Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daniela Ivan
De doi ani și trei luni, străinii au dreptul de a cumpăra legal teren în România, însă nu
există statistici oficiale privind proprietatea străină a terenurilor agricole. Informaţiile
care vin din zona Uniunii Europene sunt alarmante. România este campioana țărilor noi
intrate în UE la vânzarea terenurilor, vecinii noștrii ungari și bulgari au impus o serie de
condiții care să descurajeze cumpărătorii străini, mai exact aceștia trebuie să aibă
cetățenia țării respective și reședință în țară. Noi însă vindem fără probleme oricui
dorește să cumpere, chiar și cetățenilor din afara UE.
Printre primele 100 de companii agricole care operează în România în anul 2011 sunt
companii cu legături către Liban, Italia, Lituania, Danemarca, Țările de Jos, Franța,
SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania, și Austria, potrivit unei analize a Transnational
Institute. Mărimea unora dintre aceste agroholdings este fără precedent și în afara
proporțiilor europene standard. Cea mai mare fermă din România, de exemplu,
aparținând libanez deținute de Maria Group, se ridică la 65.000 ha. Cu propriul port și
casa de sacrificare, se exportă carne și cereale, în mare parte din Orientul Mijlociu și
Africa de Est. În mod similar, BARDEAU Holding, care controleaza 21.000 ha din
Arad, Timis, Caras Severin, si judetele Arges din România, are propria infrastructură de
transport și se angajează propriu de depozitare (inclusiv două depozite de cereale, cu o
capacitate de 20.000 de tone și 12.000 de tone, respectiv), prelucrare și comercializare
activități. Aceasta este legată de contele austriac von bandeau, care este al cincilea cel
mai mare proprietar de pamant si printre cele mai mari zece fermieri din România.
Europenii sunt îngrijorați că cea mai mare fermă din România, deținută de Maria Group,
aparține oamenilor de afaceri libanezi Sarkis Sarkis şi Laoun Youssef şi altor asociaţi
minoritari. Totalul deținut de libanezi se ridică la 10.301 hectare. Ferma are port propriu
și casă de sacrificare, se exportă carne și cereale, în mare parte din Orientul Mijlociu și
Africa de Est.
Danemarca e pe primul loc
Baza de date Land Matrix, o inițiativă de monitorizare a terenurilor a Coaliției
internaționale pentru terenuri (ILC), un consorțiu internațional care tratează chestiuni
legate de guvernanța funciară, a înregistrat în UE că România a făcut printre cele mai
multe tranzacții funciare până-n martie 2015. Potrivit sursei citate, pe primul loc este
Danemarca cu peste 26.ooo ha cumpărate pentru culturi agricole și 7.261 ha de pădure,
urmată de Portugalia cu 25.244 ha pentru biocombustibili și culturi agricole, Austria cu
21.000 ha pentru agricultură dar și pentru activități non agricole și Italia cu 16.850 ha.
Citat
Estimam ca anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe aceasta piata, unde in prezent
preturile medii de tranzactionare sunt cuprinse intre 2.000 Eur/ha si 7.000 Eur/ha (in
zona de vest a tarii). Factorii importanti in determinarea preturilor de tranzactionare
tin de gradul de comasare al terenurilor, de situatia cadastrala a acestora, de existenta
logisticii necesare pentru o agricultura performanta si, nu in ultimul rand, de calitatea
naturala a terenului”,
Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare
(40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în
Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare
de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.
dar, potrivit datelor din diverse surse, de până la 10% din terenurile agricole se
află acum în mâinile investitorilor din afara UE, cu un volum suplimentar de 20-30
% controlată de investitori din UE.
http://www.landmatrix.org/
Transnational Institute
Dintre statele est-europene vânate de investitorii străini, România este campioană
la vânzarea terenurilor. Ungaria și Bulgaria au vândut mai puțin decât noi, spune
un studiu al Parlamentului European. Cu toate acestea, cele două țări au spus stop
vânzării terenurilor către străini, fără să le pese că au supărat Comisia Europeană.
Noi așteptăm aprobarea Comisiei Europene.
Ungaria și Bulgaria au impus o serie de condiții care să descurajeze cumpărătorii străini.
De exemplu, investitorul trebuie să aibă cetățenia țării respective, reședință în țara
respectivă, sunt restricții în ce privește tranzacțiile cu persoane juridice sau cedarea
folosinței terenului.
Noi putem adopta niște măsuri care să restricționeze achiziția de terenuri în condițiile
în care, așa cum ne-a precizat clar Comisia Europeană, avem niște obiective clare de
atins. Comisia urmărește, se sesizează să se respecte legile europene care vizează
competiția. Bulgaria, spre exemplu, care a introdus o serie de restricții se află în
acțiune de infringement cu Comisia Europeană, spune ministrul agriculturii, Achim
Irimescu.
