020
Grafică pagina 1

Tocilizumab,
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
util în
EDITOR tratamentul
pacienţilor cu
COVID-19
Sursa foto: American Heart Association

Director general
C unoscut sub numele de
Actemra, tocilizumab pare a
fi util în tratamentul pacienţilor
dr. SIMONA MELNIC cu COVID-19 în stare critică, con-
Director vânzări form datelor incipiente ale studiu-
MIRCEA TOMESCU lui recent REMAP-CAP. Prof. dr.
Marketing și Publicitate  Anthony Gordon, de la Imperial

Instrument util pentru pacienţii

NADINE DUMITRESCU, College din Londra, expert în ane-
dr. MARIANA MINEA
stezie și terapie intensivă, susţine
Financiar-contabilitate
că este încă neclar dacă produsul
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
îmbunătăţește supravieţuirea pa-

Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
cu insuficienţă cardiacă
Furnizarea informaţiilor
esenţiale pentru sprijinul
și ghidarea pacienţilor cu
insuficienţă cardiacă la
externare, prin înregistrarea
unor mesaje audio ușor
accesibile, ar putea
îmbunătăţi prognosticul
acestora.
îngrijiri. Totuși, mesajele transmi-
se de diferiţi membri ai echipei ar
putea fi inconsecvente, iar pacienţii
și membrii familiei ar putea omite
informaţii importante sau ar putea
fi confunzi”, a adăugat dr. Albert. În
condiţiile în care în ziua externării
pacienţii cu insuficienţă cardiacă
sunt frecvent distrași de formalităţi,
aceștia nu ar putea acorda suficientă
de gardă, la 30 de zile de la externa-
re, și un risc cu 29% mai scăzut la 45
de zile de la externare, în comparaţie
cu grupul pacienţilor care au urmat
procedura uzuală la externare. Mai
mult, la 90 de zile de la externare,
utilizatorii aplicaţiei aveau un risc de
mortalitate de orice cauză cu 41% mai
scăzut și un risc cu 47% mai scăzut de
deces prin insuficienţă cardiacă sau
cienţilor sau dacă reduce durata
necesităţii de intervenţii invazive,
precum ventilaţia mecanică, sau
ambele. Aceste detalii ar trebui să
fie clarificate în următoarele săp-
tămâni. Însă și fără date specifice,
specialistul a spus că primele sem-
nale sunt încurajatoare, cu o proba-
bilitate de 99,75% ca administrarea
produsului să fie mai bună decât
lipsa utilizării unor tratamente
imunomodulatoare. Studiul in-
clude și evaluarea altor preparate
medicamentoase, precum interfe-

M
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până joi, orele 10-15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate într-
un limbaj decent.
yROAD (My Recor-
ded On-demand Au-
dio Discharge) este
un instrument util
pentru pacienţii cu insuficienţă car-
diacă, oferindu-le acces permanent
la informaţii cu privire la dieta adec-
vată, activitatea fizică recomandată,
medicaţie și monitorizare. Progra-
mul conţine mesaje consistente,
aplicabile, legate de auto-îngrijire,
care pot fi accesate și împărtășite cu
membrii familiei, această combina-
ţie putând sprijini pacienţii în ajusta-
rea tranziţiei de la spital la domiciliu”,
a explicat dr. Nancy Albert (Ohio),
într-o prezentare în cadrul întâlnirii
anuale virtuale a American Heart
Association (AHA). „Când pacien-
ţii sunt internaţi în spital, medicii,
asistenţii, directorii de îngrijiri și alţi
profesioniști din domeniul sanitar
se întâlnesc cu pacienţii și membrii
familiei pentru a discuta planul de
atenţie recomandărilor furnizate de
specialiști.
Rezultate încurajatoare
Eficienţa instrumentului audio
a fost evaluată în cadrul unui studiu
randomizat, ce a inclus 997 de pa-
cienţi, cu vârsta medie de 72,8 ani,
58,7% fiind de sex masculin, care au
fost internaţi cu insuficienţă car-
diacă în cadrul a patru unităţi din
Northeast Ohio. La externare, 491 de
pacienţi au urmat procedura uzuală,
iar 506 pacienţi au beneficiat și de
instrucţiunile audio, furnizate prin
intermediul programului. Afectarea
renală a fost singura caracteristică
diferită între cele două grupuri, cei
ce au urmat procedura uzuală la ex-
ternare având o rată mai înaltă de
afectare renală decât cei din grupul
MyROAD. După ajustarea datelor, s-a
observat că pacienţii care au utilizat
ghidul audio au avut un risc cu 27%
mai scăzut de prezentare la camera
necesitatea utilizării unui dispozitiv ron-beta-1a, antagonist de receptor
de asistenţă ventriculară stângă ori a de interleukina-1 și Kevzara, însă,
unui transplant cardiac. în cazul acestora, rezultatele nu
În privinţa spitalizărilor ulteri- au fost încă dezvăluite. Analiza a
oare de orice cauză, a prezentărilor concluzionat anterior, că asocierea
la camera de gardă sau a deceselor, dintre lopinavir și ritonavir nu este
s-a observat scăderea semnificativă a utilă în tratamentul COVID-19.
riscului, atât la 30 de zile, cât și la 45 Braţul placebo al studiului
de zile, în cadrul grupului MyROAD, REMAP-CAP, în care pacienţii nu
în comparaţie cu pacienţii care au ur- au primit tratament imunomodu-
mat procedura uzuală la externare, a lator va fi oprit, iar pacienţii vor
precizat dr. N. Albert. „Informaţiile beneficia de noi opţiuni terapeutice.
furnizate prin intermediul acestui
Bibliografie
card au sprijinit pacienţii pentru a 1.https://www.reuters.com/article/roche-actemra-trial/roches-
actemra-helps-the-sickest-covid-19-patients-study-shows-
înţelege mai bine ce au de făcut (...), idUSL8N2I54EF
2. https://www.remapcap.org/
ceea ce este benefic atât pentru paci-
enţii cu insuficienţă cardiacă, cât și
pentru sistemele sanitare”, a conchis
dr. Nancy Albert.
Bibliografie
1.https://www.abstractsonline.com/pp8/?&_ga=2.24160
3266.1992222014.16028567981601912555.159736667#!/914
4/presentation/40175
2. Reuters
3. Prerecorded Discharge Instructions Improve Outcomes for
Heart Failure Patients - Medscape - Nov 19, 2020
4.https://newsroom.heart.org/news/pre-recorded-audio-
messages-help-improve-outcomes-for-patients-with
heart-failure
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
3

Servicii medicale paraclinice decontate oriunde în ţară

Începând cu 1 decembrie 2020, analizele de laborator și investigaţiile sau puncte de lucru înregistrate
medicale paraclinice pot fi realizate de furnizori pe întreg teritoriul ţării. și autorizate, dar și cu Casa Asi-
Nu vor mai fi condiţionate de existenţa unui contract al furnizorului cu gurărilor de Sănătate a Apărării,
aceeași casă de asigurări de sănătate cu care se află în contract medicul Ordinii Publice, Siguranţei Naţi-
care a emis biletul de trimitere. onale și Autorităţii Judecătorești,
vor rămâne în relaţie contractuală
investigaţii paraclinice au fost reglementată decontarea
fost suplimentate cu 63,7 milioane acestor investigaţii la nivelul
de lei. valorii realizate.
De asemenea, pentru a facilita Medicul care recomandă in-
accesul la servicii medicale para- vestigaţia poate decide, după
clinice acordate în ambulatoriul caz, dacă aceasta se va realiza

A stfel, în baza unui bilet de

trimitere eliberat de medici
aflaţi în relaţie contractuală cu
oricare dintre casele de asigurări
de sănătate, asiguratul poate bene-
ficia de investigaţii paraclinice la
orice furnizor din ţară. Furnizorii
de servicii paraclinice care au în-
cheiate două contracte, respectiv
cu casa de asigurări de sănătate în
a cărei rază administrativ-terito-
rială își au sediul lucrativ, filiale
cu o singură casă de asigurări de
sănătate pentru care vor opta. Mă-
sura a fost luată prin Hotărâre de
Guvern aprobată la 24.11.2020.
Pentru trimestrul IV al aces-
tui an, fondurile alocate pentru
de specialitate necesare monito-
rizării pacienţilor diagnosticaţi
cu boli oncologice, diabet zaharat,
boli cardiovasculare, boli rare, boli
neurologice și boli cerebrovascu-
lare, conform HG nr. 820/2020, a
în regim de urgenţă sau dacă emi-
te un bilet de trimitere în baza
căruia pacientul se va adresa
unui furnizor de servicii medicale
paraclinice.
Ana Mihai

Editorial
O etiologie
a bolii psihice
în pandemie

Dr. Vlad Stroescu

U n nou studiu* de mare amploare a că-

utat, și a găsit, legătura dintre sănăta-
tea mintală și COVID-19. Wang și colabora-

Cât poate dura imunitatea

torii au procesat date de la nu mai puţin de
61 de milioane de pacienţi diverși din SUA,
dintre care 1,3 milioane avuseseră un dia-
gnostic psihiatric în ultimul an. Au găsit că

după COVID-19
depresia crește de șapte ori riscul de infec-
Rezultatele unui studiu recent arată că tare cu SARS-CoV-2. Risc crescut de infec-
imunitatea obţinută în urma infecţiei cu tare au avut și persoanele cu schizofrenie,
SARS-CoV-2 poate dura ani, chiar decenii.

’’
dar și cele care abuzează de droguri. S-au

M
găsit și disparităţi sociale, dintre pacienţii
ecanismul acestei nu este relevantă pentru pierde- COVID-19 care apar la persoanele cu vârsta psihiatrici femeile și afro-americanii fiind
imunităţi post­ Legătura dintre rea imunităţii postinfecţioase, de peste 65 de ani. Conf. dr. Emilian Popovici populaţii la risc. Persoanele cu tulburări
infecţioase are deficitul de performanţă ei [cercetătorii] precizând că subliniază că, prin analogie, putem să ne dăm psihice au avut, în ansamblu, risc de spita-
legătură cu al celulelor T și apariţia datorită intervenţiei celulelor seama că și formele grave care sunt raportate lizare și mortalitate semnificativ mai mari.
celulele T, după cum ne-a ex- formelor grave de T, practic imunitatea postin- la vârste mai tinere sau chiar semnificativ mai O altă analiză** cu eșantion masiv, bri-
plicat conf. dr. Emilian Popo- COVID-19 poate duce la fecţioasă poate să fie de lungă tinere și la care nu există comorbidităţi apar tanică, efectuată de Taquet și colaboratorii
vici, vicepreședintele Socie- terapii orientate durată, chiar multidecenială. tot pe fondul unui deficit înregistrat la nivelul și publicată în Lancet, a inclus informaţii
tăţii Române de Epidemiologie pe această direcţie. Adică pe zeci de ani”, a declarat celulelor T sau la nivelul performanţei lor. de la aproape 69 de milioane de persoane
(SREPI). În 17 noiembrie, repre- (Dr. Emilian vicepreședintele SREPI pentru Practic, concluzionează medicul epidemi- dintre care circa 62.000 cu COVID-19.
zentanţi ai Institutului de Alergolo- Popovici) Viaţa Medicală. Acest lucru schim- olog, celulele T au rol determinant în imunita- Acest al doilea studiu a căpătat o mult mai
gie și Imunologie „La Jolla” din Statele bă în mod semnificativ datele problemei tea postinfecţioasă și nu anticorpii, în timp ce mare notorietate publică după ce presa
Unite au comunicat în New York Times* că, în din această perspectivă a imunităţii. la imunitatea postvaccinală rolul determinant centrală din multe ţări a titrat variaţiuni pe
urma studiilor efectuate, au stabilit că rolul cel îl au anticorpii: „Deci sunt două chestiuni în- tema „unul din cinci pacienţi cu COVID-19
mai important în imunitatea postinfecţioasă Celule T și formele grave ale bolii tr-un fel distincte, și asta ne poate da încredere dezvoltă boli mintale”, ceea ce este, evident,
în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2 îl au celulele Cercetătorii americani precizează că aces- și în performanţa vaccinurilor anti-COVID, ca o suprasimplificare. Publicul e mult mai
T. „Asta ne arată că acea scădere a titrului de te celule T, mai precis deficitul înregistrat la și durată a imunităţii postvaccinale”. interesat de ipoteza că virusul ar putea „să
anticorpi care se înregistrează la cinci, șase, nivelul acestor celule, sau al performanţei lor, Florentina Ionescu dea” și depresie sau chiar psihoză, dacă tot
șapte luni după infecţie la diverși pacienţi ar fi responsabil de formele grave de boală *https://nyti.ms/333jBGP dă „brain fog” și sechele de tot felul. Dar
relaţia dintre sănătatea mintală și restul

Peste 80% din vaccinurile Congresul

afecţiunilor, în general, este întotdeauna
mult mai complicată. Boala psihică este
biologică, dar transcende biologicul, este

gripale, la medicii de familie UMFCD și

psihologică, dar profund ancorată în social,
este socială, dar adesea e mai devastatoare
decât istoria. Modelul bio-psiho-social în-

provocarea
Direcţiile de sănătate publică primesc, săptămâna aceasta, încă 930.000 de doze de cearcă să adune toate aceste niveluri de
vaccin gripal. Acestea vor fi ulterior distribuite cabinetelor medicilor de familie pentru cunoaștere laolaltă, dar și el e doar o măsu-
continuarea imunizării persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire. Astfel, numărul total de ră de compromis împotriva neînţelegerii

