( -

' - ...,
'
....."
) \
r
7
, .7,4. ',
,....- ,. .4,- __

IT , _ . .
' : k L;,' ,.'-'-,T -, ''"' ;
6959 . .
ati 1 : 1 , 4i -. : -. ' t., Z.
"-- ,,r, - , --. t .-
ch /,
-...-:s.
,-,
*

- .
,
-

-. t - .

.
'.
...-. :K., .....C1-7 :-
:,...:. ,- , .1r ..".
---- \
,.-
;
"-----.--L c-- /
-

.: Zum se siseske - -
:
1., t

_,-. ,
- -
-..
Co \ .... .:c,'t ,1- a fs
J--

,
'-4',.:-
-....--- '

.. , , SI:errea .
,
_.
,, , 4 .- ,--,,, x-,,-
, N
,

--7.?s,_,. ---.
, . , , ,,, t t. rf..s. ,I.,,

-7\
T
.
. Conferinta t,inuta la Cercul unfunei
Corpului didactic din Doljiu
Solidaritatea"
La serata de la 25 Februarie 1906
-/ ,
-
.1.. NV 4^
.
de

Tit. I. IONESAJJ ,f- f'

I -; Profesor de Limbele clasice la Liceul
, _
Carol I"

NI
:,._ -.
, _ .

C R 11-1_ 0 V A
;`.

49? 1014,4 \

..k- ,
: f ,!1.3LIOTECA f .. .
.
-?-r. ,

form t IS T2 11940 ---,, .

---: ...-- --

,..---
.
I. , Parte din venit e destinat Societal& de J,
.._-
,
lecturA a elevilor Liceului ,Carol I"
_ --_ (curs superior) G. M. Fontanin". _ ...
_

L'Ir (-- 9V? Pretull 60 bani. '----

,
www.dacoromanica.ro
4 :I
:I

, r+. -
 Zum se gaseske

erkckr ea
ConferinVi inuta la Cercul uniunei
corpului didactic din Doljiu
Solidaritatea"
La serata de la 25 Februarie 1906
de

TH. I. IONESCU
Profesor de Limbele clasice la Liceul
Carol .1"

CRAIOV
=-- A
ADt MiA

oe,
13LIOTECA

.4.7...for4Ati __JuriALISTE
10

Parte din venit e destinat Societkei de

. lectura a elevilor Liceului Carol I"
(curs superior) G. M. Fontanin."

www.dacoromanica.ro
 CRA.101:
lihraria si Tipografia Sache Pavlovici
1 9 0 G.

11

www.dacoromanica.ro
 C.-eaicaka

Uniunei corpalui didactic de toate

gradele din Doljia ,

Solidaritatea"

www.dacoromanica.ro
 :

Orke exemplar va semnat de autor.

www.dacoromanica.ro
 tit
e,t,qz,1-1-31-10TECA
r 0%0\

Cum se gaseste fericirea

Domnilor ci Doamnelor
Daca yin sa vorbesc inaintea Dv. a
doua oara in acest an, cauza e, ca am
socotit, ca chestiunea, pe Care mi-am
propus sa o tratez, este una din cele
mai interesante, D-voastra yeti aprecia,
daca am putut conrespunde insemnit-
tatei ei.
Subiectul conferintei mele de asta
seara este : cum se gases& fericirea.
S'ar pareit la prima data, ca e imposibil
a putea raspunde la aceasta chestiune,
cad fie-care crede in alt mod, de cum
crede altul, ca se poate gasi fericirea.
Totusi vom vedea, ca se poate da un
raspuns, care sa satisfaca pe oamenii
cu judecata i plini de intelepciune.
Eu socot, ea subiecte de acestea,
din filozofia morala, pot fi interesante,
caci au o aplicatie practica. Nu sunt
de folos numai chestiunile privitoare

