Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CHESTIONAR DE CONCURS
Varianta A
Proba: ,,Matematică-Fizică”
π
4
π π
1. Fie funcţia f : − , → , f ( x ) = tg3 x şi fie I = ∫ f ( x ) d x . Atunci:
4 4 0
1 1 ln 2
a) I = ; b) I = (1 − ln 2 ) ; c) I = 0 ; d) I = ; e) I = 1.
4 2 2
1 + ai
4. Dacă a ∈ ( 0, ∞ ) , atunci modulul numărului complex se află în
1 − ai
intervalul:
a) [ −a,0] ; b) ( −∞, − a ) ; c) ( 0,1] ; d) (1,2 ) ; e) [ 2,3) .
1 −1
5. Fie matricea A = ∈ M 2 ( ) şi f : M 2 ( ) → M 2 ( ) ,
0 2
f ( X ) = X − 2 X + 3I 2 . Atunci A 2 , A3 şi f ( A ) au respectiv valorile:
2
1 −3 1 −7 2 −1 1 −3 1 −1 2 −1
a) ;
;
; b) 0 4 ; 2 0 ; 0 3 ;
0 4 0 8 0 3
1 −1 1 7 2 −1 1 −1 1 −7 1 5
c) ; 0 8 ; 0 −3 ; d) 0 −2 ; 1 −3 ; 0 −1 ;
0 2
2 −2 3 −3 5 −4
e) ; 0 6 ; 0 2 .
0 4
1 din 4
6. Fie polinomul P ( x ) = ax n + n + 2 x n − n + bx + 3 , în care n ≥ 2 este un număr
2 2
7. Se consideră ecuaţia 3x + 4 x = 5 x .
Se notează cu r numărul rădăcinilor reale ale acestei ecuaţii. Atunci r este
egal cu:
a) r = 2 ; b) r = 0 ; c) r = 1 ; d) r = ∞ ; e) r = 4 .
1
x 2n
9. Se consideră şirul ( I n )n ≥1 , I n =∫ d x . Valoarea lui I1 este:
0
1 + x 2
4 3−π 4−π
a) I1 = 3 − π ; b) I1 = ; c) I1 = 4 − π ; d) I1 = ; e) I1 = .
4−π 3 4
x −1
10. Fie funcţia f : ( −∞, −1) U ( −1, ∞ ) → , f ( x ) = arctg x − arctg . Atunci
x +1
este adevărată afirmaţia:
a) funcţia f este pozitivă pe \ {−1} ; b) funcţia f este constantă pe intervale;
c) funcţia f este negativă pe \ {−1} ; d) funcţia f este constantă pe \ {−1} ;
e) funcţia f este pară pe \ {−1} .
∗
11. Mulţimea tuturor valorilor parametrului m ∈ pentru care rădăcinile x1 şi
x2 ale ecuaţiei m 2 x 2 + mx + 1 = 0 satisfac relaţia x13 + x23 = 0 este:
1 1 1
a) mulţimea vidă; b) ; c) − ; d) ; e) {2,3} .
3 3 2
12. Două surse de t.e.m., având rezistenţele interne egale r1 = r2 = r , sunt legate
în paralel şi alimentează un rezistor cu rezistenţa R. Prima sursă are t.e.m. E1 .
Expresia t.e.m. a celeilalte surse, E2 , pentru ca aceasta să debiteze pe la borne o
putere cu f % mai mare decât puterea debitată pe la borne de prima sursă este:
2 din 4
R ( 2 + f ) + r (1 − f ) R (1 + f ) + r ( 2 + f )
a) E2 = E1 ; b) E2 = E1 ;
R (1 + f ) + r R(2 + f ) + r
R ( 2 + f ) + r (1 + f ) R ( 2 − f ) + r (1 + f )
c) E2 = E1 ; d) E2 = E1 ;
R(2 + f ) + r R ( 2 + f ) + fr
R ( 2 + f ) + r (1 + f )
e) E2 = E1 .
R ( 2 + f ) + fr
α 1
13. Fie matricea A = ∈M ( ). Valorile lui α şi β pentru care
β 0
2
14. O cantitate de 0,5 moli de gaz ideal trece din starea iniţială 1 în starea finală
2 pe două căi: 1 − 3 − 2 , respectiv 1 − 4 − 2 (ca în figură). Punctele 1 şi 2 se află
pe aceeaşi izotermă. Dacă T1 = 200 K , T3 = 400 K şi R = 8310 J kmol ⋅ K ,
atunci diferenţa dintre căldurile Q1−3− 2 şi Q1− 4− 2 este:
ax 2 − 3 x + 1, x ∈ [ −1,0 )
15. Fie funcţia f : [ −1,1] → , f ( x ) = . Dacă f este
x 2
+ bx + c , x ∈ [ 0,1]
f ( x ) − f (0)
continuă pe [ −1,1] , există lim şi f ( −1) = f (1) , atunci parametrii
x →0 x
reali a, b, c sunt:
a) a = 5, b = −3, c = 1 ; b) a = 1, b = −3, c = −5 ; c) a = −1, b = −3, c = −5 ;
d) a = −1, b = −3, c = 5 ; e) a = −5, b = −3, c = 1.
GRILĂ DE EVALUARE
Varianta A
a b c d e a b c d e a b c d e
1 7 13
a b c d e a b c d e a b c d e
2 8 14
a b c d e a b c d e a b c d e
3 9 15
a b c d e a b c d e a b c d e
4 10 16
a b c d e a b c d e a b c d e
5 11 17
a b c d e a b c d e a b c d e
6 12 18
4 din 4