SARS-CoV-2
doze distribuite de Ministerul Sănătăţii în cadrul campaniei de vaccinare antigripală ajunge emergenţei dintre ele.
la 2.430.000, adică 80% din numărul total achiziţionat pentru sezonul 2020-2021. Ultima Însă pe neînţelegerea aceasta se gre-
tranșă va fi distribuită la începutul lunii decembrie, informează Ministerul Sănătăţii, vează încă un factor. Cel politic. Politizarea
într-un comunicat de presă. Zilele acestea (26-28 noiembrie) are intensă a tot ceea ce este legat de pande-
În cadrul campaniei loc cea de-a opta ediţie a Congresului mie, de la purtatul măștii la dezbaterea pe
de vaccinare gratuită sunt Universităţii de Medicină și Farmacie măsurile de susţinere socială și economică,
imunizate cu prioritate „Carol Davila”, București. Peste 6.000 de își are sursa tocmai în acest spaţiu negru, al
persoanele cu vârsta peste persoane sunt așteptate să participe la necunoașterii felului în care COVID-19 ne
65 de ani, cu boli cronice, manifestarea știinţifică, care anul acesta afectează mintea și relaţiile dintre noi.
în special boli respiratorii va fi organizată online. Tema centrală Dar, așa cum am remarcat încă de la
și cardiovasculare, boli me- este pandemia de COVID-19, respectiv început, virusul nu ne infectează sufletul,
tabolice, copiii și bătrânii provocările pe care aceasta le-a generat ci doar aduce în actualitate niște deficite
instituţionalizaţi, perso- în sistemul medical românesc. În cadrul omenești care sunt cu noi de la începuturi-
nalul medical și gravidele. congresului este organizată și „Competiţia le speciei. Virusul nu dă depresie acţionând
Până la jumătatea lunii no- Tânărului Cercetător”, în care premiul direct în sinapsă, în conexiunea dintre ne-
iembrie de vaccin au bene- pentru specialităţi medicale va fi decernat uroni, ci în conexiunea dintre oameni. Aco-
ficiat 652.393 de persoane in memoriam prof. dr. Ovidiu Alexandru lo sunt apele noastre tulburi.
din categoriile la risc. Băjenaru. *https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/wps.20806
**https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-
Cristina Ghioca Cristina Ghioca 0366(20)30462-4/fulltext
4 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
A
ntibioticele sunt atât
de frecvent adminis-
trate, încât mi se pare
nepotrivit să vorbești
despre o zi sau o săptămână de-
dicată conștientizării riscurilor
privind utilizarea acestora. Ar fi
nevoie să vorbim despre ele zilnic.
Cu atât mai mult cu cât în opt de-
cenii au vindecat un număr im-
posibil de estimat de pacienţi și
au prevenit nenumărate infecţii
postoperatorii, ceea ce mă face să
cred că au fost cel mai important
progres medical al secolului 20.
Însă e adevărat că această săptă-
mână din noiembrie ne oferă pri-
lejul să aflăm ce s-a întâmplat în
ultimul an din punctul de vedere
al consumului de antibiotice, cum
a evoluat la noi rezistenţa bacteri-
ană la antibiotice și cum ne situăm
în raport cu evoluţiile la nivel eu-
ropean. Avem ocazia să înţelegem
dacă am reușit să îmbunătăţim
ceva sau dacă a fost încă un an cu
prea puţine reușite – și, în conse-
cinţă, ce ar trebui făcut.
Situaţia României
Pentru noi, anul 2019 este deja
foarte îndepărtat, având în vedere
întâmplările nesfârșitului 2020.
Cronologic însă, acestea sunt date-
le cele mai recente pe care le putem
analiza. În privinţa consumului de
antibiotice de la noi, îngrijorările
persistă și chiar se accentuează:
l Consumul de antibiotice la
1.000 de locuitori scăzuse în
2016-2017 cu 11-12%, după ce s-a
vorbit mult și cu oarecare folos
despre utilizarea judicioasă și „nu
la întâmplare” a antibioticelor. Din
păcate, în 2018 s-a înregistrat din
nou o creștere a consumului, iar
2019 a adus accelerarea acestei
tendinţe. După trei ani petrecuţi
pe locurile 5-6 în topul european al
consumului de antibiotice la 1.000
de locuitori, am revenit pe un
nedorit loc trei.
l Alegerea nepotrivită a anti­
bioticelor a continuat. Deși
ne confruntăm de aproape un de-
ceniu cu tot mai multe infecţii cu
Clostridioides difficile, consumul
principalelor antibiotice care de-
clanșează această boală – cefalos-
porine, chinolone, carbapeneme
– în loc să scadă vertiginos, pre-
cum în state sau în spitale care au
succes în controlul acestui feno-
men, la noi continuă să crească. În
același timp, utilizarea unor anti-
biotice cu risc minim de a declan-
șa această infecţie – tetracicline,
antibiotice urinare – este la unul
dintre cele mai reduse niveluri din
Europa. Inexplicabil, ar putea spu-
ne un observator independent și
îndepărtat de realitatea de la noi.
Consumul de antibiotice
în 2019, în România
După trei ani petrecuţi pe locurile 5-6 în topul european al consumului de antibiotice la 1.000 de locuitori, România a
revenit pe un nedorit loc trei.
lAnalizând consumul de fluoro-
chinolone, o categorie aparte
de antibiotice, pentru care în mar-
tie 2019 Comisia Europeană emi-
tea o Decizie de restricţionare a
utilizării, având în vedere riscurile
legate de administrarea lor, con-
statăm că în România consumul
nu a scăzut și păstrăm al doilea cel
mai ridicat nivel european rapor-
tat la 1.000 de locuitori.
l Nu reușim încă să ne apropiem
de obiectivul fixat de OMS pen-
tru anul 2023, ca minimum 60%
din consumul de antibiotice să fie
reprezentat de cele de primă linie.
În 2019 acestea au reprezentat
52,5% din consumul total, încă mai
puţin decât anul precedent, când au
reprezentat 54%.
Posibile soluţii
Întrebarea firească este unde
se poate face mai mult pentru a
diminua acest consum excesiv și
bazat prea mult pe antibiotice re-
stricţionate (de linia a doua sau a
treia). Putem îmbunătăţi atitudi-
nile fiecărei categorii implicate –
prescriptori, farmaciști, public ne-
specialist, cei care le promovează,
decidenţi – după cum urmează:
l Publicul nespecialist: Euro-
barometrul din 2018 arăta că
încă suntem a doua ţară din UE în
privinţa utilizării de antibiotice
fără prescriere medicală, acestea
reprezentând aproximativ 15%
din consumul ambulatoriu. Din
păcate, este o consecinţă a prea
puţinelor informaţii despre utili-
zarea corectă a acestor produse.
Câteva mesaje pot fi transmise în
această privinţă:
- Nu insista să ţi se prescrie
anti­biotice dacă medicul îţi expli-
că de ce nu este nevoie de ele!
- Nu insista să le obţii din far-
macie fără reţetă!
- Dacă primești un tratament
cu antibiotic, respectă ritmul de
administrare și dozele prescrise!
- Nu îţi autoprescrie analize
bacteriologice pentru că un re-
zultat pozitiv nu înseamnă în-
totdeauna o infecţie și nevoia de
antibiotic!
- Antibioticele pot avea efecte
nedorite chiar și când nu te ajută!
- Virozele nu se tratează
cu antibiotice (nu, nici măcar
COVID-19)!
l Farmaciștii: deși a scăzut
nivelul eliberării de antibi-
otice fără reţetă, acest segment
contribuie încă la situarea noas-
tră între liderii europeni în acest
domeniu. O evidenţă a tuturor
antibioticelor eliberate în farma-
ciile cu circuit deschis ar putea
reprezenta un mare pas înainte
în respectarea normei „niciun an-
tibiotic eliberat fără prescripţie
medicală”.
l Medicii prescriptori sunt cei
care generează aproape exclu-
siv utilizarea exagerată a antibioti-
celor de rezervă și de salvare. Ei au
nevoie de mai multă formare me-
dicală pe această temă, de ghiduri
de tratament de care să ţină sea-
ma, de ajutorul acordat și acceptat
al infecţioniștilor și al laborato-
rului de microbiologie în această
privinţă.
lPromovarea antibioticelor de
către producători ar trebui să
aibă reglementări mult mai stricte
faţă de alte categorii de medica-
mente, având în vedere rolul lor
societal și ameninţarea majoră
reprezentată de rezistenţa bacteri-
ană la antibiotice, iar aceste regle-
mentări să fie aplicate.
l Decidenţii au posibilitatea de
a adopta reglementări care să
faciliteze prescrierea judicioasă
de antibiotice în fiecare unitate
medicală și în ambulatoriu, care
să limiteze circulaţia germenilor
rezistenţi la antibiotice și să urmă-
rească aplicarea acestor reguli. În
afară de reguli, este nevoie de oa-
meni, de spaţii adecvate îngrijirii
pacienţilor, și acestea chiar la nivel
de lege.
În contextul COVID-19
Indiferent de ceea ce vor arăta
datele anului 2020, o îngrijorare aș
putea exprima de acum: este foar-
te posibil să fi ratat o oportunitate
de a reduce semnificativ consumul
de antibiotice într-un an în care pa-
tologia infecţioasă a fost dominată
numeric de infecţii virale. Datele
anilor de până în 2019 ne arată că
aveam premize pentru un exces
nedorit legat de două antibiotice,
vedete cel puţin ale ultimelor luni:
azitromicină și carbapeneme.
l Consumul de azitromicină este
în creștere în România înce-
pând din 2012, fenomen accelerat
în ultimii doi ani. Astfel, în 2019
aveam un consum de 2,5 ori mai
mare decât în 2012. Or, azitromi-
cina are mari șanse de a fi cel mai
folosit antibiotic în ambulatoriu
în primul an al pandemiei. Da, azi-
tromicina este un antibiotic și nu
Eveniment
tratăm infecţiile virale cu antibi-
otice, nici măcar cu azitromicină,
oricâte explicaţii colaterale fără
fundament clinic ar fi invocate.
l Consumul de carbapeneme, în
special de meropenem, cunoaș-
’’
te o creștere la fel de mare precum
cel de azitromicină – în 2019 a fost
de trei ori mai mare decât cel din
Este foarte posibil să
fi ratat o oportunitate
de a reduce
semnificativ consumul
de antibiotice într-un an în
care patologia infecţioasă
a fost dominată numeric de
infecţii virale.
2013. Or, rezistenţa la carbapene-
me a bacteriilor Gram negative
izolate în anul 2019 este printre
cele mai mari din UE/Spaţiul Eco-
nomic European (la Pseudomonas
aeruginosa – cea mai mare). Da,
meropenemul este un antibiotic
și nu prevenim cu el infecţiile bac-
teriene sau evoluţia nefavorabilă
a pacientului, oricât de gravă ar fi
infecţia lui cu SARS-CoV-2.
Mai este puţin timp din anul
2020, rezultatele nu vor putea fi
mult influenţate de ce se va întâm-
pla în ultimele săptămâni și, ori-
cum, nivelul consumului într-un
anumit an nu este un obiectiv în
sine. Cred însă că orice moment
este bun pentru a începe să pre-
scriem și să utilizăm judicios anti-
bioticele: atunci când este nevoie,
întrebând un infecţionist și luând
în considerare recomandările sale!
Prof. dr. Gabriel Adrian
Popescu,
medic primar boli infecţioase
Institutul „Matei Balș”,
București
Eveniment VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
5

Revenim cu două scurte relatări din cadrul sesiunii de Cardiologie a evenimentului „Zilele
Viaţa Medicală”, powered by MedicHub, desfășurat online în zilele de 13 și 14 noiembrie.

Îmbogăţirea Sindromul Marfan,

arsenalului la graniţa dintre
Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

terapeutic în IC
Anul 2020 a adus numeroase noutăţi
în domeniul insuficienţei cardiace.
Conf. dr. Ovidiu Chioncel a oferit o
imagine de ansamblu asupra studiilor
care au îmbogăţit cunoștinţele privind
tratamentul insuficienţei cardiace.
Omecamtiv Mecarbil a fost validat prin stu-
diul GALACTIC-HF, publicat pe 13 noiembrie
2020, ca o armă terapeutică utilă în arsenalul
insuficienţei cardiace cu disfuncţie sistolică.
Au fost incluși pacienţi simptomatici (clasele
NYHA II-IV), cu fracţie de ejecţie a ventricului
stâng (FEVS) ≤35%, valoare crescută a pepti-
delor natriuretice (NT-proBNP ≥400 pg/ml),
specialităţi
Sindromul Marfan este o boală
genetică monogenică, ce se
caracterizează prin modificări ale
ţesutului conjunctiv, cu o mare
variabilitate clinică. Conf. dr.
Ruxandra Jurcuţ a vorbit despre
acest sindrom și despre noile

I mportanţa inhibitorilor de SGLT-2 a fost
conturată de apariţia studiilor DAPA-HF, cu
dapaglifozin, și EMPEROR-Reduced, cu empa-
glifozin. Este recomandată utilizarea acestora
la pacienţii cu insuficienţă cardiacă și fracţie de
ejecţie redusă, simptomatici sub tratamentul
standard recomandat de ghid, noutatea con-
stând în faptul că pot fi utilizaţi independent
de prezenţa diabetului zaharat. Acestea au adus
beneficii prin scăderea riscului de spitalizare,
mortalitate de cauză cardiovasculară și, în cazul
dapaglifozin, chiar mortalitate de orice cauză.
Metaanaliza care combină rezultatele acestor
studii, publicată în urmă cu o lună, indică fap-
tul că beneficiile semnificative ale celor două
substanţe reprezintă un efect de clasă.
Trialul VICTORIA cu vericiguat la pacien-
ţii cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie
redusă, simptomatici, cu istoric de spitalizare
recentă sau tratament diuretic injectabil, a
indicat beneficiul acestui stimulator de guani-
lat-ciclază în reducerea spitalizărilor și decesu-
lui de cauză cardiovasculară. Mecanismul său
de acţiune privește efectul inotrop pozitiv și
vasodilatator.
cu tratament adecvat pentru insuficienţă car-
diacă, conform recomandărilor de ghid. Ele-
mentul particular al criteriilor de includere a
privit tensiunea arterială sistolică (TAS) peste
85 mmHg, ce include o categorie de pacienţi cu
TAS la limită, dificil de tratat cu clasele terape-
utice existente. Acest medicament a obţinut o
scădere cu 8% a riscului de evenimente sau de-
ces de cauză cardiovasculară, efectul său fiind
mai pronunţat la cei cu FEVS ≤28% și cu TAS în
intervalul 85-100 mmHg.
Trialul PARAGON, mult așteptat în lumea
cardiologiei pentru a aduce o speranţă privind
tratamentul insuficienţei cardiace cu fracţie
de ejecţie păstrată, nu a arătat un beneficiu
suplimentar al combinaţiei sacubitril-valsar-
tan faţă de valsartan privind riscul de spita-
lizare sau deces de cauză cardiovasculară.
Analiza pe subgrup a acestui studiu a arătat
însă un beneficiu important la pacienţii cu
fracţie de ejecţie a ventricului stâng sub 57%,
generând întrebări privind necesitatea de re-
clasificare a insuficienţei cardiace cu fracţie
de ejecţie intermediară, cu creșterea pragului
peste 50%.
recomandări terapeutice pentru
acești pacienţi.
P rintre manifestările cardiovascula-
re ce se asociază cu acest sindrom
se numără dilatarea rădăcinii aortice,
prolapsul de valvă mitrală, dilatarea ră-
dăcinii arterei pulmonare, regurgitarea
aortică, regurgitarea tricuspidiană, boala
coronariană ischemică și disfuncţia ven-
triculară subclinică, un concept mai nou,
controversat, care se poate însoţi cu tul-
burări de ritm ventricular. Aorta, aflată
în centrul acestei patologii, poate suferi
disecţie consecutiv dilatării, putând fi
elementul inaugural în diagnostic la peste
două treimi dintre pacienţi, în ciuda feno-
tipului musculoscheletal particular, care
ar putea ajuta la stabilirea mai precoce a
diagnosticului.
În ceea ce privește metodele non-far-
macologice de tratament, anul 2020 a
adus noi recomandări referitoare la tipu-
rile de activitate sportivă pe care acești
pacienţi le pot efectua, prin prisma unui
nou ghid al Societăţii Europene de Cardio-
logie. De asemenea, tratamentul farmaco-
logic a suferit anumite îmbunătăţiri în ul-
timii ani, bazate pe studii experimentale
ce au dovedit rolul sartanilor în blocarea
semnalizării prin TGF-β, doxiciclinei în
blocarea activităţii matrix-metaloprotei-
nazelor din peretele vascular, respectiv al
beta-blocantelor și, posibil, inhibitorilor
enzimei de conversie în reducerea stresu-
lui hemodinamic, efectul fiind încetinirea
dilatării aortice progresive.
În prezent se recomandă asocierea
sartanilor (losartan) cu terapia beta-blo-
cantă sau administrarea lor în monote-
rapie, în caz de contraindicaţie pentru
această clasă, cu scopul atingerii unei
ţinte tensionale cât mai apropiată de
recomandările de ghid.
Indicaţiile privind chirurgia aortei
sunt disponibile în varianta actualiza-
tă, corespunzător ghidului de boli car-
diace congenitale ale adultului, emis de
Societatea Europeană de Cardiologie în
acest an.

Abonează-te la ziarul Viața Medicală

pe anul 2021, până la 31 decembrie 2020!
Beneficiezi de oferta specială:
Reducere de 20% la prețul ziarului și
7 volume de
Ziar tipărit* Ziar PDF specialitate
160 lei lei
103
(față de 200 lei) (față de 129 lei)
gratuite, în format
digital.
*primești ziarul și în format pdf,
săptămânal, gratuit (52 de ediții)

În 2020, abonamentul pe 12 luni la Viața Medicală a oferit:

• membrilor Colegiului Medicilor Stomatologi din România – 5 EMC;
• membrilor Colegiului Farmaciștilor din România – 10 EFC;
• membrilor OAMGMAMR – 5 EMC;
• membrilor OBBCSSR – 7 FPC.
Te poți abona la ziar și în varianta Combo

Combo tipărit* Combo PDF Cum te abonezi:

299lei 189lei
*primești publicațiile și în format pdf,
timp de 12 luni, gratuit
Pachetul Combo poate fi format din ziar Viața
Medicală și, la alegere, una dintre revistele:
• Medic.ro/ Psihiatru.ro/ ORL.ro/ Pediatru.ro/
Ginecologia.ro/ Oncolog-Hematolog.ro: în 2020,
pachetul a oferit 10 EMC membrilor Colegiului
Medicilor din România.
• Farmacist.ro: în 2020, pachetul a oferit 20 EFC.
Creează-ți cont pe medichub.ro, accesează medichub.ro/abonamente, alege-ți tipul de
abonament (ziar single sau combo)
sau
Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale (nume,
specializare, CUIM*, CNP**, adresă de livrare a ziarului, număr de telefon) și cu dovada plății
contravalorii abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank.
Titular cont: S.C. VIAȚA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL, CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
*dacă dorești să îți trimitem volumele științifice Viața Medicală, în format digital (pe e-mail).
Volumele se adresează exclusiv profesioniștilor în Sănătate.
**necesar pentru emiterea facturii
Oferta este valabilă pentru abonamentele pe 12 luni (ianuarie - decembrie 2021)
contractate până la 31 decembrie anul acesta.
Informații suplimentare: tel. 021.315.60.60 (departamentul Abonamente) și www.viata-medicala.ro/abonamente
6 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47 Opinii
CMMB așteptăm? Sau, mai bine, hai să această perioadă medicii din di-
vedem ce se întâmplă cu cei care ferite specialităţi au colaborat cu

Anul COVID-19
tâlnim tot felul de provocări. Am
văzut cum corpul medical, atât
de blamat, ridicat în slăvi, apoi
trântit la loc, scos vinovat pentru
orice nu merge bine, a fost și este
Conf. dr. în linia întâi în lupta împotriva
Horia consecinţelor infecţiei cu noul co-
Bumbea, ronavirus. Se testează permanent,
vicepreședinte mai mult sau mai puţin suficient,
CMMB
operaţii, se amână tratamente, pa-
cienţii cu boli cronice nu își mai
primesc tratamentele pentru că nu
au loc liber pentru internare sau nu
pot să mai fie văzuţi de medicii cu-
ranţi, se promovează telemedicina
ca alternativă. Totul este dat peste
cap, școlile sunt online, se lucrea-
ză de acasă, nu se lucrează pentru
fac vaccinul. Vom avea Sărbători
de iarnă? Vom putea să sărbătorim
Noul An, poate mai bun, poate mai
normal?
Cert este că am avut pierderi,
ne-am despărţit prea curând de
colegi medici, profesori de școa-
lă medicală, mentori. Acest an
ne-a schimbat radical opţiunile în
viaţă și profesie. Noi, corpul me-
dical, suntem permanent puși în
faţa unor situaţii care ne obligă
să schimbăm proceduri, să cerem
noi reglementări, să putem acţi-
ona fără să ne depășim legal atri-
mult mai mult decât înainte de pan-
demie. Am învăţat lucruri noi, din
afara specialităţii, pentru că era
nevoie. Educaţia medicală a conti-
nuat permanent, toamna aceasta a
abundat în evenimente online, din
care nu lipseau sesiunile despre
experienţa COVID-19, sau întregul
eveniment era dedicat acestei boli.
Cred că, dincolo de unele de-
rapaje sau poticneli punctuale,
această incredibilă provocare a
dovedit că, la grea încercare, și
corpul medical din România poate
reacţiona unitar, ceea ce noi cre-

Î
n plină pandemie, în acest
an, care aproape a trecut
ca un nor întunecat și ne-a
schimbat dramatic lumea
în care trăim, nu încetăm să în-
se crește numărul de paturi ATI,
se schimbă destinaţia secţiilor în
spitale, pentru a se asigura locuri
de internare pentru pacienţii sus-
pecţi și pozitivi, se blochează acti-
vitatea anumitor secţii, se amână
că s-au închis punctele de lucru,
așteptăm să ne întoarcem la viaţa
de dinainte de pandemie, se aș-
teaptă vaccinul miraculos, se soli-
cită vaccinul, dar, stai!... Dacă este
periculos? Nu mai bine mai
buţiile. Pandemia există în toată
lumea și, pretutindeni, întreg
corpul medical participă la acest
efort colosal de a rezista și a le da
cât mai multe șanse bolnavilor de
COVID-19. Cred că în toată
deam că este mult mai dificil de re-
alizat. Poate că anul COVID-19 ne
aduce o rază de speranţă pentru o
mai mare unitate, pentru un spirit
colectiv mai pronunţat în rândul
medicilor. De ce nu?!