www.dacoromanica.ro
 --
6

la viata noastra fisica i economica,

ci i cele privitoare la viata sufletea-
sea. Starea noastra sufleteasca e in
stransa legatura cu cea fizica : cand su-
fletul sufere i corpul nostru sufere. Daca
nu vom cultiva sufletal nostru, càu-
thud sA-1 inzestram cu aplicari sanl-
toase si morale, vom vedea ca va su-
feri i corpul. Apoi cultivandu-ne su-
fletul, ne cultivam partea cea mai no-
bila din noi, caci sufletul numai omul
il are, pe cand corpul il au si animalele.
Chestiunile de filozofie morala find
studiate, bine patrunse si apoi aplicate,
ne pot vindeca sUfletul nostru de multe
porniri rale, de. patimi, cari ne aduc
suferinti morale i apoi & corporate.
Ne aduce mutt folos studierea chestiuni-
tor, defelul acesta : ele ne scap.6 de por-
nirile egoiste .si materialiste, care pre-
domina astazi i care fac sa fie de
multe ori pus in practica principiul
homo homini lupus.
Chestiunea cum se poate afla fe-
ricirea a preocupat pe oameni in toate
timpurile. In adevar ce poate fi mai
interesant pentru un om, de cat de a
sti cum poate gusta fericirea in scur-
tul spatiu de Limp, cat ii este dat sa
traeasca. Caci daca, de cum se naste omul
e destinat sit moat* cel putin timpul
cat traeste, o clipa fata cu eternitatea,
cauta, sit traeasca fericit. De acea nu e
om care sa n'alerge dung aceasta chime-
.ra,. fericirea. .

www.dacoromanica.ro
 -7-
Dar fericirea e ca i Fata Morgana,
care se vede din departare, ne atrage
spre ea, insa cu cat ne apropiem de
&Ansa, cu atata ea se departeaza
mai mult.
Ca sd putem gdsi fericirea insä,
nu trebue sä ne conducem dupa ide-
ile multimei, clici in ce priveste ches-
tiunile privitoare la partea sufleteasca
a omului, multimea are ideile cele mai
gresite. Ea nu se conduce dupA ju-
decata; azi o idee i se pare buna,
mane o socoteste ca rea. D. e. in
timpul revolutiei franceze multirnea
trecea de la o idee la alta cu totul
opusä ei : azi detrona religia, mane
o ridica in slava cerului. Cea ce e
socotit ca -bun si moral la un popor,
e ràu i imoral la altul, d. e. la Turci e
permis cui-va sa aiba mai multe femei,
la popoarele crestine aceasta e ceva
cu totul imoral.
Prin urmare nu multimea ne va
putea da un raspuns satisfacator nici
la chestiunea fericirei. Ea socoteste
fericit pe un om, daca are milioane
sau daca ocupa o treapta inalta in
stat, dar nu stie ce se petrece in su-
fletul oamenilor de aceste conditiuni.
Rdspunsul ca chestiunea: cum se
gdsepte fericirea, ii putem capata nu-
mai de la spiritul nostru, daca-1 vom
intreba atuncea, cand vom avea timp
liber, cand mintea noastra va fi lim-
pede, cand nu vom ft stapaniti de

www.dacoromanica.ro
 8

pasiuni. Atuncea spiritul nostru ni

va spune adevarul i daca am ur-
mat pe chi gresite, ne va mustra §i
ni va spune: rail am fhcut, ca am do-
nit lucruri zadarnice, ca am spus vorbe
neadevarate, eh am facut lucruri ne-
drepte i ni va mai arata, ca multe
lucruri, pe care lumea le admire, le ray-
neste, sunt frumoase numai in aparenta ;
In realitate insa nu merith atata atentie.
Atuncea ne vom convinge, eh stra-
lucirile i fala lumei sunt ca decoru-
rile unui teatru ; nu exista ceva in
realitate, ci e numai o aparenta.
Sd vedem atuncea care e binele
real, statornic i neschimbdtor, binele
adevdrat.
Binele adevarat ii vom afla, can d
ne vom pune de acord cu ratiunea,
care ni va spune sti nu ne departhm 11

de natura.
Acest lucru insa ii poate face numai
cel ce are o judecata solida i dreapta,
cel ce e infelept. Deci binele adevarat
ii vom putea dobandi, daca vom avea
o minte sandtoash, care ne va indem-
na, sá ne acomodam cu imprejurarile
oferite de natura sau de societatea, in
care ne aflam.
Daca noi nu ne vom multumi cu
imprejurarile, pe care ni le ofere na-
tura sau societatea, inprejurari pe care
noi nu le putem schimba cu toga,
munca si sfortarea noastra, ne vom
simti nemultumiti, nefericiti. Trebue