Până să fie de acord Comisia Europeană cu legea propusă de noi, să nu cumva să ni se
scurgă tot pământul printre degete.
Baza de date Land Matrix, o inițiativă de monitorizare a terenurilor a Coaliției
internaționale pentru terenuri (ILC), un consorțiu internațional care tratează chestiuni
legate de guvernanța funciară, a înregistrat în UE că România a făcut printre cele mai
multe tranzacții funciare până-n martie 2015. Cine ne-a cumpărat pământul?
Danemarca – 18.515 ha cumpărate pentru culturi agricole
Danemarca – 8.000 ha tot pentru agricultură, dar nu a specificat ce cultivă pe
aceste terenuri
Danemarca – 7.261 ha de pădure
Portugalia – 25.244 ha pentru biocombustibili și culturi agricole
Austria – 21.000 ha pentru agricultură dar și pentru activități non agricole
Italia – 16.850 ha pentru agricultură
Finlanda – 12.000 ha pentru lemn
Luxemburg – 10.060 ha pentru agricultură
Franța – 8.508 ha pentru agricultură, nu a specificat ce cultivă
Olanda – 4.821 ha pentru agricultură
Germania – 4.700 ha pentru agricultură
Casetă
Cei mai mari latifundieri străini
Grupul danez de ferme de familie Ingleby controlează, prin intermediul firmei
Crosswind SRL, a patra cea mai mare exploataţie de teren agricol din România.
Total 11.130 hectare.
Compania deţinută, conform datelor ONRC, de Green Gate SRL cu 75% din
acţiuni şi Ingleby Denmark A/S, a solicitat pentru campania 2014 sprijin financiar
pentru schema de plată unică pe suprafaţă pentru aproximativ 11.130 de hectare,
cu peste 6% mai mult decât în campania agricolă 2013. Anul trecut, Ingleby, care
controlează 100% din acţiunile Green Gate SRL, era pe poziţia a opta în
clasamentul proprietarilor de exploataţii agricole. Cross Wind SRL, care deţine în
judeţul Timiş culturi vegetale şi ferme de animale, a raportat anul trecut afaceri de
aproximativ 6,5 milioane de euro şi o pierdere de 670.000 de euro.
Mărimea unora dintre aceste agroholdings este fără precedent și în afara
proporțiilor europene standard. Cea mai mare fermă din România, de exemplu,
aparținând libanez deținute de Maria Group, se ridică la 65.000 ha. Cu propriul
port și casa de sacrificare, se exportă carne și cereale, în mare parte din Orientul
Mijlociu și Africa de Est (Nurm, K., 2014). Total 10.301 hectare. SC Maria
Trading SRL, cu o exploataţie de peste 10.300 de hectare. Deţinută de oamenii de
afaceri libanezi Sarkis Sarkis şi Laoun Youssef (şi alţi asociaţi minoritari), Maria
Trading este un business de aproximativ 41,8 milioane de euro şi o rată a
profitului de 11,2% din cifra de afaceri.
Emiliana West Rom SRL, deţinută de omul de afaceri italian Martini Luciano,
care administrează, potrivit APIA, 10.529 de hectare de teren în judeţul Timiş,
ceva mai puţín decât anul trecut când a cerut subvenţii pentru 10.615 hecta
Acţionari străini are şi SC Delta-Rom Agriculture SRL din judeţul Tulcea.
Compania care administrează aproximativ 10.000 de hectare de teren este deţinută
de Fri-EL International Holding, o societate cu sediul social în Luxemburg, şi care
desfăşoară în România proiecte pe segmentul energiei biogenerabile. Societatea
din România a raportat anul trecut afaceri de 11,4 milioane de euro şi un profit net
de peste 86.000 de euro.
În mod similar, BARDEAU Holding, care controleaza 21.000 ha din Arad, Timis,
Caras Severin, si judetele Arges din România, are propria infrastructură de
transport și se angajează propriu de depozitare (inclusiv două depozite de cereale,
cu o capacitate de 20.000 de tone și 12.000 de tone, respectiv), prelucrare și
comercializare activități (Eco Ruralis, 2015a). Aceasta este legată de contele
austriac von bandeau, care este al cincilea cel mai mare proprietar de pamant si
printre cele mai mari zece fermieri din România.
În România, nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care
dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la
10% din suprafețele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar
alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE. Cea mai mare parte a terenului
cultivat se află în proprietatea unor întreprinderi străine. În România, numărul
tranzacțiilor cu terenuri și suprafața vândută au crescut de peste trei ori între 2005 și
2009. (Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE, 2015, Comisia
pentru agricultură din Parlamentul European)
Amenințări pentru FERMIERII ROMÂNI!
Vânzarea terenurilor agricole unor investitori sau corporații străine este dezastruoasă
pentru fermierii noștri și nu numai.