Paracelsianul și grătarul
OAMGMAMR

„Acolo unde se ard cărţi, se vor arde, până la urmă, și oameni.” (Heinrich Heine) Vaccinarea
Mai sunt utile generaţiilor actuale
manualele tipărite? Ar fi momentul
altfel le pun pe grătar direct”. După patru zile, obser-
vând că nu au fost doritori să-i preia oferta, a scris: anti-COVID,
prioritară și
unei reflecţii profunde și acţiuni „Pentru cine nu m-a crezut când am spus în postarea
rapide. O reflecţie academică și precedentă că e ultima lor șansă să ajungă pe mâna
altor studenţi, altfel fac grătar din ele. Și a fost cu
o acţiune din partea structurilor
atât mai bine, cu cât a fost ultima zi când puteam sta
editoriale din universităţi. după ora 22 afară”. Cuvintele acestea aveau ca ilustra-
ţie imaginea cărţilor arzând. Care au fost reacţiile? pentru asistenţii
Î n toamna anului 2019, în campusul
Eagle Village, studenţii de la Georgia
Southern University au rupt și au ars pe
440, dacă e să vorbim despre cei care au interacţio-
nat la postare, cu aprecieri, inimioare sau zâmbete.
Dintre zecile de comentarii am transcris doar câteva: medicali
un grătar volumele autoarei Jennine Capó Dr. Richard „Dramatic, hollywoodian, aș spune!”, „Ce frumos ard
Crucet. Cartea sa, „Make Your Home Constantinescu fizio și anato!”, „Este adevărat că doar lava dintr-un
Among Strangers”, precum și discursul vulcan din Mordor poate distruge cartea de ortope-
său, le-au provocat reacţii de ostilitate și furie faţă de mo- die?”, „Ar fi mers și o carte de biofizică!”. Cineva îi recoman-
C onsiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (ICN)
solicită guvernelor lumii să se asigure că în centrul
proceselor de planificare și implementare a programelor
dul în care ea a vorbit despre albi. În primăvara anului 1933, dase să le păstreze. Incendiatorul i-a răspuns: „Le-am păs- de vaccinare în masă împotriva COVID-19 se află și
studenţii din Berlin aruncau în foc peste 25.000 de cărţi, la trat șase ani. Am câteva pe care le-am considerat că îmi sunt reprezentanţii asistenţilor medicali. Această decizie va
Opernplatz, lucrări considerate subversive și ne-germane, de folos în viitor. Plus că multe informaţii s-au actualizat de proteja distribuţia și administrarea echitabilă și eficientă
hotărâţi fiind să purifice bibliotecile și librăriile de orice in- atunci”. a vaccinurilor, de îndată ce vor fi disponibile. Livrarea
fluenţă străină, mai ales evreiască. În anii 1944 și 1945, au celor două miliarde de doze planificate până la sfârșitul
fost distruse aproximativ 300.000 de volume în România, Reflecţie și acţiune anului 2021 va depinde inclusiv de cei 27 de milioane de
numai biblioteca Institutului Politehnic din Iași pierzând Este de reflectat profund și de acţionat rapid. Nu în asistenţi medicali.
peste 15.000 de cărţi și 4.000 de periodice, iar în anul 1989, sensul vreunui atac îndreptat asupra tânărului medicinist, Howard Catton, directorul executiv al ICN, a atras
în București, în timpul tulburărilor care au pus capăt regi- ci al reflecţiei academice și al acţiunii celor aflaţi în struc- atenţia că odată ce un posibil vaccin va fi disponibil,
mului comunist, s-au distrus 500.000 de cărţi, vaccinarea în masă a populaţiei ar putea fi o provocare.
multe dintre ele extrem de valoroase. Potrivit acestuia, organizaţiile și guvernele din domeniul
Raiduri aeriene au pulverizat importante sănătăţii trebuie să recunoască amploarea acestei
colecţii de carte medicală din Strasbourg în sep- sarcini și să facă tot ce este necesar pentru a se asigura
tembrie 1944, iar în anii din urmă, în diverse că personalul medical beneficiază de întreg sprijinul de
spaţii universitare medicale ieșene, au fost luate care are nevoie, iar o modalitate de a se asigura că oferă
de ape sau de flăcări cărţi și documente impor- tot ceea ce cadrele medicale au nevoie este de a avea
tante. Multe dintre ele „au fost salvate”, așa cum asistenţi medicali incluși în echipele de management
s-a constatat ulterior, răsfoind paginile diverse- care controlează răspunsul la vaccinare.
lor site-uri specializate în comerţul cu antichităţi ICN consideră că programele de vaccinare în masă se
sau privind rafturile unor bibliofili români. vor confrunta cu o serie de obstacole pe care doar asistenţii
medicali cu experienţă le pot ajuta să le depășească.
Exprimarea frustrării Acestea includ: o lipsă de încredere în vaccinuri în rândul
A fost ceva periculos între paginile cursurilor unor membri ai populaţiei; vaccinarea grupurilor greu
universitare, manualelor, ghidurilor de practică accesibile; factori socio-economici, care împiedică unele
medicală și tratatelor pe care un student la Medi- persoane să acceseze serviciile de imunizare; legislaţia
cină de la UMF Iași le-a ars în toamna acestui an? existentă; nevoia de a oferi îngrijire holistică, nu doar
Face el parte dintr-o grupare care respinge învă- înfiinţarea unor centre de vaccinare. Howard Catton
ţarea, cunoașterea, așa cum e descrisă în „Fahrenheit 451”? turile editoriale din universităţi. Mai sunt utile manualele a amintit că raportul ICN privind rolul asistenţilor
Sau poate, a vrut să imite gestul clericului Abbas Tabrizian, tipărite? Sunt ele adaptate generaţiilor actuale? Cum sunt medicali în imunizare a arătat că aceștia sunt esenţiali
din Qum, capitala religioasă a Iranului, liderul Centrului de scrise și în cel mod sunt tehnoredactate? Care este efectul pentru administrarea vaccinărilor în întreaga lume,
Medicină Islamică și autor al mai multor volume, care, la în- parcurgerii lor? Sunt ele gândite, elaborate și oferite studen- dar programele de vaccinare de asemenea magnitudine
ceputul acestui an a ars tratatul de medicină internă al lui ţilor pentru a-i face să se apropie, să înţeleagă și să se atașeze necesită contribuţia acestor profesioniști încă de la bun
Harrison, susţinând că „medicina islamică a făcut irelevan- de disciplina sub tutela căreia a fost tipărită cartea? Ori doar început.
tă o asemenea carte”. Nu cred că s-a gândit vreun moment la simple titluri, care devin încă un rând în CV? Majoritatea celor care administrează vaccinurile
Ray Bradbury ori că a avut cunoștinţă de gestul așa-zisului Sunt universitari care au lăsat opere de carte, de oa- și care oferă sfaturi medicale vor fi asistenţii medicali
Ayatollah, ci, mai curând, a vrut să semene cu Paracelsus, meni sau de instituţii. Fiecare după putinţă, pricepere deja extrem de suprasolicitaţi de cel de-al doilea val al
dezamăgit de predarea și de practica medicinei, care a ars și putere. Sunt multe exemple din medicina universitară pandemiei, dar și de nivelurile de infecţie care rămân
public cărţile lui Galen și Avicenna, dorind să deschidă o românească în care profesorii au preferat să folosească îngrijorător de ridicate în rândul acestei categorii
nouă filă în istoria medicinei. A fost o formă de eliberare lucrările internaţionale cele mai valoroase, decât să încro- profesionale: „Datele ICN și cercetările recente raportate
creativă, de exprimare a frustrării și nemulţumirii faţă de pească manuale, palide copii ale originalelor. Amintesc doar în British Medical Journal arată riscul ridicat la care
textele pe care a fost pus să le parcurgă și să le recite, an polemica dintre Grigore T. Popa și Victor Papilian, iscată este supus personalul medical din prima linie: acesta
după an. Îi aparţineau cărţile, așa încât era liber să le decidă tocmai în jurul unui asemenea manual destinat studenţilor. trebuie să fie prioritar pentru vaccin, astfel încât
soarta. Nu trebuie să ardem cărţile. Trebuie să ne zăpușim neuro- să poată să îndeplinească obiectivele campaniei de
Iniţial, studentul ieșean a propus spre vânzare volume- nii și să publicăm manuale pe care studenţii să le păstreze vaccinare, protejând astfel sistemele de sănătate în care
le, pe un grup de mediciniști, găzduit de o reţea de sociali- pe rafturile bibliotecilor, digitale sau altfel, pentru că le-au funcţionează”, a conchis directorul executiv al ICN.
zare, postând un șir de cărţi și având următorul text drept luminat zone care le erau opace până la întâlnirea cu aceste Biroul de presă al
însoţitor: „Ultima șansă să ajungă pe mâinile altui student, cărţi. OAMGMAMR
Interviu
Constantin Poiană:
„Am lăsat în spate statutul
de spital orășenesc”
De la declanșarea pandemiei,
în Spitalul Orășenesc „Prof.
dr. Eduard Apetrei” Buhuși
s-au vindecat și au fost
externaţi 136 de pacienţi.
Constantin Poiană,
managerul spitalului, ne
vorbește despre situaţia
actuală a unităţii medicale și
cum reușește aceasta să facă
faţă afluxului de pacienţi
COVID și non-COVID.
P
andemia de COVID-19 a
schimbat radical viziunea
și obiectivele managemen-
tului spitalelor publice, sau
ar fi trebuit să o facă. Resursa umană,
siguranţa și protecţia acesteia au de-
venit o prioritate în Sănătate. A fost
și este nevoie de o reorganizare a cir-
cuitelor spitalelor pentru personal,
evacuarea deșeurilor COVID și non-
COVID, investiţii în echipamente de
protecţie, dezinfectanţi, aparatură și
echipamente medicale ș.a.m.d.
Spitalului Orășenesc din Buhuși,
locul unde s-au format nume mari
ale medicinei regionale și chiar na-
ţionale, se pare că i se prefigurează
un viitor frumos. Asta am aflat de
la managerul Constantin Poiană.
Nu mai puţin de șase specialităţi noi
s-au înfiinţat aici în ultimii ani și încă
două se află în proiect. În prezent,
oferta de servicii medicale acoperă
peste 15 specialităţi în Ambulatoriul
Integrat și 17 specialităţi cu paturi.
Pe lângă acestea, există un Compar-
timent Primiri Urgenţe, trei labora-
toare (analize medicale, radiologie și
imagistică medicală și anatomopa-
tologie), Balneofizioterapie... „și nu
ne vom opri aici”, spune managerul
spitalului.
MOMENTUL MEDICILOR
TINERI
Cum stă spitalul în ceea ce privește
resursa umană?
În cazul medicilor, suntem un exem-
plu fericit. În ultimii doi ani, 19 me-
dici au venit și au rămas la Buhuși, în
specialităţi precum: pediatrie, neuro-
logie, psihiatrie, chirurgie, urologie,
radiologie, BFT [Balneofizioterapie],
medicină de urgenţă, anatomopa-
tologie, ORL, oftalmologie, obstetri-
că-ginecologie și chiar un medic ATI.
Singura specialitate pentru care nu
am reușit să atragem resursă umană
este cea de diabet și boli metabolice,
specialitate nou înfiinţată la noi, dar
avem încredere că vom găsi.
Pentru formarea rezidenţilor aveţi
acreditare?
Da, acum avem. Apreciem faptul că
Ministerul Sănătăţii a acreditat spi-
talul în acest sens, pe două speciali-
tăţi pentru început, medicină inter-
nă și boli infecţioase. Dacă în urmă
cu doi ani spitalul nostru era consi-
derat un spital cu resursă umană, în
special medici, cu o pondere mare de
pensionari sau în prag de pensionare,
acum această categorie profesională
și-a înnoit în mare parte echipa me-
dicală, peste 37 de medici profesând
aici. Pot să spun că acest obiectiv din
planul strategic și de management
a fost și este o prioritate, alături de
achiziţia de aparatură și echipa-
mente medicale și de reabilitarea
structurilor spitalului.
Financiar cum staţi?
Nici mai bine, nici mai rău decât alte
spitale. Nu avem arierate și încercăm
să asigurăm un echilibru financiar,
lucru deloc ușor în această perioadă
când consumurile nu sunt de negli-
jat, atât la echipamente de protecţie,
cât și la medicamente și materiale
sanitare.
SOLUŢIA: ADAPTAREA
PERMANENTĂ
Cum vă descurcaţi cu afluxul de pa-
cienţi cu COVID-19?
Am adaptat permanent structura, în
special la secţia de boli infecţioase,
structură tampon pentru pacienţii
confirmaţi COVID, dar care au și alte
comorbidităţi. Cred că am fost prin-
tre primii din ţară care au înfiinţat o
astfel de structură. Evident, cu avizul
DSP Bacău, cu care avem o colabora-
re foarte bună. Noi tratăm patologie
ușoară spre medie. Nu avem secţie de
ATI pentru COVID, nici linie de gar-
dă pe secţia de boli infecţioase, dar cei
doi medici infecţioniști, împreună cu
asistenţii medicali și personalul ne-
medical, au făcut tot ce a depins de ei
ca pacienţii să aibă parte de îngrijiri
medicale bune. Patologia care ne de-
pășește competenţele o transferăm
la spitalele superioare. Este destul
de greu de găsit locuri, dar am apelat
la bunăvoinţa colegilor de la Onești,
Iași, Bârlad, Rm. Sărat, Bacău, Adjud,
Botoșani, Piatra Neamţ.
Cu restul cazurilor (non-COVID)
care vi se adresează ce faceţi?
În cazul acestora, pot spune că toate
secţiile spitalului sunt funcţiona-
le, atât cele de cronici, cât și cele de
acuţi. La fel, Ambulatoriul Integrat
și Spitalizarea de zi. Nu am avut nicio
structură închisă în cele opt luni de la
declanșarea pandemiei, ba chiar am
preluat pacienţi de la alte spitale din
judeţ. Am asigurat servicii medicale
continuu, conform competenţelor
spitalului, și o vom face și de-acum
înainte.
ÎN PANDEMIE SE VEDE
ROLUL UNUI SPITAL
Tocmai aţi trecut printr-un nou
proces de acreditare ANMCS.
Așa este, în luna octombrie am trecut
prin procedura de acreditare ciclul
II. A fost o altfel de evaluare, și fizică,
și online, cu evaluatori exigenţi, dar
nici nu ne așteptam altfel. Personalul
spitalului zicem noi că a fost pregătit.
Avem o structură de management al
calităţii cu oameni valoroși. De altfel,
eu sunt evaluator de servicii medica-
le, am evaluat multe spitale din ţară
și consider că implementarea stan-
dardelor de calitate aduce un plus de
valoare actului medical și dorim să
demonstrăm că se poate. Mulţi re-
prezentanţi ai unităţilor sanitare au
trecut pe la noi în ultimii ani pentru
schimb de experienţă în domeniul
calităţii și serviciilor medicale. Im-
plementarea standardelor de calitate
a fost și este o preocupare permanen-
tă la spitalul buhușean.
La un moment dat, spitalul era pro-
pus spre a fi închis sau transformat
în ambulatoriu. De ce credeţi că se
dorea acest lucru?
Pentru că pe vechiul master plan de
servicii de sănătate Spitalul Buhuși
nu stătea deloc bine cu resursa uma-
nă, în special la medici. La fel, în ceea
ce privește dotarea cu aparatură și
echipamente medicale, moderni-
zarea infrastructurii, diversificarea
serviciilor medicale. În aceste con-
diţii, mulţi dintre pacienţi evitau
spitalul nostru.
Cum aţi reușit să întoarceţi favora-
bil această decizie?
În primul rând, prin atragerea de me-
dici, care a fost și este prioritară. Cor-
pul medical a primit un suflu nou, au
fost investiţi mulţi bani în aparatură
și echipamente medicale atât prin
fonduri de la Consiliul Local/Primă-
ria Buhuși, de la Ministerul Sănătăţii,
cât și prin fonduri interne. Suntem
în derulare și cu multe proiecte cu
finanţare europeană. Rar vezi acum
o structură a spitalului fără aparatură
medicală și echipamente noi. Spita-
lul Buhuși își va schimba, în câţiva
ani, în totalitate faţa. Credem că
acestea sunt câteva dintre motivele
care au făcut ca el să fie exceptat de la
a fi transformat în ambulatoriu. Dar,
să nu uităm, abia acum, în plină pan-
demie, se vede rolul unui spital, chiar
fie el de rang orășenesc.
BENEFICIILE
INFORMATIZĂRII
În urmă cu vreo șapte ani, aici s-a
derulat un proiect de informatiza-
re. Care este situaţia actuală din
acest punct de vedere?
Am fost pe un program pilot de in-
formatizare, printre primii din ţară,
fapt ce ne-a fost de mare folos. Acum,
unitatea sanitară este complet infor-
matizată. Ne ajută mult acest lucru,
mai ales că deja telemedicina și pro-
gramările online câștigă teren. De
asemenea, istoricul medical al paci-
enţilor este și el accesibil datorită in-
formatizării. Ajută mult personalul
medical.
Anul acesta, aţi anunţat că aţi pus
în funcţiune o instalaţie radiologi-
că digitală și aţi implementat un
sistem informatic integrat de tip
PACS.
Ce ne făceam dacă nu aveam func-
ţională această instalaţie digitală, în
actuala perioadă de pandemie? Ar
fi fost imposibil să funcţionăm! Pe
VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
7
Constantin Poiană este
manager al Spitalului
Orășenesc „Prof.
dr. Eduard Apetrei”
Buhuși de aproape doi
ani, dar lucrează în
sistemul de sănătate din
1990. Este absolvent
al Facultăţii de Știinţe
Administrative, a
urmat două programe
de master în
management și, ceea ce
îi place foarte mult să
spună, este evaluator
de servicii de sănătate
al ANMCS. A fost mai
mulţi ani, înainte de a
fi manager, inspector
pentru Situaţii de
Urgenţă, pentru
Sănătate și Securitate
în Muncă și manager de
calitate.
lângă această instalaţie, au fost achi-
ziţionate patru ecografe de ultimă
generaţie, aparatură și echipamente
medicale de peste 7 milioane de lei.
Spitalul din Buhuși începe să fie unul
modern și, în consecinţă, acordă ser-
vicii medicale moderne de calitate.
Acum, odată cu implementarea sis-
temului informatic integrat de tip
PACS, medicii au acces la imaginile
radiologice direct în calculatorul de
pe secţie sau din cabinet și, ceea ce
este foarte important, avem istoricul
medical al pacientului.
DRUMUL PERFORMANŢEI
Spitalul pe care îl conduceţi poar-
tă numele renumitului profesor
Eduard Apetrei. Cum s-a ajuns la
adoptarea acestui nume?
Am discutat cu medicii, cu salariaţii
spitalului, erau două tendinţe, dar
profesorul Apetrei a fost pe buzele
multora dintre salariaţi și persona-
lităţi publice ale orașului. Am cerut
acordul acestuia, l-am invitat să vi-
ziteze spitalul, să-i vadă noua faţă
și potenţialul și nu a ezitat niciun
moment, lucru pentru care îi mulţu-
mesc. Dacă nu intervenea pandemia,
începusem să implementăm un pro-
gram de consultaţii pe specialitatea
cardiologie, unde domnul profesor,
alături de medicii cardiologi de la Bu-
huși, să consulte pe bază de progra-
mare pacienţii care aveau nevoie de o
opinie medicală foarte calificată. Pro-
fesorul Apetrei a ajutat mulţi oameni
și este un fiu al acestor meleaguri.
Care sunt beneficiile spitalului prin
adoptarea acestui nume?
La nivel de imagine și, așa cum spu-
neam, dacă lucrurile se vor liniști,
mulţi pacienţi vor beneficia de servi-
cii medicale, de consultaţii, din par-
tea domnului profesor. Cumva am
lăsat în spate statutul de spital orășe-
nesc, suntem pe un alt drum, unul al
performanţei, din care pacienţii vor
avea de câștigat. Suntem departe de
perfecţiune, dar când vedem că din
ce mai mulţi pacienţi din alte judeţe
și din ţară ne trec pragul, căpătăm
încredere și speranţă.
Dan Dumitru Mihalache
8 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47 Special