www.dacoromanica.ro
 et.ts

sa ne multumim cu cea ce ne da
soarta. SA ne ingrijirn de cele ne-
cesare vietei, dar sA nu adrnirAm prea
mult lucrurile materiale, averea.
Pentru a poseda adevaratul bine se
mai pere a avea o tdrie de sujiet ne-
invinsd de nici-o greutate din viata,
de niciun pericol sau nenorocire.,
DacA vom fi in stare sa ne stapanim
pe noi, vom putea scapa de stapanirea
oamenilor si a lucrurilor asupra noes-
tra. Curajul e o virtute indispensa-
bill, caci viata e o Jupt i ca sa
isbutim, avem nevoe de, curaj. Este
un imbecil eel care tremurd la ori-ce
furtuna, care se ascunde. :
Pentru a nu fi Invini niciodata 111
lupta vietei, sit avem in minte vorbele
poetului roman Virgiliu : tu ne cede
malis, sed contra audentior ito. (Tu
nu te da indexed fata cu nenorocirile,
ci din contra mergi mai indraznet in
fata lor). Mai mult, ar trebui Inca,
.

sá avem atata curaj, trick sit putem

zice: si fractus illabatur orbis, impa-
vidum ferient ruinae. (Daca lumea sfa-
ramata se va peal att, ruinele ei ma
vor. taH fOra sat-A, sperie):
Pe langa taria -sufleteasca, pentru
ca sä putetn avea adevaratul bine, se
mai cere sh ne punem pl,etterea noas-
tra cea mai mare in a face bine se-
menilor nostri, a .ft buni, umani, s4
despretuim plAcerile josnice i sensuale.
Prin urmare vom putea spune, ca

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
posedgm binele adevarat, cand nici-
odata speranta nu ne va parasi, cand
sufletul nostru va fi scapat de fried
si de pofte, child vorn considera cin-
stea ca cel mai mare bine pentru noi
ai infamia, faptele murdare, ca cel
mai mare rau.
Pentru un om in adevdr intelept
bunurile materiale nu au atdta va-
loare ca calitdfile morale, inteleptul
nu-si bazazd fericirea pe ele, desi pot
ajuta unei vieti conduse de ratiune.
Inteleptul nu chi atentie placerilor jos-
nice, cgci el stie, cg eel ce e dedat z
acestor placeri, e robul lor, deoarece
nu exista tirani mai induplecati ca ele.
Este stiut, ca odata ce cineva s'a la-
sat stapanit de o placere josnica, de
o patima, l aproape imposibil sa
scape de ea. Adevaratele placer' pentru
un om intelept sunt cele morale 5.i
intelectuale. Card cineva are un spirit
cultivat, o inteligentg, superioarg, are cel
mai bun dar din lume, caci in -1 univer-
sul se oglindeste mai bine de cat ori-
unde. El are nevoe numai de timp
fiber, pentru a se putea bucura de
avutiile sale interne, a le marl. Cele-
lalte placeri mussel uneori dureri,
cele mai insa, dupg, ce au fost satis-
Monte, ne aduc deceptii amare.
Omul cu facultätile intelectuale des-
voltate are pe langa viata personala
si o viata inlectuald, care pentru el
e cea principal& Viata personala e

www.dacoromanica.ro
 11

numai un mijloc pentru cea intelec-

tuala.
lnsd oamenii, cari sunt sdraci Ia
minte, cari n'au o viatA intelectualA,
suportA cu greu timpul liber; el le ca-
uzaza urAt i plictiseald i pentru a
scapa de urAtul, ce-i chinueste, ei se
dedau la plAceri, la lux, chiar la co-
ruptie. Viata intelectualA scapa pe
un om de pornirile rele, de societAtile
stricate, de cheltuelile zadarnice. Aris-
totel zice: fericirea e timpul liber.
0 conditie principald pentru ca ci-
neva sd fie fericit e sa fie sdnatos;
de acea sdnatatea pretueste mai mult
decAt toate bunurile materiale si deck
pozitiile inalte. Se poate zice, cd un
cersetor sdnAtos e mai fericit deck un
milionar bolnav. Insa oamenii se ingri-
jesc in general putin de sAnatatea lor :
multi si-o ruineadt prin pasiun ile Motu-
rei, jocului de carti, desfrAului, etc. Tre-
bue a ne ingriji cu toata atentia de sAnd-
tatea noastrA.
Un om, care are un corp sAnAtos,
un caracter linistit i veseI o minte
rationala, o vointd indreptata spre
bine, o constiintA manta, are bunuri
mai mari decat cei ce au milioane sau
ranguri inalte in societate. .

