3.

POTENŢIALUL HIDROENERGETIC

 3.1 Energia hidraulică

– 3.1.1. Definiţie şi clasificare
– 3.1.2. Expresiile generale ale energiei şi puterii hidraulice
 3.2. Potenţialul hidroenergetic. Definiţie. Categorii
 3.3. Evaluarea potenţialului hidroenergetic
– 3.3.1. Evaluarea potenţialului hidroenergetic teoretic de suprafaţă
din precipitaţii
– 3.3.2. Evaluarea potenţialului hidroenergetic teoretic de suprafaţă
din scurgere
– 3.3.3. Evaluarea potenţialului hidroenergetic teoretic liniar (al
cursurilor de apă)
– 3.3.4. Evaluarea potenţialului hidroenergetic tehnic amenajabil
– 3.3.5. Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 1

 3.1 Energia hidraulica
 3.1.1. Definiţie şi clasificare

Energia hidraulică este o formă de energie

exploatată din vechime la morile de apă de pe
râuri, iar în prezent utilizată pentru producerea
energiei electrice cu ajutorul turbinelor
hidraulice.
Practic pe orice fir de apă se poate instala o
turbină hidraulică cu ajutorul căreia să se
producă energie.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 2

Principalele forme sub care apare energia
hidraulică sunt:

1. Forma mecanică în care se disting:

– energia cursurilor de apă reprezintă energia
corespunzătoare volumului de apă care se scurge într-o
anumită perioadă (1 an) pe toate cursurile de apă ale
planetei. Este forma de energie hidraulică cea mai larg
valorificată;
– energia gheţarilor care este determinată de masa
imensă a apei înglobată în gheţari;
– energia valurilor şi curenţilor marini; există realizări
practice de utilizare a valurilor;
– energia mareelor este o energie determinată de
mişcarea de rotaţie a globului terestru;
– energia precipitaţiilor atmosferice.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 3

2. Forma chimică – se manifestă prin formarea
soluţiilor de săruri în apă, reacţie care este însoţită
de degajarea de căldură.
3. Forma termică:
– folosirea diferenţei de temperatură între
diferitele straturi de apă sau între apă şi aer; au
fost realizate instalaţii de mică putere,
potenţialul energetic este ridicat;
– energia termică a curenţilor marini;
– energia stărilor de tranziţie ale apei (energia de
evaporare ca exemplu); au fost realizate
instalaţii de putere mică.
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 4
 3.1.2. Expresiile generale ale
energiei şi puterii hidraulice
 Energia se poate exprima prin
produsul a doi factori:
– un factor extensiv (de volum), care
exprimă mărimea purtătorilor de
energie; acest factor are
proprietatea de aditivitate, putând
rezulta din însumarea unor unităţi
componente;
– un factor de intensitate, care
exprimă diferenţa de nivel (potenţial)
al purtătorului de energie.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 5

 Energia hidraulică este de tipul energiei mecanice având
expresia generală:
E G H
 în care :
 – G greutatea apei: G g V [N]
 – densitatea apei: 1.000 kg/m 3
 – acceleraţia gravitaţională: g 9,81 m/s 2
 – V volumul, în m3.
 – H cota, diferenţa de nivel faţă de un plan de referinţă; sarcină
sau energie specifică, în [m]
p V2
H z
g 2g
 H – sarcina unui curent de apă, z – cota; p – presiunea;
V – viteza medie a curentului; – coeficient care apare datorită
neuniformităţii vitezei (Coriolis).

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 6

  Cei trei termeni corespund celor trei forme de energie ce
;
sunt componente ale energiei hidraulice:
– energia potenţială de poziţie;
; ;

; – energia potenţială de presiune;

– energia cinetică.
2 2
pat 1V1 pat 2V2
H1 z1 H2 z2
g 2g g 2g
2 2
H1 H 2 z1 z2 1V1 2V2 z1 z2
2g 2g

de unde energia potenţială de poziţie se calculează cu relaţia,

L1 2 E1 E2 gV H1 H 2 gV z1 z2

Volumul de apă care intervine in relație este legat de perioada de timp în care
se scurge debitul Q în secţiunea transversală:
V Q T Q - debitul mediu în intervalul de timp T;
E gQ T H gVH
3
E 9,81 10 V H [J]
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 7
 În general ca unitate de măsură pentru energie se preferă utilizarea [kWh].
;
În acest caz, relaţia utilizată pentru calculul energiei este următoarea:

1J 1W s
1kWh 103 3600 W s 3,6 106 J
9,81 10 3 1
E V H V H 0,00272 V H
6 367
3,6 10

 Puterea hidraulică se determină cu relaţia:

P 9,81 10 3 Q H [W]
P 9,81 Q H [kW]

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 8

 La curgerea naturală pe un curs de apă, între două secţiuni, 1 şi 2,
diferenţa de energie dintre cele două secţiuni
E1 E2
este consumată pentru:
– învingerea forţelor rezistente de viscozitate şi turbulenţă;
– pentru transportul aluviunilor din cursul de apă;
– pentru erodarea albiei.