PE CĂRĂRI
Lucia Lungu

De la ha
în roșu ș
Pentru salvarea turiștilor rătăciţi sau accid
foarte multe cunoștinţe tehnice și medicale
ca un hobby, pentru unii purtători ai halatu
iar după munca din spital îi regăsim pe cres
ofere ajutorul celor aflaţi în nevoie. Am stat
femei cu un curaj ieșit din comun, care ne-a
lor în inima munţilor.

A
ltitudinea, cărările abrupte și vremea rea pot realizezi dacă trebuie să acorzi primul ajutor așa, calificat, la aduc aminte doar că m-am trezit la spital, după patru zile
pune la încercare curajul celor care se avântă pe nivelul nostru în teren, pentru că poţi întâlni orice. De fapt, de comă”. Acesta mai spune că fără ajutorul ei nu crede că
munte. Acolo, unde cerul se unește cu pământul, primul ajutor este foarte important”, explică Lucia Lungu. reușea să ajungă la spital. „Datorită doamnei Lucia Lungu
pericolele sunt aproape inevitabile. Salvatorii eu trăiesc. Este cea care m-a salvat. Mi-a făcut o perfuzie
montani intervin mereu în situaţii-limită, ajutându-i pe cei „ESTE CEA CARE M-A SALVAT” care mi-a dat putere să ajung la spital. Am rămas surprins,
aflaţi în nevoie și salvând vieţi. De cele mai multe ori, pre- Femeia povestește că a participat la multe operaţiuni de după 20 de ani, să o găsesc în același loc, făcând același
zenţa unui medic în echipă este necesară în operaţiunile de salvare, însă cea mai grea experienţă a fost cu mai mulţi ani lucru cu pasiune. Am revăzut o femeie foarte puternică”,
salvare montană. Acesta le poate pune un diagnostic per- în urmă, la începuturile „carierei” sale pe munte. O tânără mărturisește Bogdan Ioan.
soanelor accidentate, și oferă îngrijirile medicale necesare. din Brașov care a coborât pe un sac de la cabana Podragu
Unii dintre acești medici ajută nu doar victimele muntelui, spre cabana Turnuri a căzut într-o cascadă, își amintește ea: GHIDEAZĂ COLEGII PRIN TELEFON
ci și pe colegii salvamontiști, instruindu-i pentru a îndeplini „S-a prăbușit acolo, cu capul în jos, într-o crevasă de gheaţă. Cunoștinţele medicale sunt importante pentru un salva-
misiunile grele cu care se confruntă. A fost scalpată. Însă a fost ajutată de cabanierul din zonă. tor montan, pentru că atunci, pe munte, se află doar victima
Eram de serviciu la urgenţă atunci, și mi s-a comunicat și salvamontistul care trebuie să acorde primul ajutor, după
PRIMA FEMEIE DE LA ȘCOALA SALVAMONT despre ce este vorba. Când am ajuns, am cusut-o în cabană. cum subliniază Casandra Luca, medic primar medicină de
Lucia Lungu este asistentă medicală, salvator montan Deci, practic, s-a desfășurat un act de chirurgie la 23:00”. urgenţă la Spitalul Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” din
voluntar și prima femeie din România care a făcut Școala Astăzi, Lucia Lungu are parte de recunoștinţa oamenilor Târnăveni și salvator montan, din anul 2008, la Salvamont
Salvamont. De aproape 40 de ani salvează vieţi pe mun- pe care i-a salvat pe munte. Bogdan Ioan trăiește în Oradea, Salvaspeo Mureș. Medicul mărturisește că reușește să îm-

’’
te, alături de colegii de la Salvamont Victoria. A venit în iar după 20 de ani a revenit în Valea Sâmbetei, la Refugiul pace foarte bine timpul petrecut la spital cu activitatea de
Victoria, un oraș ce se întinde la umbra munţilor Făgăraș, Salvamont, pentru a-i mulţumi asistentei medicale și pen- salvare montană: „Și specialitatea pe care mi-am ales-o, și
ca asistent medical, dar după câteva tru a vedea locul unde s-a accidentat. partea de salvare montană sunt, cumva, înrădăcinate adânc
drumeţii a înţeles că acolo se simte Avea 16 ani când s-a prăbușit în gol, în sufletul meu, și atunci totul vine foarte natural”. După
acasă. Se întâlnea adesea, pe munte, Nu ai voie să greșești, undeva în Piatra Caprei, în munţii un traseu pe creste și pe stânci, parcurs alături de o echipă
cu salvatorii montani. Iar când aceștia nu poţi să-ţi permiţi Făgăraș. Bărbatul povestește că a de băieţi de la serviciul salvamont, Casandra Luca a ales să
au rămas fără medic, i-au propus să le să greșești ca salvator fost un accident destul de grav și că facă voluntariat montan. „Am văzut că partea de salvare
predea cursuri medicale. „Faptul că nu nu-și amintește cum a căzut: „Îmi montană are și o parte medicală, care seamănă foarte mult
era medic în echipă nu s-a simţit, pen-
montan. Trebuie să ai o pa-
tru că încercam eu să le insuflu încre- siune pentru munte, pentru
dere și să-i pregătesc. Mereu discutam oameni. Să ai un caracter
și le explicam ce pot să facă în cazuri- echilibrat și să te comporţi
le în care sunt singuri. Obișnuiam să
vorbesc foarte mult, uneori și cu ceva
profesionist.
termeni medicali, pe care, încetul cu (Lucia Lungu)
încetul, i-au învăţat”, povestește Lucia
Lungu. Colegii i-au devenit a doua familie, de aceea a decis
să-i însoţească și pe munte, pentru a fi alături de cei care au
nevoie de intervenţia medicului: „La început, neavând vele-
ităţile astea sportive, părinţii mei nu prea se bucurau că plec,
că merg pentru câteva zile la munte. Mereu spuneau să nu
fac ceea ce fac ceilalţi, să nu urc așa mult, ei neștiind exact ce
se întâmplă acolo. Cu timpul însă, s-au mai obișnuit”.
După aproape trei ani cât i-a însoţit pe salvamontiști, în
1986, a început cursurile Școlii Salvamont. Până atunci, ni-
cio femeie nu mai urmase cursurile acestei școli și de aceea,
uneori, a fost privită cu scepticism. „Am lăsat conducerea
Școlii Naţionale de Salvamont un pic uimită. Printre 70 de
băieţi care erau acolo, pentru prima oară apare o fată. La în-
ceput au crezut că sunt băiat și că este o greșeală de nume,
că lipsește un «n». M-au chemat la comandament și le-am
zis că nu a venit o fată, a venit un salvator montan”, își amin-
tește ea. Astfel, asistenta medicală și-a împărţit timpul între
spital și munte, acordându-le ajutor celor care aveau nevoie
de el. În anul 2000, când profesia de salvamontist a fost in-
trodusă în nomenclatorul de meserii, Lucia a fost întrebată
dacă vrea să se angajeze la Salvamont Victoria: „Am renun-
ţat, pentru că, pe atunci, eram asistenta șefă a secţiei de chi-
rurgie de la spitalul din oraș. Ulterior, după ce s-a închis, am
trecut la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brașov”. Colegii
de la spital au încurajat-o și chiar au înlocuit-o atunci când
era chemată pe munte, ca voluntar, deoarece cunoștinţele
medicale sunt foarte importante în astfel de expediţii, după
cum spune ea. De multe ori, acestea fac diferenţa între viaţă
și moarte. „Sunt minute fierbinţi, minute în care trebuie să Daniela Tomuș
 ’’
Special VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
9

MONTANE
Tot ceea
ce fac este
din pasiune.
Totul vine foarte
natural. Și

alatul alb la costumul

specialitatea
pe care mi-am
ales-o [medicina
de urgenţă],
și partea de

și negru
salvare montană
sunt, cumva,
înrădăcinate
adânc în sufletul
meu.
(Casandra Luca)
dentaţi pe munte este nevoie de
e, dar și de exerciţiu. La început
ului alb devine o activitate în sine,
stele montane, gata oricând să-și
t de vorbă cu trei dintre ei, trei
au povestit despre experienţele
Grupaj realizat de
Dorina Novac

cu partea de prespital din medicina de urgenţă”, spune ea.

