Sarcina 1

1. In ce secol coboara constitutionalismul in Republica Moldova?

2. Ce fel de administrare primeste la inceput Basarabia?
3. In ce an a fost adoptata prima lege in privinta Basarabiei?
4. Ce a avut loc la data de 29 aprilie 1818?
5. Ce prevedea asezamantul?
6. Care sunt etapele constitutionalismului?
7. Intre care ani a avut loc etapa incipient?
8. Ce semnifica etapa incipient?
9. Intre care ani a avut loc etapa consolidarii?
10.Ce semnifica etapa consolidarii?
11.In ce ani a avut loc constitutionalismul in RASSM?
12.In ce ani a avut loc constitutionalismul in Republica Moldova unificata?
13.De la ce provine termenul constitutie?
14.Care este prima constitutie sau document de constitutie?
15.Ce semnifica termenul de constitutie?
16.Care este autoritatea componenta la elaborarea constitutiei?
17.Ce semnifica revizuirea constitutiei?
18.Care sunt factorii ce determina suprematia constitutiei?
19.In cite articole este structurata constitutia?
20.Cite articole din constitutie sunt enomerotate separat?
Sarcina 2
Elaborarea constitutiei
Autoritatea componenta sa elaboreze constitutia este puterea constituanta,organul
competent sa adopte constitutia,poarta denumirea de putere constituanta investita
cu putere politica speciala.
Adoptarea constitutiei
Privitor la iniţiativa adoptării constituţiei, se consideră că
iniţiativa constituţională aparţine unui organism social, statal sau
politic, care ocupă în sistemul politic al unei societăţi locul de frunte.
Făcînd o analiză a constituţiilor actuale, putem sesiza ideea că unele
constituţii prevăd în mod expres organul care poate iniţia procesul de
elaborare şi adoptare a constituţiei, altele, însă, nu conţin asemenea
reglementări, această prerogativă rezultînd din sistemul normativ care
reglementează tehnica de elaborare a legilor.
Organul competent să adopte constituţia este desemnat prin
noţiunea de putere constituţională sau putere constituantă.
în literatura de specialitate puterea constituţională este prezentată în două
moduri:29
a) putere constituţională originară;
b) putere constituţională derivată sau instituită.
Revizuirea constitutiei
Procedura de revizuire a constituţiei este guvernată de anumite reguli şi anume:
-dreptul de a revizui constituţia trebuie să aparţină autorităţii publice care a adoptat-
o;
-autoritatea publică instituită de a revizui constituţia este determinată de înseşi
normele constituţionale;
-procedura de revizuire a constituţiei nu se deosebeşte în principiu de cea de
adoptare.
Procedura de adoptare a legii de revizuire a Constituţiei este, probabil, etapa
decisivă a procesului de revizuire, aceasta găsindu-şi o reglementare detaliată în
textele constituţionale.
Suspendarea constitutiei
Suspendarea constituţiei reprezintă scoaterea din vigoare a acesteia, total sau
parţial, pe o perioadă de timp determinată, suspendare ce intervine în situaţii
critice, cum ar fi starea de necesitate, războiul, o criză politică etc.
De cele mai multe ori, suspendarea unei constituţii a antrenat o anumită renunţare
la formele democratice de guvernare şi, implicit, o restrângere a drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti.
în unele constituţii este prevăzută în mod expres imposibilitatea suspendării, aşa
cum se regăseşte în Constituţiile române din 1866 şi 1923.

Abrogarea constitutiei
Abrogarea, care semnifică scoaterea din vigoare a unei constituţii, intervine, de
cele mai multe ori, atunci când se adoptă o nouă constituţie.
Această situaţie se regăseşte şi în cazul Constituţiei actuale a ţării noastre, care
prevede că intră în vigoare la data adoptării ei prin referendum, dată la
care Constituţia din 1965 este şi rămâne abrogată.

Sarcina 3

Supremaţia Constituţiei este o realitate incontestabilă, care implică o serie de

consecinţe juridice, dar în acelaşi timp se bucură şi de garanţii.
Supremaţia Constituţiei beneficiază de garanţiile specifice întregului drept, care fac
sistemul normativ să se aplice şi să fie respectat şi de unele garanţii juridice
specifice, şi anume: controlul general al aplicării Constituţiei, controlul
constituţionalităţii legilor, îndatorirea fundamentală de a respecta Constituţia.
Controlul general al aplicării Constituţiei – este rezultatul faptului că întreaga
activitate statală este organizată prin Constituţie. Stabilind sistemul statal,
Constituţia stabileşte şi competenţa organelor de stat. Toate organele de stat trebuie
să-şi desfăşoare activitatea în conformitate şi în limitele stabilite prin Constituţie.
Astfel, orice Constituţie organizează un sistem complex şi eficient de control al
aplicării Constituţiei. Acest control general este şi prima garanţie juridică a
supremaţiei Constituţiei.
Controlul constituţionalităţii legilor – este o activitate organizată de verificare a
corespunderii prevederilor legii cu Constituţia, iar ca instituţie a dreptului
constituţional cuprinde regulile privitoare la organele competente a face această
verificare.
În sens îngust, prin controlul constituţionalităţii legilor este controlul nemijlocit al
legii ca act al Parlamentului. În sens larg, controlul tuturor actelor normative.
Îndatorirea fundamentală de a respecta Constituţia. Această garanţie asigură că
prevederile din Constituţie să fie aplicate şi respectate de către toţi cetăţenii.
Izvorul acestei obligaţii fundamentale trebuie căutat în chiar conţinutul şi poziţia
Constituţiei, în faptul că aducerea la îndeplinire a prevederilor constituţionale
înseamnă de fapt tocmai realizarea măsurilor pe care statul le ia în vederea
dezvoltării materiale şi culturale a societăţii.