Nimeni nu poate sd-i rapeasca aceste

bunuri, nici nu poate sá le piardA .

prin foc i naufragiu. Prin urmare

prima grip, a noastrd ,trebue sA fie
a ne pastra sAnatatea si a ne cultiva

www.dacoromanica.ro
 - -
12

facultatile sufietesti, iar nu a ne in-

griji numai sg. strangem averi. Asta
hu hisamng insg a nu ne agonisi cele tre-
buitoare pentrti brand,. Nu putem trai
nuinai cu aerul. Irish principala preo-
CuPafe a majoritätei oanienilor e sg,
fecal averi i cea ce e mai pre sits de
aceaStg preocupare, cei mai multi nu pot
pricepe. Dar oamenii lacorni de averi ne-
ava.nd placeri intelectuale si morale
in timpul lor libér sunt cuptinsi de
urit i atuncea ei se dedau la placeri
josnice, Care Ii cer i timp i bani
Multi ; ba Mill isi perd chiar averile
in aceste plAceri, astfel el sdrdcia ih-
telectuald aduce cu sine ci sdrdcia
materiald.
Dacd voim sd fim jericiti, nu tre-
bue sd avem pretenfii mari in ce
piive§le aVerile i rangurile. Trebue
sg ne mgrenim a ne satisface trebuin-
tele neapgrate unui om : hrana, imbrg-
cgmintea si locuinta. Insg pentru satis-
facerea acestora natura nu cere chel-
tueli mari, ci cheltueli, pe care le pn-
tern satisface prin munch si chibzuintg.
Dar noi ne ani creat trebuinte zadar-
nice, Cad flu ne conducem dupg, ratiune,
ci dupg, ideile multimei. Astfel ne am
deprinS sg credem, cg, vom fi mai sg-
ngtosi, dacg Vor fi mai multe feluri
de budate la masa noastra i socotim ca
o mare p gcere a avea bucate scumpe
,

ai alese. Nu ne gandim, c e mai

higienic a manca Putine feluri de bu-

www.dacoromanica.ro
 13 ,

bate, dar substantiate, i preghtite bine

Tot astfel cu imbilcamintea. Noi ti-
hem ca o mandrie sa avem haine cat
Mai multe si mai luxoase (mai ale§
sexul fernenin). Socotim, c. facem tin
lUdru, care ne inalt5, prestigiul, duct
Schimbam hainele aproape in fie care zi.
Omul se simte nenorociti cand are
dorinti multe i marL pe care nu le
poate totdeuna realiza: Cel care do-
- reste mese imbelsugate i haine multe
Si scumpe, se va simti nefericit, cand
nu le va avea. Cel care doreste sä
fact averi mari, va fi asemenea ne
fericit, cAci dorinta aceasta il chi-
nueste necontenit i nici odata nu si-o
poate Satisface, caci cu cat are, cu
atata doreste s. aiba mai multi Ave-
rile sunt ca apa de mare cu cat o
bei, cu atata iti este mai sete.
Insa pentru satisfacerea nevoilor
hoastre neaparate, precum ani mai
spus, nu e nevoe de cat de averse mo-
deSt5. Pe aceasta trebue s5, ne silim
st o astigarn prin Emma, cinstita. A
nu ne ingriji de lOc, ca sa avem cele
tiebuitoare pentru hrana, insamna a
fi nesocotiti, caci atuncea vom fi ex-
pusi a cersi sau a muri de foame:
Prin urmare fericirea 'nu sta, in bu-
nurile materiale, ci in virtute, in pia-
eriIe intelectuale si morale. Virtutea
he va scapa de matte rele si in lebul
lor he va da bunuri nepretuite: o ju-
&data dreaptä, bare ne face a he aS-

www.dacoromanica.ro
 - -
14

tepta la ori-ce intamplare, prin urmare

a fi gata a o suporta ; ne face sa
stim ce e bine si ce e ram, ne va face
sa fim liberi, caci ne va scapa de robia
pasiunilor. .;
Virtutea contribue mai mult de cat
orice a ne face fericiti, caci ne face
.