A parcurs etapele de pregătire profesională în cadrul Școlii
Naţionale Salvamont – două stagii de iarnă și de vară, pen-
tru începători și avansaţi, apoi a primit atestatul de salvator
montan.
Femeia povestește că își organizează timpul în așa fel
încât să meargă la muncă, la spital, unde are un program
bine stabilit, dar să facă și activităţi de salvare montană.
„Dacă eram la spital și colegii mei [salvamontiști] aveau
nevoie de ajutorul meu, încercam să le spun ce și cum să
facă prin telefon. Mai vorbeam direct cu victima, în cazul
în care era conștientă. Oarecum, îi ghidam telefonic, când
aveau nevoie de ajutor”, își amintește Casandra Luca. Toa-
te persoanele din echipa Salvamont Mureș au absolvit Casandra Luca
cursurile de paramedic la ISU Mureș. Totuși, recunoaște că
pentru această meserie este nevoie și de o bună condiţie fizi- ploaie, ninsoare, ceaţă, trebuie să nu te pierzi cu firea, dar pentru că de ei depinde viaţa celor aflaţi în pericol. „Pentru
că. De aceea, majoritatea salvatorilor montani din ţară sunt și să cunoști bine zona. Uneori poţi să te trezești și cu ursul că dacă este peste puterile tale, ca salvator montan, poţi să
foști sportivi de performanţă, de schi, de alpinism, de aler- în apropiere”. Casandra Luca mai subliniază că un salvator pui în pericol echipa. Dacă nu ești stăpân pe tine și pe cunoș-
gare. Medicul subliniază că foarte mulţi dintre vechii salva- montan trebuie să fie flexibil și să știe să se adapteze la ceea tinţele pe care trebuie să le aplici în practică, poţi pune în
tori vin din zona sportului de performanţă: „Trebuie să fii la ce se întâmplă în teren: „Pleci la o intervenţie pe munte, dar pericol și viaţa victimei”, subliniază Casandra Luca.
un nivel destul de bun în ceea ce privește activitatea fizică. nu știi ce se poate întâmpla pe parcurs. Pot să apară anu-
Trebuie să vrei, să-ţi faci tu singur o condiţie fizică bună, să mite lucruri neprevăzute, care din păcate pot să-ţi întârzie SACRIFICIU PÂNĂ LA MOARTE
faci sport, tot timpul. Să faci alergări în teren accidentat. acţiunea de salvare și de evacuare”. Despre Daniela Tomuș, asistent medical și salvator
Partea de pregătire fizică este foarte importantă”. montan voluntar, se spune că este prima femeie care a exe-
De asemenea, spune ea, și psihic trebuie să fii SALVAMONTISTUL, PUS ÎN SITUAŢII cutat misiuni de salvare în Munţii Parâng, alături de colegii
tare, să fii curajos DIFICILE de la Salvamont Petroșani. Face parte din echipă din anul
Culmile muntoase ale Călimanului și 2004, timp în care a participat la sute de intervenţii. Tână-
Gurghiului nu sunt foarte abrupte, de ace- ra recunoaște, cu modestie, că a impresionat-o și pe „Prima
ea nu se produc accidente foarte grave. Doamnă, Carmen Iohannis”, cu care s-a întâlnit pe crestele
Casandra Luca spune că cea mai grea expe- Parângului.
rienţă pe care a trăit-o pe munte a fost în „Activitatea de salvare montană este o pasiune foar-
Miercurea Ciuc: „Eram la echipa Salvamont te veche, cred că de când aveam 19 ani. Eram într-o gașcă
Ciuc, pentru un fel de curs de recapitulare, în care câţiva dintre băieţi erau salvatori montani la Sal-
de cunoștinţe medicale. După program ne- vamont Parâng, Petroșani”, povestește Daniela. Soţul asis-
am dat pe schiuri, pe pârtie. Îmi amintesc tentei medicale este tot salvamontist, și chiar, spune ea, au
că a fost o victimă cu o fractură de bazin. făcut echipă: „În misiunile de salvare montană ai nevoie de
Eu nu aveam medicaţie, nu aveam nimic. cunoștinţe atât tehnice, de alpinism, cât și medicale”. Are
Eram în alt judeţ. Eram cu altă treabă”. pregătire medicală însă mărturisește că, fiind o persoană
Pentru că nu avea geanta de interven- energică, s-a axat mai mult pe activitatea de salvamont, fo-
ţie la ea, femeia spune că a fost foarte losindu-și cunoștinţele în teren: „Mi s-a întâmplat să aplic
greu să preia acea victimă, nu putea să-i cunoștinţele medicale pe munte. Bineînţeles că nu întâlnim
dea niciun medicament pentru durere. doar fracturi sau doar contuzii. Sunt persoane care au dife-
„Într-adevăr, salvatorul montan este pus rite afecţiuni și li se face rău. E bine să știi ce poţi să faci în
deseori în situaţii dificile, pentru că pe astfel de situaţii”.
omul respectiv trebuie să-l mute în așa Daniela Tomuș spune că a făcut și cursuri la școala Na-
fel încât să-i ţină la minimum durerea. ţională Salvamont, iar o dată la trei ani face reatestări. Un
Deci, să nu facă manevre care pot să-i salvator montan trebuie să fie „complex”, după cum explică
agraveze sau să-i cauzeze durere. Salvatorul montan care nu ea, și în plus trebuie să aibă pregătire fizică, deoarece anu-
și să știi să analizezi bine si- este cadru medical, practic nu are voie și nu are medicaţie mite intervenţii sunt grele: „Unele cazuri sunt grele pentru
tuaţia: „Pentru că accidentele montane se întâmplă în geanta de intervenţie”, concluzionează ea. Această mese- că sunt de durată. Când extragi o victimă de undeva, de foar-
când condiţiile de afară nu sunt prielnice. Deci, poate să fie rie trebuie făcută cu maximă seriozitate de salvamontiști, te departe, și trebuie să o transporţi mult mai încet decât
ai ajuns tu la ea – poate să dureze 7-10 ore –, te epuizează.
PRIMELE ACŢIUNI DE SALVARE Nu este ușor deloc. Altele depind de gradul de gravitate al
Serviciul Salvamont din România a fost înfiinţat în anul 1969, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri. Unele traumatismului”. De exemplu, în cazul traumatismelor co-
documente din arhive arată însă că primele acţiuni românești de salvare pe munte datează încă de la începutul secolului loanei vertebrale, la cea mai mică mișcare, victima poate să
trecut. Primele localităţi nominalizate pentru înfiinţarea de formaţii Salvamont au fost: Câmpulung Muscel, Bicaz, rămână paralizată, subliniază aceasta: „Trebuie să ai foarte
Caransebeș, Reșiţa, Brașov, Predeal, Zărnești, Bran, Victoria, Rășinari, Bușteni, Sinaia și Borșa. Activităţile pe munte multă grijă atât la transport, cât și la imobilizarea persoanei
se făceau cu voluntari selecţionaţi din cadrul echipelor de alpinism, orientare turistică, schiori și medici. Prima școală accidentate”. Daniela spune că nu există expediţii simple pe
naţională de salvamontiști a fost organizată în anul 1972, la Cabana Podragu din masivul Făgăraș. În anul 2003, această munte, și că fiecare caz este diferit. Am întrebat-o care este
activitate a fost reglementată printr-o Hotărâre de Guvern și este efectuată de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani cel mai dificil lucru legat de ceea ce face: „Culorile salvato-
din România (ANSMR), cunoscută și sub numele de Salvamont. În prezent, în ţară sunt 42 de structuri Salvamont în care rilor montani sunt roșu și negru. Aceste culori semnifică
activează aproximativ 800 de salvatori montani. sacrificiu până la moarte. Iar cu asta cred că v-am zis tot”.
10 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
Ce fel de Stomatologie...
pe pandemie?
Într-o lume în care unii
medici stomatologi își fac
planuri independente de
profesia lor de onoare,
iar alţii se gândesc să se
pensioneze anticipat,
pentru cei mai optimiști din
Stomatologia Pediatrică,
cei care încă mai cred
în valoarea stenică a
provocărilor pandemice
de excepţie, este timpul să
își reorganizeze, reseteze
și să reflecteze asupra
protocoalelor de îngrijire
zilnică.
N
u mai constituie o
noutate faptul că Sto-
matologia este plasa-
tă de Occupational
Safety and Health Administration
Inspections printre categoriile
profesionale expuse la un înalt risc
infecţios. Ghiduri bazate pe dovezi
știinţifice, pe recomandările ex-
perţilor, pe experienţa altor ţări
și/sau a altor epidemii au informat
Stomatologia (cu particularităţi
pentru Stomatologia Pediatrică)
asupra condiţiilor de minimizare a
riscului de transmitere și de conta-
minare atât pentru personalul me-
dical, cât și pentru pacientul adult
sau pediatric.
Cu toate acestea, având în
vedere prelungirea și agravarea
condiţiilor sanitare create de pan-
demie, ce fel de tratamente sto-
matologice se recomandă în acest
context? Se recomandă aceleași
tratamente selective de urgen-
ţă? După opt luni de constrângeri
și limitări militare și/sau legale,
setul minimal de tratamente de
îngrijire a sănătăţii orale poate
fi menţinut la același nivel de Ev
Mediu? Adică, după ce am descu-
rajat ani la rândul tratamentele
stomatologice la cerere și în ur-
genţă, acum recomandăm doar
tratamentele pentru diagnostice
la limită însoţite de durere ex-
tremă, de infecţie, hemoragie
și care pun în pericol – nu, nu
calitatea vieţii, ci însăși viaţa!
Replica unui părinte, care solicita
o programare pentru un copil de
trei ani cu două carii incipiente
dureroase la stimuli alimentari,
Tabel 1. Măsuri de control al infecţiei în Stomatologie
SICPs (Măsuri stan- TBPs (Măsuri adiţionale bazate pe calea de
dard de control al transmitere)
infecţiei) - se aplică dacă SICPs nu sunt suficiente pentru a
preveni transmiterea agentului infecţios
- precauţii suplimentare (în cazul suspecţilor sau al
celor confirmaţi)
Igiena mâinilor Măsuri de precauţie – prin transmiterea de
PPE (echipament perso- contact
nal de protecţie) Măsuri de precauţie – legate de transmiterea prin
Igiena și dezinfecţia stropi (engl: droplets)
mediului 1. Via stropi (>5µm) de la pacient
Dezinfecţia și steriliza- 2. Pe distanţe scurte (1 m)
rea echipamentelor 3. Către suprafeţe mucoase ori conjunctive
Gestionarea sângelui și a Măsuri de precauţie legate de transmiterea prin
altor fluide umane aerosoli (engl: airborne):
Manipularea corectă a 1. Via aerosoli (≤5µm)
echipamentelor 2. De la tractul respirator al pacientului
Depozitarea corectă a 3. Direct către suprafeţele mucoase și conjunctive
deșeurilor
în faţa refuzului și amânării pro-
INTERVENŢII FĂRĂ FREZĂ?
gramării pe motiv că, potrivit Disconfortul etic resimţit în
Ordonanţei Militare din martie, cele două situaţii critice relatate
o carie simplă nu este o reală ur- anterior este de fapt consecinţa
genţă, a fost o provocare etică aceleiași dogme cu care stomatolo-
pentru mine: „(...) dar ce nu-i gia tradiţională a fost îndoctrinată
urgent azi va fi urgent mâine!”. atât de principiu, cât și de facto:
Mărturisesc, în toată cariera mea stomatologia invazivă de restaura-
mi-a fost rușine, profesional vor- ţie, sora mai mică a stomatologiei
bind, de două ori: o dată graţie extracţioniste anterioare. În me-
unui părinte care mi-a reproșat în diul privat și în ţările vestice, fo-
anii 2000 că nu am destulă abor- losirea frezei stomatologice și a
dare preventivă pentru cariile noi vitezelor de rotaţie înalte este su-
(de ce copilului său îi apar carii pranumită Drill-Fill-PIN! Cu alte
noi deși el îl aduce cu regularitate cuvinte, dacă freză nu e, nici sto-
la dentist?...) și altă dată în 2020, matologie nu e! Într-adevăr, în sis-
graţie replicii „de pandemie” temul tradiţional de sănătate den-
citată mai sus. tară, și nu doar în cel din România,
este general acceptată ca the best
practice pentru managementul
cariei dentare îndepărtarea chi-
rurgicală completă a ţesuturilor
degradate din carie cu ajutorul
instrumentarului rotativ (de joasă
sau mare viteză) și înlocuirea ţesu-
turilor lipsă prin plasarea în locul
lor a unei obturaţii plastice. Freza-
jul rotativ în ţesuturi dure dentare
este considerat act chirurgical și în
virtutea acestuia, nu întâmplător,
titulatura medicului dentist fran-
cez nu este cea de medecin dentist,
ci de chirurgien dentist!
Dar dacă invazivitatea Sto-
matologiei nu este încă un argu-
ment pentru decizii și aplicaţii
Eseu
Tabel 2. Procedurile stomatologice și riscul de a produce stropi și aerosoli
Proceduri de tip A Aceste proceduri produc particule ≤5µm și
Folosesc instrumente de necesită:
mare viteză care disper- - măsuri de precauţie a transmiterii pe calea aerului
sează (sau necesită) apă în funcţie de tipul de ventilaţie a cabinetului
sau irigant pentru răcire (naturală, mecanică, air-purifier)
- moderaţie și reducerea timpului de lucru (de
ex., la cinci minute) cu piesele de mare viteză
(procedural mitigation)
- organizarea pragmatică a timpului de lucru
și a pauzelor dintre pacienţi, pentru a permite
particulelor din aer să se depună pe suprafeţe,
pentru dezinfecţie (Fallow Time Calculator)
https://www.fgdp.org.uk/news/dental-fal-
low-time-calculator-launched
Proceduri de tip B Aceste proceduri pot produce particule de
Folosesc instrumente de aerosoli (≤5µm) într-o măsură care depinde de
viteză mică modul de folosire a instrumentului, și necesită:
- moderaţie și reducerea timpului de lucru
(procedural mitigation) prin:
a. sucţiune (aspiraţie) de volum mare
b. izolarea cu diga (rubber dam)
- măsuri standard de prevenţie și control folosite
curent în Stomatologie (PPE și IPS)
Proceduri de tip C Aceste proceduri pot produce stropi, dar este
Nu necesită instrumente puţin probabil să producă particule de aerosoli
de mare viteză ≤5µm, și necesită:
- măsuri standard de prevenţie și control ale infec­
ţiei folosite curent în Stomatologie (PPE și IPS).
restructurate, atunci potenţialul de 1. Consultaţii la distanţă și
transmitere a infecţiei via aerosolii servicii de triaj – reducerea la
produși de instrumentele rotati- maximum a numărului, frec-
ve care funcţionează de regulă cu venţei și duratei consultaţiilor
apă, pentru răcire, poate fi un argu- face-to-face prin managementul
ment edificator. Așadar, în varianta online al programărilor: triajul
în care nu ne dezicem în grup de și consultaţia documentată de la
această profesie de excelenţă, dar distanţă;
de mare complexitate chiar și în 2. One stage/day dentistry – dacă
condiţii de normalitate, trebuie să pacientul este selectat și progra-
ne adaptăm protocoalele și să selec- mat în cabinet, se vor iniţia și fi-
tăm procedurile terapeutice ţinând naliza în aceeași ședinţă cât mai
cont de riscul de transmitere prin multe tratamente;
aerosolii produși de instrumenta- 3. Innovative minimally inva-
rul de mare viteză folosit tradiţio- siv and preventive dentistry
nal (Tabel 2). Acesta ne obligă, pe upgrad­ing – revalorizarea Sto-
lângă luarea măsurilor standard de matologiei preventive non-proce-
precauţie pentru controlul infecţiei durale și/sau minim invazive, care
(SICPs), la măsuri bazate pe modul nu necesită instrumente de mare
de transmitere (TBPs) (Tabel 1). viteză și care sunt aerosol-free și
non-SARS-CoV-2-friendly.
DIRECŢII RECOMANDATE 4. Precauţii privind controlul
DE GHIDURI infecţiilor – măsuri de precauţie a
Pentru a rezuma, din ghidurile transmiterii infecţiei prin SICPs și
naţionale și internaţionale rezultă TBPs (Tabel 1).
patru mari linii de restructurare și Dr. Nicoleta Van Gelder
­reorganizare a Stomatologiei: Cluj-Napoca
Student la Medicină VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
11

Antreprenoriat și medicină, șansa de a face mai mult

O tânără organizaţie
din cadrul UMF „Carol
Davila” din București –
Societatea Antreprenorială
a Studenţilor – a reușit
să aducă în același loc
antreprenori din domeniul
medical, studenţi și tineri
absolvenţi din cadrul
Universităţii, într-un proiect
de dezvoltare a abilităţilor
antreprenoriale.
antreprenoriat medical desfășurat
de-a lungul unei luni de activităţi
intensive, încununând peste 200 de
ore de muncă, în care 28 de studenţi
și tineri absolvenţi ai universităţii,
aleși din aproximativ 200 de candi-
daţi, au avut oportunitatea de a învă-
ţa principiile construirii unui plan
de afaceri stabil și bine definit.
ȘASE MENTORI PENTRU
ȘASE ECHIPE
După parcurgerea cursului, șase
echipe au reușit să își genereze pla-