Formula lui Darcy pentru calculul l V2 Q2

pierderilor de sarcină liniară este: hrlin 0,0826 L
D 2g 5
D
iar pierderile de sarcină locale se Q2
calculează cu relaţia: hrloc 0,0826
D4
D - diametru caracteristic al curgerii
 la curgerea într-o conductă circulară, când aceasta este plină, D reprezintă diametrul
conductei
 la o curgere cu suprafaţă liberă se calculează ca fiind patru raze hidraulice D 4 Rh
Rh D2
- aria sectiunii vii D - perimetrul udat
4
Re, n – coeficientul lui Darcy sau coeficientul pierderilor de sarcină liniare;
V D n – rugozitatea
Re Re – numărul Reynolds al curgerii
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 9
 Secţiunea transversală prin râul Bârlad, Băceşti

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 10

 Relaţia lui Chézy pentru calculul vitezei medii într-o secţiune
transversală:

V C Rh J

unde J este panta hidraulică: J hr V2

l C 2 Rh

Q Q2
V hr 2 2
l
C Rh
1
1
C Rh 6 - relatia lui Manning
n

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 11

 3.2. Potenţialul hidroenergetic.
Definiţie. Categorii
 Prin potenţial hidroenergetic se înţelege energia
echivalentă corespunzătoare unui volum de apă într-o
perioadă de timp fixată (1 an) de pe o suprafaţă
(teritoriu) precizată.

 Potenţialul hidroenergetic se poate clasifica în mai multe

categorii de potenţial după următoarea schemă:
– Potenţialul hidroenergetic:
 Teoretic (brut) - de suprafaţă
 - din precipitaţii;
 - din scurgere;
- liniar (al cursurilor de apă);
 tehnic amenajabil;
 economic amenajabil;
 exploatabil sau ecologic amenajabil.
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 12
 Potenţialul hidroenergetic teoretic de suprafaţă din precipitaţii
reprezintă energia echivalentă volumului de apă provenită din
precipitaţii într-un an pe o suprafaţă fixată.

 Potenţialul hidroenergetic de suprafaţă din scurgere reprezintă energia

echivalentă corespunzătoare volumului de apă scurs pe suprafaţa dată
într-un interval de un an.

 Potenţialul hidroenergetic liniar reprezintă energia echivalentă a

volumului de apă scurs pe un râu într-un an.

Alegerea teritoriului – bazin sau subbazin hidrografic sau un teritoriu

administrativ.

Pentru toate aceste categorii, potenţialul hidroenergetic teoretic se

consideră energia echivalentă volumului de apă fără a se introduce
pierderile de energie care apar atunci când acest potenţial este utilizat
practic, ca şi cum randamentul de transformare a energiei hidraulice în
energie electrică ar fi 100%.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 13

 Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil reprezintă producţia
de energie electrică care s-ar obţine prin amenajarea unui curs
de apă (integral sau pe un tronson).

 Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil reprezintă acea

parte a potenţialului tehnic amenajabil care poate fi valorificat
prin amenajări eficiente economic.

 Potenţialul hidroenergetic exploatabil reprezintă partea din

potenţialul economic amenajabil care poate fi efectiv exploatată
dacă se ţine cont şi de restricţii de impact asupra mediului
ambiant. Aceste restricții sunt ilustrate de Directiva Cadru a Apei
– DCA.

Astfel, având în vedere relaţia de definiţie a diferitelor forme de

potenţial, se poate scrie următoarea relaţie de incluziune:
E p Esc Elin Etehnic.amenajabil Eec.amenajabil Eexp loatabil

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 14

3.3. Evaluarea potenţialului hidroenergetic
 Este nevoie să se facă o evaluare a potenţialului
hidroenergetic pentru a cunoaşte care sunt
resursele disponibile, pentru a cunoaşte care sunt
repartizate pe diferite zone şi aceasta va permite
alegerea ordinii în care să se realizeze amenajările
cele mai avantajoase.

 Pentru această evaluare a potenţialului trebuie să se

dispună de anumite date: date despre precipitaţii,
scurgere şi date asupra configuraţiei terenului
(cotelor).