sa, avem toate bunurile cu noi in tot-

deauna. Filozoful grec Bias, cand tre-
buia sa paräseasca patria sa cuprinsa
de dusmani si cand toti luau cu ei
ce puteau, el fiind intrebat, de ce nu
ia ceva, a spus: toate ale mele le port
cu mine.
Citirea poate contribui la ferici-;
rea noastra, daca se face intr'un
mod folositor. Din citirea unei carti
cu cuprins moral, sanatos, cineva poate
capf)ta o liniste sufleteasca, o manga-
ere la diferite griji i necazuri, o a-
linare a ,durerilor sufletesti.
Insa din citirea unei carti rale, cu
cuprins imoral, din contra perde, ca-
patand o excitare a simturilor, o tur-
burare snfleteasca, o enervare. Litera-
turile dlasice sunt in general prefera-
bile celor moderne in aceasta privinta.
In adevar din literaturile moderne ne
elegem de multe ori cu o nemultu-
mire in suflet, cu o iritare, cu un fel
de ura contra rautatilor de tot felul
descrise in operile modernilor si care
sunt intampinate in viata de toate zi-
lele; de acea capatam un desgust pen;
tru nimicniciile i ticalosiile vietei

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
si une-ori chiar pentru viata. Astfel
rareori castigam sufleteste din citirea
operilor literare moderne. Caci nu do-
bandim lini$ea, pacea sufleteasca. Nu
e tot asa cu literaturile clasice. In ele
gasim un sentiment de putere, de li-
niste sufleteasca, de seninatate de-
sarvarsita .
In operile lui Virgil, Homer, Hora-
tiu, Pindar, etc, vedem o nemarginita
Sete de viata. Arta Grecilor e idealista :
diformitatile erau niste accidente rare
si intamplatoare, de acea era oprit a
se zugravi sau sculpta diformitati. Filo-
zofia Grecilor ne da o dovada de sta-
rea lor sufleteasca bine echilibrata.
Societatea greaca i romana era intr'o
stare mai linistita, mai fericita; su-
fletul Grecului i Romanului era impacat.
Azi domneste o stare de neliniste, de
deprimare sufleteasca ; prea mari sunt
nedreptatile i pasiunile: haul, lacomia
de averi, jocul de carti, etc.
Sufletul Grecului antic era linistit
ca marea: o nenorocire II loveste nu-
mai la suprafata ; oamenii de astazi
hist au nervii slabiti: sunt bolnavi sufle-
teste, de acea suferinteie lor sunt mai
mari deck causele, ce le produc. -

Prin urmare poate contribui la a-

ducerea noastra la o stare de ferici-
re citirea operilor sanatoase si in spe-
cial ale color clasice. Citirea roma-
nelor, foarte raspandita azi aduce rale
foarte mari.

www.dacoromanica.ro
 - 16 ,
Sentimenal religios de asemenea
'ontribue la fericire. Cel ce e rer
ligios, are sufletul Iinitit, impacat ;
frica de pedepsele diyine il face pe
om sa se abata de la fapte rele, i a,
batandu,se, de la ele, constiinta lui
e curate, n'are ce sa-5i impute, deci
e multumit, prin urmare fericit.
Din nenorocire azi sentimentul red-
gios e foarte slab la noi; trebue lead ri-
dicat din nou cum era odata. Stra;
mosii nostri, cari erau oameni foarte
religiosi, nu faceau atatea fapte imo-
rale si necinstite, cate se fac azi;
erau oameni de cuvant, oameni bine-
voitori, ajutau pe cei seraci; faptele
lor, bune Ii faceau ,sa fie cu sufletui
impacat, deci multumiti i fericiti. .

Dar nu numai cel care a ajuns

sa poseda pe deplin virtutea merita,
lauda, ci i cel care-si da Unite silinta
sit o posedd; acesta merita cel putin
indulgenta noastra. Nu toti oamenii
.

pot fi perfecti. . .

. Insd oamenii rciatdcioi ataca pe

.

cei mai virtuosi pe motiy ca nu

ar pune n practica cele ce sustin;
astfel i ataca pe un om virtuos pe
motiv ch are avere, zicandu-i: pentru
ce ai avere, cand tu sustii, ca nu tii
la avere ?
De ce sustii, ca sanatatea spiritului
e mai pre sus de a corpului si totusi
tu te ingrijesti de corpul tau cu ata,.
ta grija?