D
in dorinţa comună a
studenţilor și a cadre-
lor didactice de a crește
educaţia în sfera antre-
prenoriatului medical, la Univer-
sitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila” (UMFCD) a luat
fiinţă Societatea Antreprenoria-
lă a Studenţilor (SAS) din cadrul
acestei universităţi. În primăvara
acestui an, SAS a demarat proiectul
„Dezvoltarea abilităţilor antrepre-
noriale ale studenţilor/absolvenţilor
UMFCD”, finanţat de Centrul Na-
ţional pentru Finanţarea Învăţă-
mântului Superior din Fondul de
Dezvoltare Instituţională destinat
universităţilor de stat – FDI 2020.
Proiectul a avut un real succes atât
pe plan intern, cât și extern, susci-
tând atenţia unui public mai larg
asupra acestui subiect, puţin ex-
plorat până acum de comunităţile
academice ale universităţilor de
medicină. Pilonul central al proiec-
tului a fost reprezentat de cursul de
PUBLICITATE
nuri de afaceri, iar în etapa a doua
– cea a mentoratului – au lucrat la
implementarea ideii lor. Mentora-
tul a fost posibil cu sprijinul a șase
antreprenori medicali de top din
piaţa românească și internaţiona-
lă, care au ghidat studenţii pe par-
cursul a două săptămâni, aceștia
făcând o incursiune în lumea reală
a unui business medical. Cei șase
mentori care au contribuit la proiect
au fost: dr. Wargha Enayati – pre-
ședinte Enayati Group și membru
fondator al Asociaţiei Medicilor
Independenţi, prof. dr. Cătălin
Copăescu – fondator și director me-
dical Ponderas Academic Hospital,
dr. Dan Mitrea – fondator Neuroaxis
și membru al Asociaţiei Medicilor
Independenţi, dr. Florin Lăzărescu
– fondator și medic coordonator
Clinica stomatologică Trident,
dr. Dragoș Popescu – cofondator
Dental Med și farmacist Cosmina
Bengescu, manager Crisia Farm.
În urmă cu o lună, la 24 octom-
brie, s-a desfășurat concursul de
planuri de afaceri, în cadrul căruia
echipele au participat la o sesiune
de pitch-uri, prezentându-și ideile
în faţa unui juriu. Acesta a fost for-
mat din: șef lucr. dr. Ștefan Busnatu
(prodecan probleme studenţești la
Facultatea de Medicină a UMFCD),
Flaviana Rotaru (membru fondator
și președinte la Asociaţia Rohealth
– Clusterul pentru Sănătate și Bio­
economie) și Alexandru Popescu
(managing partener Cleverage
Venture Capital), cu peste 20 de ani
de experienţă C-level în industria
medicală din Europa Centrală și de
Sud-Est.
Alexandru Popescu declară: „A
fost o mare bucurie pentru mine
să particip la concursul organizat
de SAS-UMFCD, să descopăr idei
interesante, tineri cu spirit antre-
prenorial, curaj și energie. Cred că
genul acesta de iniţiativă, susţinută
de mediul academic, dar și de cel an-
treprenorial, este premisa incubării
multor viitoare proiecte de succes.
Îmi doresc în continuare să fim ală-
turi de SAS-UMFCD în procesul de
mentorat al bunelor idei”.
JURIUL A DELIBERAT
La finalul concursului, au exis-
tat trei echipe câștigătoare. Primul
loc a fost ocupat de CleanMed,
locul al doilea de CustoMed și lo-
cul al treilea de SmartMed. Altay
Chemambet, unul dintre membrii
echipei câștigătoare, descrie pe scurt
ce a însemnat pentru el experienţa
SAS: „Mă bucur și sunt foarte recu-
noscător pentru existenţa proiectului
«Student antreprenor». A fost o lună
grea, cu rezultate pe măsură pentru
că am învăţat enorm, am cunoscut
oameni de succes și am făcut lucruri
de care nu mă credeam în stare. Totul
a culminat cu câștigarea concursului
de idei de afaceri, de pe urma căruia
am rămas cu tone de entuziasm, dar
și cu o idee la care încă lucrez. Încu-
rajez acest tip de iniţiative pentru că
îţi deschid mintea și te conectează la
mediul antreprenorial”.
Activitatea SAS-UMFCD va
continua și în perioada următoare,
astfel încât ideile generate în cadrul
proiectului să capete o vizibilitate
și mai mare, dar și pentru a con-
tura cât mai multe oportunităţi –
cursuri sau evenimente – care să
ofere și altor studenţi mediciniști
șansa de a gândi și de a pune la
punct businessuri proprii.
Ștefan Mateoiu,
reprezentant studenţi
SAS-UMFCD
12 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
Imagistica oncolog
Cancerul reprezintă a
doua cauză de deces în
lume după patologia
cardiovasculară (1).
Dezvoltarea noilor terapii
oncologice și optimizarea
managementului
pacientului oncologic
sunt strâns legate de
dezvoltarea tehnicilor de
imagistică medicală, ce
includ ultrasonografia
(US), tomografia
computerizată (CT),
imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM) și
tomografia cu emisie de
pozitroni (PET).
P
rogresul sistemelor infor-
matice, dezvoltarea noilor
secvenţe de IRM și a noi
trasori PET au dus la creș-
terea rolului imagisticii oncologice
în diagnosticarea cancerului și în
monitorizarea răspunsului la tra-
tamentele onco­ logice și ghidarea
radioterapiei.
De asemenea progresele tehno-
logice din biologia celulară, biologia
moleculară și genetică au revoluţio-
nat cunoașterea privind biologia can-
cerului. Aceste descoperiri au dus la
schimbarea paradigmei tratamentu-
lui oncologic și au facilitat asocierea
chimioterapiei și radioterapiei stan-
dard cu tratamente moderne, cum ar
fi imunoterapia sau terapiile ţintite.
Noile molecule acţionează ţintit la
nivel tumoral, cu efecte sistemice re-
duse comparativ cu cele ale terapiei
oncologice standard. Astfel, concep-
tul de medicină personalizată a luat
tot mai multă amploare în oncologia
modernă, crescând semnificativ ca-
litatea vieţii pacienţilor oncologici.
Dezideratul este ca patologia onco-
logică să devină o boală cronică, nu
incurabilă.
Utilizarea optimă a noilor desco-
periri din domeniul oncologic nece-
sită echipe multidisciplinare ce inte-
grează, alături de oncologi și chirurgi,
radiologi (inclusiv intervenţioniști),
anatomopatologi și geneticieni. Ra-
diologii necesită subspecializare în
imagistica oncologică și abilitatea
de a combina imagistica standard
cu tehnicile avansate de imagisti-
că funcţională pentru înţelegerea
complexă, din mai multe unghiuri, a
proceselor maligne. Imagistica func-
ţională și moleculară are potenţialul
de a transforma modul în care pri-
vim cancerul și de a îmbunătăţi con-
siderabil prognosticul pacienţilor
oncologici.
Imagistica funcţională
și biomarkerii
Biomarkerii derivaţi din ima-
gistica funcţională oferă date obiec-
tive despre procesele biologice, mi-
cro-mediul tumoral și modificările
tisulare secundare terapiei, date ce
oferă informaţii despre supravie-
ţuirea și prognosticul pacienţilor.
Biomarkerii imagistici împreună
cu datele genomice obţinute prin
secvenţierea genetică de nouă
Bibliografie
1. Centrul Naţional de evaluare și promovare a stării
de sănătate. Analiză de situaţie cancer 2019 [Internet].
Available from: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/
uploads/2019/05/03_EPS_Timisoara_Analiza_SELIC_2019.
pdf
2. Beaton L, Bandula S, Gaze MN, Sharma RA. How rapid
advances in imaging are defining the future of precision
radiation oncology. Br J Cancer. 2019 Apr 26;120(8):779–90.
3. O’Connor JPB, Aboagye EO, Adams JE, Aerts HJWL,
Barrington SF, Beer AJ, et al. Imaging biomarker roadmap for
cancer studies. Nat Rev Clin Oncol. 2017 Mar 11;14(3):169–86.
4. Dregely I, Prezzi D, Kelly-Morland C, Roccia E,
Neji R, Goh V. Imaging biomarkers in oncology: Basics
and application to MRI. J Magn Reson Imaging. 2018
Jul;48(1):13–26.
5. Liu K, Li G, Fan C, Zhou C, Li J. Adapted Choi response
criteria for prediction of clinical outcome in locally advanced
gastric cancer patients following preoperative chemotherapy.
Ars medici
generaţie (Next Generation Sequen- bazat pe stabilirea leziunilor-ţin-
cing) și biomarkerii sanguini sau ti- tă și non-ţintă la scanarea de bază
sulari sunt esenţiali pentru ghidarea (pretratament) și documentarea
terapiei personalizate. Exemple de modificărilor dimensionale ale le-
biomarkeri imagistici includ: ziunilor la scanările de follow-up
1) vascularizaţia tumorală – ce făcute la un interval de timp presta-
poate fi evaluată prin ecografia cu bilit după iniţierea tratamentului.
contrast, perfuzie CT și IRM; La fiecare examinare, răspunsul la
2) activitatea metabolică/proli- tratament se încadrează în patru ca-
ferarea și moartea celulară (tumor tegorii de răspuns: Răspuns Complet
death) – FDG PET; (CR), Răspuns parţial (PR), Boală
3) densitatea celulară a tumo- staţionară (SD) sau Boală progresivă
rii (elastografia US și IRM; difuzia (PD). Aceste categorii pot fi folosite
IRM); ulterior la determinarea unor para-
4) hipoxia celulară – trasori PET metri precum: procentul de pacienţi
– MISO, IRM – BOLD (Blood oxyge- care dezvoltă PR sau CR (ORR), du-
nation level dependent imaging). rata de timp până la dezvoltarea bo-
Determinarea acestor parametri lii progresive (PFS), supravieţuirea
măsurabili referitori la biologia in liberă de progresie (DFS) etc.
vivo a cancerului cu ajutorul imagis- Răspunsul la terapie nu este
ticii funcţionale oferă oportunitatea întotdeauna reflectat în reducerea
unică de a identifica și selecta tera- dimensională a leziunilor maligne.
pia potrivită fiecărui tip de cancer Noile terapii pot avea efecte vari-
pentru fiecare pacient în parte. Mai ate asupra ţesutului tumoral, cum
mult decât atât, conceptul de „te- ar fi reducerea vascularizaţiei, ne- reducerea artefactelor de mișcare, determinarea unor parametri dina-
ragnostic”, adică metodologia care croza, degenerescenţa chistică sau ușurând menţinerea inspirului pen- mici utili în evaluarea microcircula-
combină diagnosticul și terapia bo- hemoragia. Mai mult decât atât, tru pacienţii cu afecţiuni respiratorii ţiei și a gradului de permeabilitate
lii, începe să prindă tot mai multă pseudoprogresia este un fenomen și indice de performanţă redus. a vaselor de neoformaţie de la nivel
amploare (2). bine cunoscut care apare la pacien- Creșterea rezoluţiei spaţiale în tumoral (9). Unele anomalii structu-
În cele ce urmează vom ţii trataţi cu imunoterapie, axa Z a dus la scăderea artefactelor rale ale neovascularizaţiei sunt spe-
oferi o privire de ansam- Există care determină o creștere de volum parţial și achiziţia datelor cifice ţesuturilor maligne, perfuzia
blu asupra tehnicilor numeroase iniţială (dată de infil- izovolumetrice (fiecare voxel are CT permiţând distincţia între o for-
imagistice actuale patologii benigne trarea cu limfocite), aceleași dimensiuni în toate cele maţiune benignă și una malignă (de
folosite în oncologie, care pot fi interpretate urmată de o reduce- trei planuri). Astfel se pot obţine re- exemplu, în tumorile pulmonare sau
dar și asupra per- ca fals-pozitive prin re ulterioară a lezi- construcţii multiplanare (MPR) de hepatice). Această metodă este însă
spectivelor oferite evaluarea PET-CT, unilor, cu răspuns calitate, precum și imagini 3D cu o folosită pentru a evalua răspunsul la
de tehnicile imagis- captarea FDG nefiind la tratament. Aces- rezoluţie foarte bună. Reconstrucţii- diverse terapii oncologice, cum ar fi:
tice avansate, cum ar specifică pentru te limitări au de- le multiplanare sunt esenţiale pentru chimioterapia convenţională, terapia
fi imagistica funcţio- ţesuturile terminat adaptarea evaluarea extensiei tumorale și inva- antiangiogenică (bevacizumab în
nală și moleculară. tumorale. criteriilor la tipuri spe- zia structurilor învecinate ce au rol în cancerul colorectal), imunoterapia,
cifice de tumori, ce includ ghidarea terapiei, strategia chirurgi- radioterapia sau proceduri interven-
Tehnicile imagistice – criteriile Choi pentru tumorile cală și prognosticul pacienţilor. ţionale (embolizare sau ablaţie cu
biomarkeri în era medicinii gastrointestinale stromale (GIST), Scăderea artefactelor de mișcare radiofrecvenţă). Evaluarea tumorii
personalizate criteriile RECIST modificate (mRE- secundare peristaltismului colonului este tridimensională.
Biomarkerul este definit ca CIST) pentru carcinomul hepato- a dus la dezvoltarea colonografiei sau
amprenta unui proces biologic al celular și iRECIST pentru terapiile colonoscopiei virtuale, cu beneficii în Tomografia cu emisie de
organismului. Este o caracteristică imunomodulatoare (5). patologia oncologică colorectală. pozitroni (PET-CT)
măsurabilă în mod obiectiv, utiliza- Tehnicile imagistice de nouă Disponibilitatea mare și costul Utilizarea în practica clinică a
tă pentru evaluarea unor procese generaţie pot oferi informaţii adi- redus al tomografiei computeriza- tehnicii PET a evoluat rapid în ulti-
biologice normale sau patologice. ţionale atât pentru diagnostic și te au permis dezvoltarea criteriilor mul deceniu, fiind tot mai folosită în
Biomarkerii imagistici la pacienţii stadializare, cât și pentru evaluarea RECIST, folosite pentru evaluarea serviciile de oncologie. Tehnologia
oncologici includ: biomarkerii de de- eficacităţii noilor tratamente onco- eficacităţii tratamentului oncologic. PET este bazată pe utilizarea unor
tecţie (ce facilitează identificarea bo- logice, oferind biomarkeri imagistici Criteriile RECIST permit estimarea izotopi (18F) bogaţi în protoni care
lii), de predicţie (ce prezic riscul de funcţionali, complementari celor gradului de răspuns la tratament sunt legaţi de moleculele de 2-de-
dezvoltare a bolii sau rezultatul tera- anatomici și morfologici actuali. prin măsurarea într-un mod obiectiv oxi-D-glucoză. FDG (2-Deoxy-2-flu-
peutic), de prognostic (evoluţia bolii și reproductibil a leziunilor maligne oro-D-Glucoza) este cel mai utilizat
oncologice), de răspuns la tratament Tomografia computerizată înainte și după tratament. Acestea trasor în practica curentă. Celulele
(evaluează modificările secundare (CT) sunt esenţiale în trialurile clinice canceroase sunt mari consumatoa-
terapiei) (3,4). Tomografia computerizată joacă deoarece pot oferi informaţii impor- re de glucoză, FDG fiind captat în
Biomarkerii imagistici sunt esen- un rol esenţial în imagistica oncolo- tante legate de eficacitatea molecule- concentraţie mai mare în ţesuturile
ţiali în trialurile clinice, unde pot ofe- gică, fiind cea mai utilizată metodă lor testate. Astfel, regresia tumorală cu metabolism accelerat compara-
ri informaţii privind eficacitatea me- imagistică pentru stadializarea, reprezintă un factor predictiv pen- tiv cu cele normale. În momentul în
dicamentelor testate. Până recent, evaluarea răspunsului la tratament tru supravieţuirea și prognosticul care sunt injectaţi intravenos, pozi-
majoritatea biomarkerilor imagistici și urmărirea pacienţilor oncologici pacienţilor, tomografia computeri- tronii generaţi de 18F interacţionea-
în oncologie au fost centraţi pe eva- (6), fiind ușor accesibilă, rapidă și zată fiind cea mai folosită metodă ză cu electronii cu sarcină negativă
luarea modificărilor dimensionale cu protocoale de achiziţie ce pot de evaluare a răspunsului la terapia prezenţi în ţesuturi, cu generarea
ale formaţiunilor tumorale după ad- fi ușor standardizate între diferiţi oncologică. a doi fotoni ce sunt detectaţi de
ministrarea tratamentului. Cea mai producători și instituţii. Angiogeneza presupune dez- aparat (10).
utilizată și standardizată metodă Dezvoltarea CT-ului multi- voltarea unei neovascularizaţii la Tehnica PET oferă informaţii
pentru evaluarea imagistică a răs- detector a dus la scăderea substanţi- nivelul ţesutului tumoral ce favo- funcţionale despre ţesuturi, dar cu
punsului la tratament o constituie ală a timpului de achiziţie și a creș- rizează creșterea și metastazarea rezoluţie anatomică scăzută. Pentru
criteriile RECIST (Response Evalua- terii rezoluţiei spaţiale a imaginilor, proceselor maligne (7). Creșterea a depăși această limitare, s-a dezvol-
tion Criteria for Solid Tumors). permiţând scanarea unor regiuni rezoluţiei temporale a dus la opti- tat sistemul de imagistică hibridă
RECIST reprezintă un ghid de anatomice întinse într-un timp re- mizarea achiziţiilor multifazice cu PET-CT, care combină tehnica PET
evaluare a eficacităţii tratamentului dus. Scanarea rapidă favorizează și substanţă de contrast (arterial, por- cu computer tomografia, oferind
tal și echilibru), oferind informaţii imagini de fuziune ce localizează
Acta radiol. 2012 Mar;53(2):127–34. 11. Yilmaz U, Komek H, Can C, Altindag S. The role of
6. Ueda T, Mori K, Minami M, Motoori K, Ito H. Trends in (68Ga)PSMA I&T in biochemical recurrence after farmacocinetice utile în diagnosticul precis procesul patologic. Pacientul
oncological CT imaging: clinical application of multidetector-
row CT and 3D-CT imaging. Int J Clin Oncol. 2006 Sep
radical prostatectomy: detection rate and the correlation
between the level of PSA, Gleason score, and the SUVmax. diferenţial și evaluarea vasculariza- este scanat de la nivelul vertexului la
5;11(4):268–77.
7. Ebos JML, Kerbel RS. Antiangiogenic therapy: impact
Ann Nucl Med. 2019 Aug 8;33(8):545–53.
12. Luna A, Vilanova JC, Hygino da Cruz LC, Rossi SE, ţiei tumorale (8). Studiile computer jumătatea coapsei, oferind o imagine
on invasion, disease progression, and metastasis. Nat Rev Clin
Oncol. 2011 Apr 1;8(4):210–21.
editors. Functional Imaging in Oncology. Berlin, Heidelberg:
Springer Berlin Heidelberg; 2014.
tomografice de perfuzie presupun de ansamblu a întregului corp. Astfel,
8. Hennedige T. Advances in computed tomography and
magnetic resonance imaging of hepatocellular carcinoma.
13. Hofman MS, Lawrentschuk N, Francis RJ, Tang C,
Vela I, Thomas P, et al. Prostate-specific membrane antigen
evaluarea modificării în timp a ate- sistemul integrat PET-CT a devenit
World J Gastroenterol. 2016;22(1):205.
9. García-Figueiras R, Goh VJ, Padhani AR, Baleato-