Acapararea de terenuri agricole, combinată cu costurile de capital ridicate ale
agriculturii UE duc la ieșirea de pe piață a micilor fermieri și la blocarea accesului
tinerilor și viitorilor fermieri. Acapararea de terenuri duce la înlocuirea modelului
european al agriculturii familiale cu mari întreprinderi agricole europene de tip
corporatist, cu efecte negative asupra suveranității alimentare europene și a
tradițiilor alimentare locale, precum și, posibil, pe termen lung, asupra securității
alimentare europene.
Tranzacțiile cu terenuri pe scară largă, prin pierderea controlului asupra
acestora, privatizarea resurselor naturale și/sau pierderea acestora au contribuit, în mod
activ, la deteriorarea continuă a vitalității socioeconomice a sectorului rural.
Acapararea de terenuri duce la degradarea solului și a mediului prin înlocuirea unui
model de agricultură familială diversificată, bazată pe practici agricole sănătoase,
cu cel al unui sistem agricol industrial, care depinde în mare măsură de producția
de monoculturi și de utilizarea intensă a produselor agrochimice. (Amploarea
fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE, 2015, Comisia pentru agricultură
din Parlamentul European)
Among the top 100 agricultural companies operating in Romania in 2011 are companies
with ties to Lebanon, Italy, Lithuania, Denmark, the Netherlands, France, the USA,
Great Britain, Portugal, Spain, and Austria6 . The size of some of these agroholdings is
unprecedented and out of standard European proportions. The biggest farm in Romania
for example, belonging to the Lebanese owned Maria Group, amounts to 65,000 ha.
With its own port and slaughter house, it exports meat and cereals, largely to the Middle
East and East Africa (Nurm, K., 2014). Similarly, Bardeau Holding, which controls
21,000 ha in Arad, Timis, Caras Severin, and Arges counties in Romania, has its own
transport infrastructure and undertakes its own storage (including two cereal
warehouses, with capacities of 20,000 tonnes and 12,000 tonnes respectively),
processing, and marketing activities (Eco Ruralis, 2015a). It is linked to the Austrian
Count von Bandeau, who is the fifth largest landowner and among the ten biggest
farmers in Romania.
Printre primele 100 de companii agricole care operează în România în anul 2011 sunt
companii cu legături către Liban, Italia, Lituania, Danemarca, Țările de Jos, Franța,
SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania, și Austria6.
Mărimea unora dintre aceste agroholdings este fără precedent și în afara proporțiilor
europene standard. Cea mai mare fermă din România, de exemplu, aparținând libanez
deținute de Maria Group, se ridică la 65.000 ha. Cu propriul port și casa de sacrificare,
se exportă carne și cereale, în mare parte din Orientul Mijlociu și Africa de Est (Nurm,
K., 2014). În mod similar, BARDEAU Holding, care controleaza 21.000 ha din Arad,
Timis, Caras Severin, si judetele Arges din România, are propria infrastructură de
transport și se angajează propriu de depozitare (inclusiv două depozite de cereale, cu o
capacitate de 20.000 de tone și 12.000 de tone, respectiv), prelucrare și comercializare
activități (Eco Ruralis, 2015a). Aceasta este legată de contele austriac von bandeau, care
este al cincilea cel mai mare proprietar de pamant si printre cele mai mari zece fermieri
din România.
Piața terenurilor agricole din România a fost liberalizată începând cu 1 ianuarie 2014.
Din acel moment, cetățenii străini din Uniunea Europeană pot cumpăra terenuri agricole
în țara noastră. În ciuda faptului că legea tranzacțiilor cu terenuri le oferă comunităților
locale întâietate la achiziție, cei care au capacitatea să investească sunt tot străinii.
Conform informațiilor deținute de unul dintre cei mai mari evaluatori imobiliari din
România, Darian DRS, la finele anului trecut, investitorii străini aveau în proprietate sau
arendă aproximativ un milion de hectare de teren arabil, adică circa 10% din disponibilul
local. Între timp, în primele patru luni ale anului, controlul străinilor a mai crescut cu 5-
10%, ajungând la aproximativ 1,1 milioane de hectare, estimează Adrian Crivii,
președintele Darian DRS.
CITESTE SI:
+Un interviu eveniment al jurnalistului Ion Cristoiu cu Principele Nicolae. „Nu a ...
+Principele Nicolae: "Nu pot fi tras la răspundere pe baza unor zvonuri şi nici nu ...
În schimb, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din
România (LAPAR), susține că străinii dețin în proprietate circa un milion de hectare de
teren agricol, la care se adaugă alte 2 milioane luate în arendă, pentru care vor avea drept
de preemțiune în caz că vor dori să le achiziționeze. Potrivit acestuia, „străinii și
guvernele respective s-au mobilizat și cumpără pământ românesc, se cumpără serios
teren”.
Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest
fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din
terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor
persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările Transnational
Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de
hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute,
se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt
exploatate de companii italiene.