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 15

3.3.1. Evaluarea potenţialului hidroenergetic
teoretic de suprafaţă din precipitaţii
 Potenţialul hidroenergetic teoretic de suprafaţă din precipitaţii
reprezintă echivalentul energetic al volumului de apă căzut din
precipitaţii pe suprafaţa unui teritoriu fixat (bazin sau subbazin
hidrografic, teritoriu administrativ), într-o perioadă de timp fixată
(un an).
 Se consideră un an mediu. Pe teritoriul respectiv atât precipitaţia
anuală cât şi cota sunt variabile. Se consideră că se dispune de
un plan de situaţie pe care sunt reprezentate izohipsele şi
izohietele. Se împarte teritoriul în suprafeţe elementare printr-o
reţea rectangulară astfel încât pe aceste elemente să se poată
considera o valoare constantă atât pentru precipitaţii cât şi
pentru cotă şi anume cea dată de izoliniile ce o străbat sau
media aritmetică a izoliniilor vecine.
 Cota se poate da în raport cu o referinţă absolută (nivelul mării)
sau cu o referinţă relativă.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 16

 Pentru determinarea volumului de apă, precipitaţiile se dau ca valoare
a unui strat de apă uniform pe suprafaţă.
h [mm/an];
S [km 2 ];
Vp (h 10 3 ) S 10 6 10 3 h S [m3 /an];
Ep 0,00272 Vp H 0,00272 10 3 h S H
E p 2,72 h H S [kWh/an ].
h ct.
E p ,i 2,72 H i hi Si ;
Ep E p,i 2,72 hi Si H i [kWh/an].
i i
 Gradul de concentrare al potenţialului poate fi apreciat cu ajutorul unui
indice specific prin raportarea potenţialului la suprafaţă
E p ,i
e p ,i 2,72 H i hi [kWh/an, km 2 ];
Si
Ep Ep 2,72 H i hi Si e p ,i Si
ep .
Sih Si Si Si
i
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 17
 Harta izoliniară a României, pe baza evaluării timpului de concentrare şi a
punctului de precipitaţie instantanee maximă
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 18
 3.3.2. Evaluarea potenţialului hidroenergetic
teoretic de suprafaţă din scurgere
 Se face analog cu potenţialul din precipitaţii doar că volumul de apă
este acea parte din precipitaţii care se scurge pe suprafaţa teritoriului
considerat

Vsc Vp unde - coeficient de scurgere

 Analog izohietelor, se presupune că pe suprafaţa studiată se introduce

o mărime care se numeşte debit specific de scurgere pentru care se
pot reprezenta izoliniile corespunzătoare:
qsc [l/s km 2 ];
Vsc [(qsc 10 3 ) S ] Tan 31,56 103 qsc S [m3/an];
Esc 0,00272 31,56 103 qsc S H 86 qsc H S .
 Potenţialul hidroenergetic teoretic de suprafaţă din scurgere este
proporţional cu debitul specific de scurgere, căderea corespunzătoare
teritoriului considerat şi suprafaţa de calcul a scurgerii.
5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 19
 3.3.3. Evaluarea potenţialului hidroenergetic
teoretic liniar (al cursurilor de apă)

 Potenţialul teoretic (brut) liniar al cursurilor de apă reprezintă

energia (sau puterea) maximă care se poate obţine pe râul
respectiv (sau pe un anumit sector al său), fără a se ţine cont de
pierderile care pot apărea prin amenajarea acestuia
(randamentul hidraulic şi randamentul electro-mecanic).

 Potenţialul hidroenergetic teoretic se calculează pe sectoare

caracteristice ale fiecărui curs de apă. Pe cursurile de ape mici,
sectorizarea se face între punctele de confluenţă cu afluenţii,
zonele de schimbare a pantei râului sau amplasamentele
probabile ale eventualelor amenajări hidroenergetice. Pe fluviile
importante, unde aportul diferiţilor afluenţi este neînsemnat,
potenţialul teoretic se poate calcula pe sectoare de lungime
egală, cuprinsă între 10 şi 100 km.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 20

 Pentru un anumit sector de râu, puterea şi energia sunt date de
relaţiile (2.14). De regulă, în calcul se folosesc mai multe valori
caracteristice ale debitelor: debitul mediu multianual Qm, debitele
cu asigurarea de 50% şi de 95%, debitele medii ale semestrelor
de iarnă, respectiv vară, însă potenţialul calculat pe baza
debitului mediu multianual indică valoarea maximă a producţiei
de energie care poate fi obţinută pe sectorul de râu respectiv.
 Deoarece această valoare este influenţată de valorile extreme
ale debitelor, se consideră că debitul cu asigurare 50% permite
aprecierea funcţionării normale a uzinei hidroelectrice.
 Debitul cu asigurarea de 95% dă indicaţii asupra energiei
garantate care poate fi obţinută prin amenajarea sectorului de
râu. Potenţialul calculat pe baza debitului mediu de iarnă sau de
vară permite să se aprecieze repartizarea în timpul anului a
producţiei de energie hidroelectrică.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 21