PET-CT in patients with high-risk prostate cancer before
curative-intent surgery or radiotherapy (proPSMA): a
nuării ţesutului tumoral (exprimată tot mai utilizat în diagnosticul, stadi-
González S, Garrido M, León L, et al. CT Perfusion in prospective, randomised, multicentre study. Lancet. 2020 în unităţi Hounsfield) după adminis- alizarea și evaluarea post-terapeutică
Oncologic Imaging: A Useful Tool? Am J Roentgenol. 2013 Apr;395(10231):1208–16.
Jan;200(1):8–19. 14. Kratochwil C, Fendler WP, Eiber M, Baum R, Bozkurt trarea substanţei de contrast. Aceas- a patologiei oncologice (11).
10. Grubmüller B, Baltzer P, Hartenbach S, D’Andrea MF, Czernin J, et al. EANM procedure guidelines for
D, Helbich TH, Haug AR, et al. PSMA Ligand PET/MRI for radionuclide therapy with 177Lu-labelled PSMA-ligands ta se obţine prin achiziţia de imagini În practica clinică, FDG-PET-
Primary Prostate Cancer: Staging Performance and Clinical (177Lu-PSMA-RLT). Eur J Nucl Med Mol Imaging. 2019 Nov
Impact. Clin Cancer Res. 2018 Dec 15;24(24):6300–7. 22;46(12):2536–44. seriate la intervale scurte de timp, cu ul este utilizat în diagnosticul
 Ars medici
gică – noutăţi și perspective (1)
nodulilor pulmonari solitari, stadi-
alizarea neoplasmelor pulmonare,
a limfomului, cancerului colorectal
sau de sân, dar și în detectarea metas-
tazelor la distanţă. Este foarte util în
detectarea limfonodulilor subcenti-
metrici maligni, având o sensibilitate
superioară rezonanţei magnetice.
Există numeroase patologii benigne
care pot fi interpretate ca fals-pozi-
tive, captarea FDG nefiind specifică
pentru ţesuturile tumorale. Infla-
maţia activă și procesele infecţioase
PUBLICITATE
Zinc
+ Vitamina
pot acumula FDG, fiind procese cu
metabolism crescut. Inflamaţia in-
dusă de radioterapie poate fi greu de
diferenţiat de un relicvat tumoral.
De asemenea, fracturile, bolile gra-
nulomatoase cum ar fi sarcoidoza
sau tuberculoza pot mima procesele
maligne. Astfel, detaliile clinice și is-
toria pacientului sunt esenţiale pen-
tru o interpretare corectă a PET-CT-
ului. Expunerea la radiaţii ionizante
descurajează folosirea acestei
metode în pediatrie (12).
Pentru întreaga familie!
Contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar
C
Acesta este un supliment alimentar.
68
Ga-PSMA PET-CT
Imagistica moleculară hibridă
PSMA PET-CT folosește radiotraso-
rul 68Galium-PSMA. Este o metodă
diagnostică cu potenţial în stadiile
avansate și în recurenţa cancerului
de prostată. Antigenul membranar
specific prostatic (PSMA) este o
proteină transmembranară expri-
mată în celulele prostatice displazice,
fiind un biomarker important în pa-
tologia prostatică. Expresia antige-
nului membranar specific prostatic
(PSMA) crește în cancerul de pros-
tată comparativ cu celulele normale.
Astfel, radiotrasorul are afinitate
ridicată pentru celulele tumorale
prostatice, de care se leagă preferen-
ţial. Complexul PSMA-ligand este
internalizat, acumulându-se în celu-
lele canceroase, această retenţie fiind
importantă pentru sensibilitatea și
calitatea imaginilor obţinute. Expre-
sia PSMA nu este specifică prostatei,
fiind prezentă și la nivelul glandelor
lacrimale, rinichilor, intestinului
subţire, ficatului sau splinei. Deși este
prezent și în alte ţesuturi, studiile au
demonstrat faptul că PSMA este un
agent excelent pentru imagistica în
cancerul de prostată.
Trasorii uzuali precum FDG au
sensibilitate și specificitate limitată
în detectarea bolii metastatice, mai
ales în stadiile incipiente ale bolii.
Comparativ cu examinarea FDG-
PET, ce oferă informaţii funcţionale
cu privire la metabolismul celular,
PSMA-PET reflectă gradul de expre-
sie a PSMA la nivel celular. Această
diferenţiere este importantă la in-
terpretarea acestor scanări, întrucât
nu toate celulele maligne exprimă
PSMA. Cancerul de prostată prezin-
tă heterogenitate crescută, ceea ce
determină apariţia a multiple muta-
ţii genetice la nivel intratumoral (în
leziunea primară) sau intertumoral
(în determinările secundare). Astfel,
unele metastaze pot fi PSMA pozi-
tive, în timp ce altele pot fi PSMA
negative. De aceea, este esenţială
cunoașterea limitelor fiecărei moda-
lităţi imagistice pentru interpretarea
corectă a acestora. Gradul de expre-
sie al PSMA tinde să se coreleze cu
stadiile avansate ale bolii, rezisten-
te la castrare, cu scorul Gleason și
nivelul seric al PSA (11).
PSMA PET-CT este mai sensibilă
pentru detecţia limfonodulilor me-
tastatici comparativ cu tehnicile con-
venţionale, fiind inclus în ghidurile
de evaluare a pacienţilor cu risc înalt.
Este o metodă utilă în diagnosticul și
stadializarea cancerului de prosta-
tă avansat și recurenţa biochimică.
Studiile recente sugerează că PSMA
PET-CT poate înlocui imagistica
convenţională (CT-ul și scintigrafia),
având o acurateţe superioară pen-
tru stadializarea pacienţilor cu can-
cer de prostată cu risc înalt eligibili
pentru terapia curativă (13).
VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
13
Conceptul de „teragnostic” a fost
pentru prima dată folosit în patologia
tiroidiană, dar s-a extins la cancerul
neuroendocrin, melanom și mai re-
cent la cancerul de prostată. Expre-
sia extracelulară a PSMA, expresia sa
ridicată în ţesutul prostatic și inter-
nalizarea complexului radiotrasor-li-
gand în ţesutul prostatic a dus la utili-
zarea Lutetium-177(177Lu)-PSMA ca
agent terapeutic, cu rezultate încura-
jatoare. Trialurile clinice sugerează
că Lu-PSMA are efecte antitumorale
și toxicitate relativ redusă, contribu-
ind la îmbunătăţirea calităţii vieţii
pacienţilor cu cancer de prostată
avansat (14).
Dr. Andra Curcean1,
dr. Sebastian Curcean2,3,
stud. Maria-Ruxandra Jinga4,
Maro Mirvald5,
dr. Nina Tunariu6
1.
Radiologie, Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă, Cluj-Napoca
2.
Radioterapie, Institutul
Oncologic „Prof. Dr. Ion
Chiricuţă”, Cluj-Napoca
3
Oncologie, UMF „Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca
4.
Faculty of Medicine and Surgery;
Newcastle University,
Marea Britanie
5.
Imagistică și Medicină Nucleară,
Clinica Neolife, București
6.
Radiologie, The Royal Marsden
NHS Foundation Trust, Londra,
Marea Britanie
WPH/07.20/401
14 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
Citindu-l pe
Cărtărescu
Dacă vi s-a făcut dor de
poezie adevărată și vreţi
să aflaţi cum sună versuri
compuse în pandemie, veţi
socoti, ca și mine, publicarea
cărţii „Nu striga niciodată
ajutor” (Editura Humanitas,
2020) de Mircea Cărtărescu
drept cel mai de seamă
eveniment al toamnei.
E ste al optulea volum de versuri
al celui mai însemnat scrii-
tor român contemporan, iar ceea
ce-l face, printre multe alte deta-
lii, special este faptul că Mircea
Cărtărescu n-a mai scris poezie de
30 de ani.
E „o carte săracă și minimalis-
tă”, spune Cărtărescu, și dă drept
pildă chiar modul în care a fost con-
cepută: „Fiecare poem are ca titlu
primul vers, așa cum volumul are
ca titlu primul vers din prima po-
ezie”. Prin urmare, se citește ușor.
Și repede. Eu am terminat-o într-o
seară, pe parcursul unei experi-
enţe de lectură în care am dat la o
parte tot ceea ce citisem de Mircea
Cărtărescu, pentru a nu fi influ-
enţat în timpul parcurgerii unor
Când vacanţele devin literatură...
Noua carte de călătorii a
doctorului Viorel Pătrașcu,
publicată recent la Editura
Rocart, cu titlul sugestiv
și atractiv Cicladele sub
sărutul soarelui, este
alcătuită din impresii ale
itinerarelor de vacanţă din
2018 și 2019.
U rmărim captivaţi amintirile
de călătorie ale doctorului
Viorel Pătrașcu, de parcă totul
s-ar desfășura chiar în timpul lec-
turii. Mai întâi, din 2018: Dubai
(și alte locuri din Emiratele Ara-
be), Veneţia cea „eternă și fasci-
nantă”, Cicladele și fascinanta
minune a naturii, Cappadocia.
Din 2019, „călătorul universal”
ne poartă prin „orașul Leului”
(Singapore), „Grădina Atlanticu-
versuri care oricum nu seamănă cu
nimic din universul poetic anterior
al autorului, și mi-am păstrat doar
bucuria nudă a cititului.
Sunt însă mai bine de 30 de
ani de când am aflat de Mircea
Cărtărescu și încă mă amuză felul
în care am dat de scrierile acestuia:
i le făcea praf Eugen Barbu în pu-
blicaţia de odioasă amintire „Săp-
tămâna”, în şi mai sinistra rubrică
„La Judecata de Apoi a poeţilor”.
Mi-a plăcut atât de mult poezia
optzecistă, personal, îl consider pe
Mircea cel mai talentat exponent al
acelei generaţii-cult, încât la un re-
velion ceauşist, profitând de faptul
că mama se dusese în vecini să se
uite la televizor (noi renunţaserăm
la abonament, de silă – ne sigila-
seră portăreii comunişti aparatul
pe lămpi), am rămas acasă şi am
scris versuri pastişându-le pe ale lui
Mircea.
De atunci, îmi petrec destul
timp – timp câștigat, vă asigur – ci-
tindu-l pe Cărtărescu. N-am să îm-
povărez acest text cu o sforăitoare
exegeză. Nu e nici timpul și nici lo-
cul. În plus, ar fi împotriva spiritu-
lui dezarmant de simplu, dar deloc
simplist, în care e scrisă „Nu striga
niciodată ajutor”, care dezvăluie
uimitoarea capacitate a poetului
de a-și transpune gândurile într-un
registru auster, genuin.
În 2020, Cărtărescu face poezie
cum n-a mai făcut vreodată. O po-
ezie așezată, matură, bântuitoare,
cu valoare de corolar al credo-ului
artistic. Să luăm, bunăoară, poezia
„Cititorule”. Ea sună așa: „cititorule/
care cu scârbă/ pufnești/ la poemele
mele/ de doi lei/ îţi dau întâlnire/
peste un secol/ atunci/ n-ai să mai
pufnești/ iar eu/ n-am să mai scriu
versuri/ nici de un ban/ nici de doi”.
Veţi identifica lesne aici o adâncă
amărăciune. Dar și o rază de umor
- așa cum cârciumarul Palivec al lui
Hašek îi dădea întâlnire bravului
soldat Švejk în prima duminică de
după război. Nu lăsaţi să treacă un
secol, întâlniţi-vă acum cu marea
poezie din această carte mică.
Horia Ghibuţiu
lui” (Madeira) cu splendida capi-
tală Funchal, dar ajunge, din nou,
și la Cabo de Roca, unde primeș-
te cuvenita diplomă de care este
foarte mândru. Urmează inegala-
bila Provence, apoi Valdemossa,
„un loc de poveste din Mallorca”,
și, în sfârșit, unica Petra și alte
minuni de pe acolo.
Cărţile de călătorie ale docto-
rului Pătrașcu ne fac să le citim pe
nerăsuflate, naratorul este un bun
și atent prieten în voiajul lecturii.
Nu lasă nimic la voia întâmplării,
ca să poată cuprinde tot ce meri-
tă văzut prin locurile pe care le
străbate. Călătorul nostru nu în-
registrează ceea ce vede ca atare,
mecanic, el are păreri personale
sau citează din părerile altora, in-
terpretează realitatea, o laudă sau
o judecă, face comparaţii, rezumă
inspirat poveștile locurilor sau
D
e la începutul lui 2020, ceea ce
numim „lumea civilizată”, dar
nu numai, se confruntă cu o pande-
mie care a răvășit vieţile indivizilor
și funcţionarea societăţilor. Dacă
iniţial puţini au realizat gravitatea
fenomenului, în scurt timp majo-
ritatea statelor au luat măsuri ne-
cesare limitării efectelor virusului
SARS-CoV-2, iar indivizii, cu unele
excepţii, au început să se comporte
conform măsurilor luate de auto-
rităţi. Complexitatea fenomenului
a făcut ca în întregul proces de or-
ganizare a combaterii acestui virus
să apară disfuncţionalităţi, fapt ce a
generat adesea confuzie în rânduri-
le autorităţilor și, în consecinţă, ale
cetăţenilor.
În 2020 au început să apa-
ră deja lucrări despre pandemia
care era încă la început. Cel puţin
UTIL PENTRU REZIDENŢII
ÎN FARMACIE CLINICĂ
S ub coordonarea conf. dr. Vasile
Negrean, specialiști ai Clini-
cii Medicale IV de la UMF „Iuliu
Haţieganu” din Cluj-Napoca le
propun rezidenţilor în Farmacie
clinică o Selecţie de cursuri de
patologie clinică pentru reziden-
ţii de farmacie clinică, carte ce
cuprinde ghiduri utile pentru mai
multe patologii. Fiecare capitol în
parte beneficiază de bibliografii
consistente.
Autorii s-au aplecat cu dis-
cernământ asupra unor teme de
stringentă actualitate: manage-
mentul și tratamentul astmului
bronșic, tratamentul actual al
hipertensiunii arteriale, noile
anticoagulante orale, tratamen-
tul farmacologic în diabetul
ale oamenilor banali, celebri sau
legendari. Datele știinţifice (isto-
rice, geografice, politice etc.) sunt
ale unui om de cultură care știe
ce trebuie să vadă de când pleacă
de acasă, ca apoi să completeze la
faţa locului.
Când, văzând minunile lumi-
lor străbătute, se întâmplă să-și
întoarcă gândul critic spre casă,
apar fresce sui generis ale societă-
ţii actuale, cu marasmul și cu ha-
zul ei, descrise cu un condei abil,
acid, dar îngăduitor, necruţător,
dar mereu empatic, uman.
Mai mult decât un jurnal
Mai mult decât un simplu jur-
nal de călătorii, cartea este rezul-
tatul fericit al curiozităţii pasiona-
le a unui om de cultură împătimit
de călătorii, care scotocește peste
tot, cu ochii avizi ai turistului
Apariţii editoriale
Compendiu pentru
înţelegerea pandemiei
în România, până în prezent au
apărut șase lucrări colective ce au
reunit contribuţii din diverse do-
menii și de diverse facturi, de la
studii medicale la opinii ale scrii-
torilor și artiștilor. Cel mai recent
volum pe tema pandemiei este
cel coordonat de profesorul Sorin
Bocancea, COVID-19. Dimensi-
uni ale gestionării pandemiei,
apărut la Editura Junimea din
Iași la începutul lunii octombrie.
Contribuţiile reunite în volum
sunt elaborate în perioada dintre
cele două valuri ale pandemiei,
perioadă în care autorii au putut
deja să observe fenomenul în pli-
nă desfășurare și să-l evalueze în
consecinţă sub toate aspectele.
Volumul reunește 57 de con-
tribuţii din domeniile medical,
socio-uman, mass-media și societa-
tea civilă, structurate în opt părţi:
„Mesaje din linia întâi”; „Individul
și guvernarea în pandemie”; „Viaţa
religioasă. Între biologie și teolo-
gie”; „Societatea civilă. Implicare
și adaptare”; „Comunicarea. De
la informare la infodemie”; „Mo-
dele ale gestionării pandemiei”;
„Condiţiile relansării solidarităţii
zaharat de tip 2, diagnosticul
și tratamentul ficatului gras
nonalcoolic și ale steatohepati-
tei nonalcoolice, hepatopatiile
doritor să pătrundă, dincolo de
oferta ocazională, spiritul locu-
lui și să se pătrundă de el, ca în
final, pe hârtie, să rezulte o de-
scriere complexă. Dar, oricât de
solicitată i-ar fi atenţia, oricât s-ar
lăsa legănat de otium, rămâne
totuși conectat mereu la eveni-
mentele de pe glob. Șampania de
Paști savurată în Madeira nu îl
detașează de impresia puternică
a recentului atac terorist din
Sri Lanka, apoi leagă informa-
ţia de Malraux și redă propriile
considerente pe tema teroris-
mului și altor teme mari ale
umanităţii actuale.
Prin lectura cărţilor sale, am
„călătorit” mai mult decât aș
fi putut propriu-zis să o fac. Pe
lângă faptul de necontestat că
medicina noastră își are în dr.
Viorel Pătrașcu un profesionist
europene” și „Reașezările geopoliti-
ce post-COVID”. La această lucrare
au contribuit profesori universitari,
studenţi în medicină, jurnaliști,
eseiști, sociologi, preoţi, activiști
civici, politologi, lectori, istorici,
politicieni basarabeni, medici alba-
nezi, experţi în relaţii internaţiona-
le, scriitori diplomaţi, cercetători,
dar și analiști politici. Remarcabil
la acest volum este că reunește
analize ale unor autori de orientări
ideologice diferite, singura condiţie
de îndeplinit fiind puterea argu-
mentului. Încheiem prezentarea
cu textul pe care autorul l-a plasat
pe coperta patru a volumului: „Din
cele 57 de contribuţii reunite între
copertele acestui volum a rezultat
un manual util celor ce vor să înţe-
leagă actuala pandemie, pornind de
la nivelul său medical și ajungând
la consecinţele geostrategice. Până
la evaluarea finală a pandemiei de
COVID-19, fiecare dintre noi are
ocazia să afle că singura entitate
care îl poate proteja cel mai bine
este el însuși. Iar un sprijin în acest
sens poate fi volumul de faţă”.
Silvia Bocancea,
Prof. dr. Alexandru Vlad
Ciurea
cronice, managementul clinic al
infecţiei cu Helicobacter pylori
– se estimează că cca. 50% din
popu­laţia lumii este infectată cu
H. pylori, aceasta fiind cea mai
răspândită infecţie în lume. Alte
subiecte analizate în carte sunt
asistenţa farmaceutică a pacien-
tului cu suferinţă digestivă deter-
minată de aciditatea gastrică, în
contextul în care automedicaţia
este frecventă în România, strate-
giile de tratament în boala Crohn
și nevoia de modulare perma-
nentă a terapiei, personalizate,
în raport cu rezultatele obţinute.
Autorii abordează și boala celi-
acă la adulţi, infecţiile urinare,
anemia megaloblastică, migrena
– o problemă tipică în tratamen-
tul atacului migrenos o reprezintă
recurenţa cefaleei și tendinţa la
abuz și supradozaj în ce privește
analgezicele.
Demostene Șofron
desăvârșit, literatura câștigă prin
cărţile lui un scriitor adevărat,
un talent care și-a găsit o fericită
modalitate de a-și exprima natura
sa umană complexă, sensibilă, exi-
gentă și de a împărtăși experienţe-
le sale de viaţă.
Cătălina Constantinescu
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47
15
Dr. Diana Plăcintescu este medic
primar dermatovenerolog
la Clinica Medicum. A făcut
stagii de pregătire în Franţa și
Germania, în domeniul terapiilor
oncologice la nivelul pielii și al
chirurgiei și terapiilor cu laser. A
fost vicepreședinte al Societăţii
Române de Medicină Estetică
și Dermatologie Cosmetică
și Chirurgicală și membru în
comitetul de organizare al
celor 12 ediţii ale conferinţelor
și congreselor naţionale și
internaţionale ale acestei
societăţi. Medicul dermatolog
are și un cabinet privat de
dermatologie în Franţa, în
staţiunea termală Avène.