www.dacoromanica.ro
 17

Dar un om, or cat ar fi de virtuos,

nu poate spune, cl averea trebue des-
pretuith, ci numai a nu trebue a face
avere cu ori-ce pret i ch dach cineva
n'are avere, nu trebue sit fie intristat,
chci e mai preferabil a fi sArac si
onest decat avut i necinstit, lipsit de
sen ti men te omenesti.
Averile sunt un dar al soartei pen-
tru omul intelept i virtuos si el nu
le poate refuza.
In adevhr cui va incredinta soarta
mai bine averile deck celuia, care va
fi in stare la nevoe sit le dea inapoi,
fard sa se prang&
Un om intelept nu iubeste averile,
dar le prefera shrAciei: El primeste
averile in casa sa, iar nu in sufletul
situ, ca oamenii lipsiti de adevArata
intelepciune.
El nu le risipeste, ci le pAstreazA
pentruca eie sa-i serveascl ca un
mijloc, pentru a pune mai bine in
practica virtutea, Maud cat mai mult
bine celor cari merit&
Avand avere omul virtuos poate
exercita mai multe virtuti darnicia,
marinimia, cumpatarea, etc.
Omul intelept, dach va fi slab ea
fizic, nu se va simti nefericit, totusi
ar prefera sit fie de o constitutie
mai tare ; el va ti sA suporte cu
curaj boala, totusi va prefera samitita-
tea i se va sili s'o pAstreze; va su-
feri sarAcia, dar va prefera avutia, dach
o va putea avea.
www.dacoromanica.ro
 - 18 -
Sunt unile lucruri, de care un om
'intelept se poate lipsi, fara a perde
cu totul binele ; totusi ele adauga
ceva la veselia lui.
Astfel sunt bogatiile, cari sunt pen-
tru el ca o zi bung., ca un loc, unde
bate soarele in timpul ernei.
E insa mare deosebire in ce pri-
veste bogatiile intro omul intelept 6
omul de rand.
Pentru oamenii de rand avutiile
sunt idealul lor, scopul vietei lor 6
dach le ar perde, s'ar crede i ei per-
duti. Inteleptul insá nonsidera avutiile
ca ceva, care poate contribui la bunul
traiu, dar nu sunt indispensabile pen-
tru el 4i dach le ar perde, el nu se
crede perdut. Pentru intelept bogatiile
sunt ale lui, pentru oamenii de rand
ei sunt ai bogatiilor.
Prin urmare averea nu se poate
interzice oamenilor virtuosi, intelepti;
ei nu pot fi condamnati la saracie.
Omul virtuos poate ayes bogatii, dar
ele nu vor fi fost castigate prin ne-
dreptate, origina lor va fi curet! ca 6
intrebuintarea lor; nimeni nu se va
supara, c omul virtuos are bogatii,
afar! de cei rautaciosi.
Inteleptul nu se va rusina, nici nu
se va mandri cu averea lui, doban-
dita cu onestitate. Va mite! chiar sa
se mandreasca atuncea, cand el ar fi in
stare ca, chemand pe toti cetatenii in
casa lui, sa le zica: luati fie-care

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
ce e al vostru §i nu se va gasi
niciunul, care sa poata reclama un
lucru ca al lui, luat fiind pe nedrept.
Omul intelept nu va ascunde ave-
rile sale, caci asta o face numai un
om marginit, nici nu le va risipi in
zadar, caci asta ar fi fapta unui
nebun ; el nu poate zice, c averile sunt
de prisos, nefolositoare. Precum un
om, care ar putea merge pe jos, pre-
ferä sä mearga cu trasura, daca are
posibilitatea, tot asa i inteleptul, dacrt
va ft posibil O. fie avut cu dreptate
si cinste, va preferi avutia saraciei.
Dacrt am intreba pe omul intelept,
ce va face cu avutiile? Le va darui?
Da, dar nu la toti si nu fara alegere.
El va därui numai celor buni sau ce-
lora, pe cari i ar putea face mai buni
prin darurile sale; celor cari merita.
N'ar incuraja el oare la lene pe un
om sanatos, care ar putea munci i fi
folositor societatei, daca i-ar därui
bani, fara ca el sa munceasca ?
Inteleptul va avea punga gata de a-
jutor, insa nu sparta, din care es matte
daruri, nu cad insd.
Cel care uräste insa virtutea i pe
cei cari o practica, face intocmai ca
animalele de noapte, care fug de lu-
mina zilei, caci chiar primele raze ale
soarelui le ametesc si de acea se as-
cund in vizuinile lor, unde nu patrun-
de lumina ; asa fug ei de virtute, In
zadar ei ii chinuesc limba lor ata-