 (Qav Qam)
P (9,81 ( Zam Zav))[kW ];
2
(Qav Qam)
E (9,81 ( Zam Zav) 8760 ) [kWh/an ],
2
 unde:
– 8.760 reprezintă numărul de ore dintr-un an (timpul);
– Qav este debitul mediu multianual al părţii aval (finale) a sectorului
amenajat;
– Qam este debitul mediu multianual al părţii amonte (iniţiale) a
sectorului amenajat;
– Ham este cota amonte a sectorului de râu şi Hav este cota aval a
sectorului de râu;
– se obţine kW pentru putere, respectiv kWh/an pentru energie
introducând densitatea apei în unitatea de măsură.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 22

 Potenţialul teoretic liniar este o mărime
invariabilă în timp şi independentă de condiţiile
tehnice sau economice. De aceea, deşi
prezintă dezavantajul de a nu fi o mărime fizică
reală, potenţialul hidroenergetic teoretic este
folosit pentru studii comparative.
 Potenţialul teoretic liniar se calculează, în
general utilizându-se debitul mediu multianual
mediu al cursului de apă analizat

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 23

 3.3.4. Evaluarea potenţialului
hidroenergetic tehnic amenajabil
 Reprezintă acea parte a potenţialului teoretic care poate fi
valorificat prin transformarea energiei hidraulice a cursurilor de
apă în energie electrică prin amenajarea hidroenergetică a
sectorului de râu analizat.
 Pentru a putea utiliza potenţialul hidroenergetic al râurilor este
necesară studierea unor anumite sectoare cu ajutorul schemelor
de amenajare hidroenergetică. Acest proces de concentrare
implică anumite pierderi de energie prin:
– neutilizarea întregii căderi a sectorului de râu datorită fluctuaţiei
nivelului într-un posibil lac de acumulare, remuu etc.;
– pierderile prin instalaţiile hidraulice;
– pierderile date de randamentele turbinei şi generatorului;
– pierderile date de utilizarea în calcul a mediei multianuale a
debitului;
– neutilizarea întregului stoc afluent datorită deversărilor etc.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 24

 Pentru a evalua potenţialul tehnic amenajabil trebuie
elaborate scheme concrete de amenajări energetice şi
pentru fiecare caz în parte se determină parametri
energetici.

 Potenţialul tehnic amenajabil reprezintă o mărime mai

apropiată de realitate, dar fiindcă în calcularea lui se ţine
seama de posibilităţile tehnice, prezintă dezavantajul de
a fi variabil în timp (variabil cu gradul de dezvoltare a
tehnicii).

 În mod normal, ar trebui recalculat periodic, deoarece

pot exista diferenţe semnificative date de dezvoltarea în
domeniu (care ţin de echiparea hidrocentralei,
randamente, materiale de construcţie etc.).

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 25

 3.3.5. Potenţialul hidroenergetic economic
amenajabil
 Reprezintă acea parte din potenţialul tehnic amenajabil
care poate fi utilizat în condiţii de eficienţă economică.
 Eficienţa economică este influenţată de dezvoltarea
economică şi energetică a ţării respective şi ea poate
determina fluctuaţii atât în sensul creşterii cât şi al
descreşterii potenţialului hidroenergetic economic
amenajabil.
 Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil este o
mărime supusă cel mai des modificării, fiind influenţată
de progresul tehnic, tipul de centrală, dinamica acestora,
amplasarea teritorială a surselor de energie primară şi în
principal condiţiilor economice ale ţării sau regiunii
respective.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 26

 De aceea valoarea acestui potenţial trebuie
raportată la o anumită dată, iar evaluarea trebuie
reluată periodic.

 Potenţialul hidroenergetic economic se validează în

funcţie de mărimea investiţiei specifice a puterii sau
a energiei. Investiţia specifică trebuie să se situeze
între anumite limite care variază în funcţie de tipul
de amenajare.

 Cunoscându-se potenţialul tehnic amenajabil, se

estimează o investiţie probabilă în funcţie de
uvrajele amenajării.

5/10/2016 Cap. 3. Potentialul hidroenergetic 27