Nu există sistem medical perfect

Diagnosticul clinic în dermatologie este o chestiune de experienţă, de aceea sunt greu de diagnosticat afecţiunile pe care le vezi rar, după cum

’’
spune dr. Diana Plăcintescu. Într-un interviu pentru Viaţa Medicală, medicul dermatolog a vorbit și despre sistemul medical din Franţa, care este
mult mai organizat, mai funcţional și mai bine finanţat decât cel din România.

Ce v-a determinat să ale-

Teledermatologia va orice afecţiune de piele se sens, în special în reglementarea aspectelor programul, iar nivelul de câștig este net supe-
geţi dermatovenerologia? pot face biopsii, ceea ce medico-legale. rior celui din România.
permite accesul la
În momentul alegerii speci- ajută mult diagnosticul Putem dezvolta boli dermatologice ca urma- Care este diferenţa dintre Franţa și România
îngrijiri unor categorii
alităţii, eram decisă să aleg corect. Să nu uităm că în re a purtării măștii de protecţie? în ceea ce privește tratamentele disponibile?
psihiatria, dar după ce am
de persoane care altfel dermatologie sunt peste Din păcate, ocluzia determinată de mască, În Franţa, cele mai noi tratamente aprobate la
trecut prin stresul exame- nu beneficiază de ele. 3.000 de boli, diferenţele precum și manevrarea ei imperfectă determi- nivel mondial sau tehnologic, în orice dome-
nului de rezidenţiat, mi-am Înseamnă, pe de altă parte, clinice sunt subtile, ero- nă agravarea unor boli preexistente, precum niu, sunt disponibile pentru oricine are nevoie,
dorit să am o specialitate economie de timp, de resurse, rile pot fi deci mult mai acneea, dermatita seboreică, dermatita peri- sărac sau bogat, și cu asta am spus totul.
mult mai aplicată. Astfel, și creșterea vitezei de reacţie. frecvente. orală. De asemenea, determină suprainfecţii,
am ales dermatologia, pen- Aveţi vreun caz care v-a adesea de la portajele stafilococice nazale, dar UN PROCES DE ÎNVĂŢARE
tru că mi s-a părut combinaţia ideală între cli- schimbat percepţia asupra profesiei sau și de la mâinile murdare, iar uneori poate ca- CONTINUU
nică, estetică, chirurgie și tehnologie. Și nu am asupra vieţii? uza răni, mai ales la cei care poartă mult timp
fost dezamăgită! Mă marchează profund cazurile dificile, în echipamentele de protecţie. Măsurile de igienă Ce aţi îmbunătăţi în sistemul de sănătate din
Ce vă motivează cel mai mult în cariera dv.? care diagnosticul nu iese la iveală din prima și sunt, desigur, esenţiale, apoi, pe cât posibil, re- România?
Mă motivează să văd că ceea ce știu și ce pot finalul nu este întotdeauna fericit. Asta mă face nunţarea la farduri când purtăm masca, cură- Dacă ar fi un singur lucru, cu impact practic
face pentru un pacient îi schimbă viaţa sau să nu încetez să citesc și să mă privesc critic la ţarea feţei imediat ce ajungem acasă și aplica- imediat, aș viabiliza asigurările private de
măcar calitatea vieţii. De aceea, consider că sfârșitul fiecărei zile. rea tratamentelor potrivite fiecărei afecţiuni. sănătate, pentru că legea există, dar cred că
este important să empatizez cu pacientul, să Cum gestionaţi cazurile grele? interesele politice de toate culorile împiedică
îl înţeleg și, pe de altă parte, să îl conving și Păstrez relaţii bune cu colegii mei din clinicile TRATAMENTELE INOVATIVE, punerea ei în practică. Dacă ar fi două lucruri,
să îl educ, să îl învăţ despre boala lui și despre universitare și din alte clinici private și nu am GENERAL DISPONIBILE aș lua măsuri pentru a impune standarde de
tratamente. niciodată reţineri să le cer ajutorul, după cum etică profesională mai înalte, pentru că știu că
Care sunt cele mai frecvente boli dermatolo- nu am nicio reţinere să recunosc atunci când Aveţi și experienţa unui sistem medical aceasta este una dintre marile nemulţumiri ale
gice pe care le trataţi? un caz mă depășește, nici în faţa pacientului, străin. pacienţilor.
Lucrez în acest moment într-o clinică privată, nici în faţa colegilor. Nu putem fi cei mai buni Da, Franţa este a doua mea ţară, din punct Cât de importante sunt stagiile de pregătire
așa că profilul de adresabilitate diferă de cel în toate domeniile, dar pacienţii au dreptul la de vedere sufletesc, și pentru mine a fost un în străinătate pentru dezvoltarea profesio-
din spital și, oarecum, de cel dintr-un cabinet cel mai bun tratament. vis împlinit să pot trăi și lucra acolo, mai ales nală a unui medic?
în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. într-un cadru natural de vis cum este staţiu- Noi, medicii, învăţăm continuu. Cu cât avem
Este legat de dotările clinicii și de domeniile O BOALĂ DERMATOLOGICĂ NOUĂ nea termală Avène, în sudul Franţei, în munţii mai multe formări din mai multe surse, pe cât
în care sunt eu specializată. Vin mulţi pacienţi Cévennes. Lucrez acolo de opt ani, câteva luni posibil super-calificate, cu atât mai bine. Cen-
pentru controlul dermatoscopic al aluniţelor, Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asu- pe an, în alternanţă cu activitatea din România. trele de training din Occident au mai multă
sau altfel spus, pentru depistarea cancerelor pra dermatologiei? La început, cred că eram unul dintre puţinii experienţă atât în a lucra la standarde profesio-
de piele. Vin și numeroși pacienţi pentru trata- Odată cu pandemia am învăţat o boală der- medici autorizaţi să practice în ambele state! nale înalte, cât și în a transmite know-how. Asta
mente cu laser, fie ele estetice sau în scop cura- matologică nouă. Acum, când văd o urticarie Am încercat să mă integrez în sistemul lor me- nu înseamnă că în România nu se poate. Eu am
tiv. Alţii, pentru partea de chirurgie cutanată. inexplicabilă sau un livedo (n. red.: vizibili- dical, care este mult mai bine organizat, mai avut șansa să lucrez și în România cu mentori
Desigur, cele mai frecvente sunt patologiile cu tate anormală a venulelor superficiale), mă funcţional și mai bine finanţat decât al nostru. de o valoare profesională excepţională, cărora
incidenţă mare în populaţie, precum acneea, gândesc la COVID-19. De câteva ori chiar asta Aţi observat însă și probleme în sistemul me- le sunt recunoscătoare pentru că m-au format.
dermatita atopică și bolile virale. a fost. Din punct de vedere logistic, organiza- dical francez? Ce sfat aveţi pentru medicii tineri care vor să
toric, cred și sper că este o bună oportunitate Suferă și ei de birocraţie, desigur, asta se întâm- vă calce pe urme?
BIOPSIILE, UN ALIAT DE SUCCES să se implementeze telemedicina. Telederma- plă întotdeauna când banul este la stat; suferă Nu sunt o autoritate, dar le-aș spune să facă
tologia va permite accesul la îngrijiri unor ca- de deșertificare medicală; de deficit de medici doar ceea ce îi face fericiţi, așa vor atinge exce-
Ce afecţiuni ale pielii sunt dificil de tegorii de persoane care altfel nu beneficiază – programările la specialităţi sunt întârziate și lenţa, atât profesional, cât și uman. În ceea ce
diagnosticat? de ele. Înseamnă, pe de altă parte, economie la ei, nu este un sistem perfect. Nu cred că exis- privește standardele etice, de care vorbeam,
Din punctul meu de vedere, diagnosticul în de timp, de resurse, și creșterea vitezei de re- tă sistem perfect. Din punctul meu de vedere, poate sună desuet, dar să încerce să se gândeas-
dermatologie, cel clinic, este o chestiune de acţie. Aștept de la noua conducere a Colegiului care sunt medic liberal, deci similar modului în că cum ar fi să fie ei sau persoana cea mai dragă
experienţă, așa că sunt greu de diagnosticat Medicilor din România mai multă deschidere care lucrez în România, situaţia este ideală. Lu- lor în locul pacientului.
afecţiunile pe care le vezi rar. Altfel, pentru și mai multă reglementare și sprijin în acest crez cât este nevoie, dar îmi stabilesc singură Dorina Novac
PUBLICITATE

ANULARE Centrul Medical VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ

La anunţul Spitalului Orășenesc Făget (jud. Timiș) publicat în „Viaţa CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
medicală” nr. 46 din 20.11.2020, pag. 1, postul cu normă întreagă de Omniprax
medic specialist confirmat în specialitatea Pediatrie la Cabinetul de
Pediatrie din cadrul Ambulatoriului integrat se anulează, deoarece era cu sediul în Târgu Mureș, aflat
Centrul Medical Focus
deja publicat în „Viaţa medicală” nr. 44 din 6.11.2020, pag. 3.
în contract cu CAS OPSNAJ,
din București angajează medici cu următoarele specialităţi:
angajează medic specialist,
Centrul Medical Delta Med, cu normă întreagă sau part-
• Cardiologie (2 posturi vacante);
cu punct de lucru în București, str. Povernei nr. 42 (Piaţa Victoriei), time, pentru specialitatea
Sector 1 – Cabinet ORL, etaj IV, aflat în contract cu CASMB, • Medicină internă (2 posturi vacante);
Cardiologie.
angajează medic specialist/primar ORL, cu normă întreagă sau • Endocrinologie (2 posturi vacante);
part-time. Detalii și relaţii la tel.
0744.613.148 sau pe e-mail: • Medicină de laborator (2 posturi vacante);
Detalii și relaţii la tel. 0722.57.37.07 și la adresa
dr.lunguelena@yahoo.com. office.omniprax@gmail.com • Diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice (2 posturi vacante).
Cerinţe: disponibilitate de a lucra în contract cu CAS.
Angajez medic de familie, cu program de patru zile pe săptămână, în orașul Agnita,
judeţul Sibiu.Tel: 0741.195.631 Pentru informaţii vă rugam să sunaţi la tel.: 0722.949.960.
16 VIA�A MEDICALĂ
27 noiembrie 2020 l Nr. 47 Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache

Terapia
intravenoasă
Sertralina,
un antidepresiv
cu efect
cu fier antineoplazic

reduce
numărul
S
despitalizări
ertralina, un inhibitor selec-
tiv al recaptării de serotoni-
nă, este utilizată pentru tratarea
și prevenirea recurenţei episoa-
delor depresive, a tulburărilor

pentru IC
de anxietate și de stres posttrau-
matic, dar și pentru tratarea tul-
burării obsesiv-compulsive. Re-
zultatele unui studiu* publicat în
Molecular Cancer Therapeutics
oferă noi informaţii molecula-
re asupra modului de acţiune
a sertralinei. Cercetătorii de
la Universitatea din Leuven,
Incidenţa Belgia au demonstrat a c t i -
evenimentelor vitatea antiproliferativă a ser-
În cazul pacienţilor cu deficit de fier și fracţie de ejecţie a ventriculului stâng și 199 ng/mL dacă adverse a fost de tralinei, care se manifestă prin
inhibarea sintezei de serină și
mai mică de 50%, administrarea intravenoasă de carboximaltoză ferică după un saturaţia transfe- 45% în grupul
glicină. Anumite tipuri de can-
episod de decompensare a insuficienţei cardiace (IC) a avut un profil de siguranţă rinei era mai mică pacienţilor care au
cer devin dependente de sinteza
bun. de 20%. Înainte de primit carboximaltoză intracelulară de serină/glicină.

F
externare, pacien- ferică și de Pornind de la această ipoteză,
recvent întâlnit în rândul pacienţi- administrarea de carboximaltoză ferică pa- ţii au fost împărţiţi 51% în grupul medicii au testat, într-o primă
lor cu insuficienţă cardiacă, defici- cienţilor cu IC simptomatici pentru a atenua în două grupuri, care placebo. fază, 1.600 de substanţe pe cul-
tul de fier este asociat cu o toleranţă sau a remite simptomele (clasa IIa, nivel de au primit fie carboximal- turi formate din celule de droj-
la efort redusă, o calitate a vieţii mai evidenţă A). toză ferică (567 pacienţi), die, pentru a le identifica pe cele
slabă și cu un risc crescut de spitalizare și de fie placebo (565 pacienţi), pe o perioadă de care influenţează sinteza acestor
mortalitate. Multiple studii clinice randomi- Rezultate promiţătoare până la 24 de săptămâni, în funcţie de gradul aminoacizi. Screeningul a arătat
zate au arătat că administrarea intravenoasă AFFIRM-AHF este un studiu* multicentric, deficitului de fier. Au fost urmărite numărul că sertralina a fost cea mai efici-
a carboximaltozei ferice îmbunătăţește simp- randomizat, de tip dublu-orb, placebo contro- entă. Ulterior, studiile efectuate
spitalizărilor pentru insuficienţă cardiacă și
pe animale de laborator au ară-
tomatologia, capacitatea de efort lat, care a avut ca obiectiv evaluarea eficienţei al deceselor de cauză cardiovasculară timp de
tat că sertralina în combinaţie
și calitatea vieţii în cazul tratamentului cu carboximaltoză ferică admi- până la 52 de săptămâni. S-a observat că trata- cu alţi agenţi terapeutici poate
pacienţilor cu insufici- Tratamen- nistrată intravenos în cazul pacienţilor cu insu- mentul intravenos cu carboximaltoză ferică a inhiba proliferarea celulelor ne-
enţă cardiacă cronică tul intravenos cu ficienţă cardiacă acută și deficit de fier. redus riscul de spitalizare, fără efecte semnifi- oplazice din cancerul mamar.
cu fracţie de ejecţie carboximaltoză ferică Studiul a inclus 1.132 de pacienţi cu vârsta cative statistic asupra ratei deceselor de cauză Observaţiile acestor cercetări
a ventriculului stâng a redus riscul de spitaliza- peste 18 ani, spitalizaţi pentru fenomene de cardiovasculară. Incidenţa evenimentelor ad- experimentale pot avea implica-
(FEVS) redusă. În re, fără efecte semnificati- decompensare a insuficienţei cardiace și cu verse a fost de 45% în grupul pacienţilor care ţii terapeutice importante, con-
ghidul Societăţii Eu- ve statistic asupra ratei FEVS sub 50%. Un alt criteriu de includere au primit carboximaltoză ferică și de 51% în tribuind la crearea de noi terapii
ropene de Cardiolo- deceselor de cauză esenţial a fost valoarea feritinei serice mai grupul placebo. pentru cancerele dependente de
gie este recomandată cardiovasculară. mică de 100 ng/mL sau cuprinsă între 100 *https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)32339-4/ sinteza serinei și a glicinei.
fulltext *https://scitechdaily.com/antidepressant-sertraline-zoloft-
helps-inhibit-growth-of-cancer-cells/

Diagnosticul imagistic în tumorile cardiace

M etabolismul celular se poate vizu-
aliza cu ajutorul investigaţiilor de
imagistică moleculară, de tipul tomo-
grafiei cu emisie de pozitroni (PET) ce
utilizează Ffluorodeoxiglucoză (F-FDG).
Astfel poate fi evaluată activitatea
metabolică a fomaţiunilor tumorale.
Formaţiunile cardiace reprezintă o di-
lemă de diagnostic pentru medicii clinici-
eni, deoarece diferenţierea dintre leziunile
benigne și cele maligne este adesea o provo-
care. Clasificarea acestor formaţiuni poate
fi făcută astfel: tumori benigne primare,
tumori maligne primare, tumori maligne se-
cundare și pseudotumori. O evaluare adec-
vată a gradului de extindere este esenţială
în vederea abordării strategiilor terapeutice
optime.
Abordarea integrată a tehnicilor de ima-
gistică multimodală neinvazivă este utilă
pentru evaluarea și diagnosticarea acestor
formaţiuni, deoarece în unele cazuri biop-
sia nu poate fi efectuată sau poate fi necon-
cludentă. Ecocardiografia reprezintă exa-
minarea imagistică de primă linie datorită
avantajelor sale multiple, însă nu permite
o evaluare globală a structurilor cardiace și
extracardiace. Tomografia computerizată
cardiacă și rezonanţa magnetică pot oferi
informaţii anatomice suplimentare, însă
nici acestea nu pot diferenţia întotdeau-
na formaţiunile cardiace maligne de cele
benigne.
Informaţii suplimentare valoroase
În revista Journal of the American
College of Cardiology a fost publicat un
studiu* prospectiv care a evaluat acurate-
ţea diagnosticării formaţiunilor cardiace
prin examinare imagistică tip CT și F-FDG
PET-CT. Cohorta de studiu a fost alcătuită
din 60 de pacienţi. Confirmarea diagnosti-
cului a fost efectuată prin examen histopa-
tologic, fiind identificaţi 20 de pacienţi cu
formaţiuni tumorale benigne și 40 de pa-
cienţi cu formaţiuni tumorale maligne. Au
fost utilizaţi ca markeri de diagnostic opt ca-
racteristici morfologice la examinarea CT, asociate cu existenţa unui proces tumoral Gradul de absorbţie a F-FDG ajută la diferen-
valoarea standardizată a absorbţiei, volu- malign. Coexistenţa a cel puţin cinci ca- ţierea proceselor tumorale benigne de cele
mul formaţiunii tumorale și glicoliza totală racteristici identificate prin examinare CT maligne, în cazul existenţei celulelor neopla-
a leziunii prin F-FDG PET. orientează diagnosticul către o formaţiune zice fiind identificată o absorbţie crescută.
S-a observat că marginile tumorale malignă. Sunt necesare studii prospective suplimen-
neregulate, invazia tumorală, prezenţa re- În cazul pacienţilor cu diagnostic incert tare pentru a confirma aceste observaţii, însă
vărsatului pericardic, consistenţa solidă, di- în urma examinării CT (doar trei sau patru abordarea neinvazivă poate avea implicaţii
ametrul tumoral crescut și captarea crescu- caracteristici identificate), au fost obţinute terapeutice și prognostice importante.
tă a substanţei de contrast au fost puternic informaţii suplimentare prin F-FDG PET-CT. *https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jcmg.2020.03.021