Cleopatra

Cleopatra a fost considerata din totdeauna drept cea mai frumoasă femeie din lume.
"Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața lumii ar fi fost alta", spunea Blaise
Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea că femeile cu nasul lung sunt mai
atrăgătoare și că poate acest amănunt i-ar fi atras pe Cezar și pe Marc Antoniu În
realitate, nu se știe cum arăta nasul Cleopatrei. În limba greacă, "Cleopatra" semnifică
"gloria tatălui", însă numele se pare că nu a fost bine ales deoarece "preferata tatălui"
în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu purta bijuterii. Vorbea
șapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educație aleasă
La vremea aceea, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea
zguduită de un război civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să-și
atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns și în
Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, a fugit în Egipt
căutând adăpost, însă a fost ucis de agenții lui Ptolemeu al XIII-lea în 47 î.Hr.. Iulius
Cezar a ajuns la scurt timp în Alexandria și, după ce a descoperit moartea dușmanului
său, a decis să restabilească ordinea în Egipt. Începând cu secolul precedent, Roma
exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel
încât Cleopatra a căutat să-și atingă scopurile politice intrând în grațiile lui Iulius
Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune că i-a fost dusă lui Iulius
Cezar înfășurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie nu prea
frumoasă dar totuși seducătoare, a atras atenția puternicului lider roman, acesta fiind
de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra iese
învingătoare din acest conflict și rămâne la domnie alături de un alt frate de-al său,
Ptolemeu al XIV-lea. Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a
fost luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde a trăit până în
anul 41 î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu.
În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius
Cezar și pe care l-a botezat "Cezarion" ("micul Cezar"). La întoarcerea lui triumfală la
Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra și Cezarion. Sub auspiciile
negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit într-o vilă deținută de Iulius Cezar,
situată în afara capitalei. După ce Iulius Cezar a fost asasinat în martie 44 î.Hr.,
Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după întoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al
XIV-lea a murit, probabil otrăvit de sora sa. Regina și-a adus fiul la domnie alături de
ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului
Marc Antoniu și Cleopatra

Odată cu asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a căzut din nou pradă războiului civil,
oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit
din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar și moștenitorul ales de acesta, Marc Antoniu,
un general puternic și Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat
administrația provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra
la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor potrivit cărora ar fi susținut
dușmanii lui Marc Antoniu.
Cleopatra voia să și-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar. De
aceea în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o magnifică barjă, costumată în Venus, zeița
iubirii la romani. Reușind să îl seducă pe Marc Antoniu, se întoarse împreună cu el la
Alexandria, unde petrecură iarna împreună. În 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la
Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), într-o încercare de a-și repara
alianța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul a continuat să se deterioreze. În anul 37
î.Hr., Marc Antoniu s-a despărțit de Octavia și a călătorit spre est, făcând aranjamente
astfel încât Cleopatra să i se poată alătura în Siria. În perioada în care au fost
despărțiți, Cleopatra i-a dăruit gemeni, un băiat și o fată. Potrivit propagandiștilor lui
Octavian, cei 2 amanți erau căsătoriți la vremea respectivă, fapt ce încălca legea
romană care interzicea romanilor să se căsătorească cu străini.
Al doilea război civil

După alți câțiva ani de tensiune și atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat
război Cleopatrei și în consecință lui Marc Antoniu, în 31 î.Hr.Dușmanii lui Octavian
s-au adunat de partea lui Marc Antoniu, însă excelenții comandanți militari ai lui
Octavian au repurtat succese imediate în fața forțelor lui Marc Antoniu. La 3
septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte
grele, Cleopatra și-a încălcat angajamentul asumat față de Marc Antoniu și a plecat
spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele
inamice și a urmat-o. Flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu,
forțele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.
După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind
informat că regina Cleopatra a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la el a
venit un alt mesager, care l-a informat că Cleopatra era încă în viață. Marc Antoniu a
cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta să facă
pace cu Octavian, apoi a murit în brațele iubitei sale. După sosirea triumfală
a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat
farmecelor ei.
Sinuciderea[

După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerită de romani, care
înconjuraseră mausoleul Cleopatrei. După ce aflase că va fi trimisă în lanțuri la Roma,
ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregăti pentru o moarte demnă de o regină,
luând mese fastuoase și îmbrăcând cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian îi trimise
un testament conform căruia dorea să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc
Antoniu, și îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-
lea. Neacceptând să ajungă sub dominația lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12
august 30 î.Hr., probabil prin mușcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat
alături de Marc Antoniu, pe țărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian
l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat
Egiptul Imperiului Roman și a folosit avutul Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii.
Misterioasa moarte a Cleopatrei

"
Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să
aducă un coș cu un șarpe (sau cu 2 șerpi). Ea ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân,
unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore.
Unii cercetători identifică șarpele cu o viperă egipteană, alții cu o cobră, simbolul
coroanei faraonilor. Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat
moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alți cercetători cred că
sinuciderea prin otravă de șarpe ar fi fost demnă de o regină, dar au dubii în privința
acestei metode dată fiind durata scurtă de agonie, susținută de documente. Mulți spun
că Cleopatra ar fi fost ucisă cu o lovitură de sabie dată pe ascuns chiar de Octavian,
care voia să se descotorosească de ea. El ar fi și autorul teoriei sinuciderii. O altă
teorie ar fi că Octavian i-a pus otrava în apă,iar Cleopatra ar fi murit la scurt timp
după.