www.dacoromanica.ro
 20

cand pe cei buni i asand gura

sA muste, Ii filing mai degraba dintii
lor, deal sgt-i poata vari in carnea
celuia, pe care vor sä-1 muste.
Omul virtuos si tare de caracter nu
va da atentie la atacurile acestea ale
oamenilor plini de venin si nu va fi
impedecat de ele sa urmeze calea vir-
tutei. Caci cum nu se va astepta el
sit fie atacat de aceia, cari n'au cru-
tat si nu cruat nici pe oamenii mari
ei cari n'au nimica slant decdt stoma-
ciii lor? Pentru acesti oameni ar ti o
placere, ca nimeni sa nu fie virtuos,
caci virtutea altora ei o socotesc ca o
desaprobare a vitiilor lor.
Eland ei o comparatie intre necu-
rAtenia lor sufleteasa i curAtenia ce-
lor virtu*, ei vor vedea, cat de mutt
vor perde prin acea comparatie. Caci,
dacA cei cari cultiva virtutea sunt dupa
zisele celor rAutAcio0 avari, stricati,
etc. ce sunt ei, carom le inspirit' urA
chiar numele de virtute? Ei cred cà
fac mult spirit insultAnd .pe altii, dar
n'au ochii atilt de buni, spre a vedea,
in ce viespar de patimi se alit ei inaisi.
Om ul virtuos merit/ stir* chiar
and n'a ajuns la perfectie, cAci de§i
nu poate face tot ce sustine, cea ce
face insts, face cu un gaud onest.
Silintele folositoare trebuesc laudate,
chiar and n'au putut avea rezultatul
dorit. Col ce voe§te sA se sue pe un
munte, ce e el de vinA, dacä n'a pu-
tut sa se sue panA in vArful lui ? -

www.dacoromanica.ro
 21

N'a avut el oare intentia sit se sue pant

in Arad? N'a folosit el din aceasta su-
ire, capatand aer, facand miscare? Oare
Nansen, daca n'a putut ajunge pant
la polul de nord, nu merita conside-
ratie foarte multa ? N'a inavutit stiinta
cu descoperirile, ce a Mout? Daca nu
vom avea ideal, cum se va face pro-
gresul ?

Concluzie:
Din toate cele spuse rezulta : pu7,
tern gasi fericirea, daca ridicandu-ne
prin ajutorul ratiunei noastre deasupra
ideflor i pornirilor multirnei, nu vom
dori lucruri prea man, care ar fi greu
sau chiar imposibil a le realiza; daca
vom fi ast-fel intariti sufleteste, in cat
nu vom avea teama de nimic, stiind
ca in viata noastra ne putem astepta
la toate greutatile i nenorocirile ei
daca vom fi gata srt infruutam cu cu-
raj pericolile si nenorocirile, se inte-
lege fart a ne expune orbeste lor, ci
cautand a ne feri, pe cat putem. S'ar
zice, ea (tacit n'am avea dorinte i fried,
am fi ca pietrele, cari nu sirnt nici
dorinta nici team& Nu ne putem insa
asamitna cu ele, cacti ele nu-si dau sa-
ma de starea lor, sunt inconstiente. Se
pot pune din contra alaturea cu pie-
trele aceia, cari sunt nesimtitori la lu -
cruri nobile si morale si acestia nu
se deosibesc de animale, caci daca a-

www.dacoromanica.ro
JOTFC
t
- 14 1ttc
 22

nimalele n'au ratiune, ei au o ratiune

perversa, care e isvorul räului, deci o
ratiune intunecatà
Vom fi fericiti, cAnd vom putea zice :
Suntem in stare sa, infruntilm ori-ce
pericol, ori-ce nenorocire chiar moar-
tea cu acelmi curaj, cu care vorbim
de ea; ne vom face datoria, ori cat
de grea va fi; pe avutii nu vom pune
mare pret, dar nu le vom despretui,
daca, le vom putea avea; nu ne vom
intrista prea mult, daca le vom perde,
nici nu vom fi mandri, daca le vom
avea. Ne vom ingriji tot deauna sa avem
cele necesare pentru noi si pentru fa-
rniliile noastre. Vom tra'i condu4i de
ideia, ca ne am Miscut i pentru altii,
pentru societate, nu numai pentru noi;
cea ce vom avea, nu vom 'Astra nu-
mai pentru noi in mod egoist, dar nici
nu vom imprWia, Wind risipa, fanS
folos, Vom crede,. ca numai asupra a-
celor lucruri avem dreptul de proprie-
tate pe care le am cktigat cu meri-
tul nostru. Binefacerile pe care le vom
primi de la altii, nu le vom aprecia
dupa cantitatea i dupà scumpetea lor,
ci dupa bunavointa, cu care au fost
Acute. Nu vom lucra pentru opinia
publicA, ci pentru cotAtiinta noastra,
care ne va fi sfittuitorul cel mai bun
pentru noi i eel dintaiu; cea ce vorn
, face, cand suntem singuri, v,orn crede
oft facem in fata poporului; nu ne vom

www.dacoromanica.ro
 23

pune plAcerea in mAncare, bluturti ei

haine, ci le vom socoti pe acestea nu-
mai ca mijloace pentru satisfacerea
trebuintilor noastre, nu le vom socoti
ca scop al vietei.Noi vom fi buni cu
amicii, leali cu dusmanii, vom rAspunde
cu bunA vointA la rugAaiunile oneste
6 drepte, vom credo totdeauna, CA
Dumnezeu ne vede i ne judeca fap-
tele noastre. CAnd el ne va cere sA
pArAsim viata, vom pleca din ea cu
constiinta curatA, cA am iubit binele,
cA n'am flout rAu nimanuia, ca n'am
rApit bunurile i libertatea nimAnuia.
Intr'un cuvant vom gAsi fericirea,
cAnd vom avea o judecata sanatoasa
ei dreaptA, o tArie de caracter nein-
vinsa, o coNtiinta curatA, &And ne vom
face datoria, prima find cAtre patrie.

AD MIA

too" BIBLItyrgcA

'*41`0,4411ttiVfir

www.dacoromanica.ro
 --,, - r' ',-'.. ': N
..,
.
- -;
'..Sli j. , 41 \' ..." -,1/"( 1,1,

.c.
'-'.. -- '''-''.'.1-. '.- I. - ,-:"7 .. 2.,
1

....-t- '. , k .,--i.

."
41
- -N-r- .. ,- Z
1"
L
- -.. -5 ,. :_"' 17 v .
-
.3, , -4 _, - f. ,..

,- : - ., -,.... --- I
..--Jir k \,..-d-- .1,
. A, 5. . , -6 ,_. ,. '..; _: [

c-
-' / ---N
,... ,- I -.4-

"-... --' ,f... : ,.-- - -- `- ..' -' ' ,.4, .....:-'

-). .:. C ,
1"...:

, __
-v...t

t ,-
' -- ` 4 1
'i. & ----
/ ... -s --- ,
4- ,
-,",
/...v- 4- -- ; ..- Yi - ` .
..,,,,;;Y4 .,, ,-,- '---

--,

-,V;8 -,T, -
I e'rzti.e17.L r..
-
/
_
- I

. , ,/-
. ,
, 0^-
-S. ' -It
-7 - Tr"
,
c,
_
/ ti

, ..zt_.-__
4

- 'T .
/,
-...
". . -

-/ -.,- '.., /
., - / :1 ..
,-,
1,
-
4 K- ....:--7?.- .
.,-,-,.. 3
....71

14"-,-." .31 , .) .3 -,- -

11 .
....
- / -
. . , , 'N- i " CRAIOVA I. -,...

_
I

/
lihraria i Tipogratia Sache Pavlovici '-.- 17 -

,.,- __ ,
--'
0 6.
_ -
-.I ( . ,'-' $ :- -
l'
.
) ..- ' _
1

./...
l , I_
.:-
-...,
:_..,.. T.,.
,
f -
.. ;..:. ..:- i 1 , - ,.. 2.2.., c- --- -

, ..,': - .

- .5" :
- -,,. '
.-
- ---., ,. .r,_, , c...

-. t
\ --:--- ,

. - . 1., - %
-

- -3. , 1

--" ..... . - -","

.
4 -'1 A
I 1
-

1, e .% -1.1! j
.. ..,
,4 ....,C,

. i '. li

J-'

= ,' -4 ... ,
` 17.- N
- i ) '''' ,
- ,.
I

- --. l' J
__.
1. ''''
.

- ' (- . -_-- f r 1.k k 1

,-
. Il
Av. -' ...., k1
. - :- ,_,r . ,

_.- ,'
-.
:
...... I'
7.14
1
t, ., _; ; ..:. ......-,....).,.
. 7/,
-.
7,-- -,

,-: -,,..,
-

:. - l>.. -.
i -
'

www.dacoromanica.ro
%
e 4
3 , -. -`..je
.3. '' "1- t - -- -.. .L,`'

5.. .. i