Cap 4.

UTILIZAREA ENERGIEI
HIDRAULICE
 4.1 Utilizarea potenţialului unui sector de râu în
vederea amenajării acestuia
 4.2. Amenajări hidroenergetice

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 1

 4.1 Utilizarea potenţialului unui sector de râu
în vederea amenajării acestuia

 Pentru a putea utiliza potenţialul

unui râu pe un sector 1-2 este
nevoie să se amenajeze astfel
încât să se reducă consumul de
energie din curgerea naturală.

 Prin reducerea pierderilor de

energie pe sectorul 1-2 se
obţine o concentrare a energiei
câştigate în secţiunea 2.
Concentrarea se referă la
factorul intensiv (căderea).

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 2

 Dacă se calculează potenţialul tehnic unui râu în două puncte 1 şi 2, se
va obţine (conform formulelor prezentate în capitolul 3):

E1 9,81 total Qm total T H 9,81 total Qm T Z1 ;

p V2
H z ;
g 2 g
respectiv,
E2 9,81 total Qm T H 9,81 total Qm T Z 2 ;

 Diferenţa între potenţialele între cele două puncte analizate este:

E E1 E2 9,81 total Qm T z

unde : total h tb g este randamentul total pe centrală

h - randamentul hidraulic Qm - debitul mediu multianual pe râul respectiv;

tb - randamentul turbinei z - nivelul în secţiune;
g - randamentul generatorului T - timpul de calcul (pentru energia anuală
se utilizează 8.760 ore).
5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 3
 Prin schema de amenajare se realizează concentrarea căderii
câştigate în secţiunea de aval.
 Pentru obţinerea unei energii maxime, trebuie să se reducă
pierderea hidraulică adică să se majoreze randamentul hidraulic.
 Pentru reducerea pierderilor de energie există două modalităţi
generale:
– a) Realizarea unei secţiuni de curgere pe acelaşi traseu al albiei
mult mai mare faţă de cel din regim natural. Mărindu-se secţiunea
de curgere la acelaşi debit se reduce viteza de curgere şi implicit se
reduc pierderile de sarcină. Această modalitate se concretizează
prin amenajarea unui lac de acumulare creat prin bararea frontală a
albiei râului în secţiunea 2. Centrala va fi amplasată la piciorul
barajului pentru a nu avea alte trasee hidraulice suplimentare. În
acest caz, H este câştigul de cădere concentrat în secţiunea 2.
– b) Prin construirea unui alt traseu hidraulic faţă de cel natural,
derivaţie. Curgerea prin acest nou traseu se va face cu pierderi mai
mici. Pentru micşorarea pierderilor de sarcină, traseul artificial
poate avea o secţiune de curgere mare, o rugozitate mai mică şi o
lungime mai mică.
 Într-o schemă de amenajare se poate folosi fie una din aceste
două modalităţi, fie ambele

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 4

 4.2. Amenajări hidroenergetice

 Prin amenajare hidroenergetică

se înţelege complexul de
construcţii şi instalaţii cu ajutorul
cărora se realizează
concentrarea energiei hidraulice a
unui curs de apă şi transformarea
ei în energie electrică.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 5

 Principalele elemente ale unei amenajări hidroenergetice sunt:
– polder, lac redresor, lac de acumulare;
– nodul de presiune, care cuprinde următoarele uvraje principale:
 castelul de echilibru, care atenuează şocul loviturii de berbec cauzate de
închiderea bruscă a vanei de admisie la turbină;
 galeria/canalul/conducta de aducţiune, care are rolul conducerii apei
către turbină, până întâlneşte conducta forţată;
 casa vanelor.
– conducta forţată, este practic “drumul spre turbină” şi face parte
din circuitul hidraulic intern al turbinei;
– racordul conducta forţată – centrală se face direct, în cazul
montării unei singure turbine, sau prin intermediul unui distribuitor,
în cazul mai multor turbine;
– centrala hidroelectrică, este clădirea care adăposteşte
echipamentele mecanice şi electrice ale amenajării:
 turbina şi elementele sale auxiliare, amplasată subteran transformă
energia hidraulică a apei în energie de rotaţie;
 generatorul cu elementele sale auxiliare, este rotit de turbină (are în
general ax comun cu al turbinei), este format dintr-un stator (fix) şi un rotor
(mobil). Prin intermediul înfăşurărilor statorice şi rotorice, generatorul, prin
rotaţie, produce putere şi energie electrică. Această putere este colectată
prin intermediul unor bare care transportă energia către staţia de
transformare şi apoi, către liniile de transport.
– canal de fugă, conduce apa înapoi pe circuitul său natural.
5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 6
 4.3. Tipuri de scheme de amenajare

 La alegerea unei variante de amenajare a cursului

de apă există un număr mare de soluţii posibile care
depind de condiţiile de teren şi geologice, de condiţii
hidrologice (regimul debitelor), de condiţii economice
şi chiar şi sociale.
 Foarte importantă este experienţa proiectanţilor care
– într-un cadru dat – pot imagina diferite variante şi
pot realiza apoi studii comparative ale acestora
alegând-o pe cea mai potrivită.
 Cu privire la lucrările existente, acestea se pot
extinde şi utiliza pentru folosinţe complexe ale apei.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 7

 O clasificare a schemelor de amenajare hidroenergetică este
prezentată mai jos:
o amenajări hidroenergetice gravitaţionale – valorifică potenţialul
natural al unui curs de apă:
o tip baraj:
o cu centrala în frontul barajului (fluviale – CHE Porţile de Fier I şi II, CHE de pe Olt,
Bistriţa, Râul Mare);
o cu centrala la piciorul barajului (lac Tarniţa – pe râul Someş).
o cu derivaţie (aducţiune):
o sub presiune (galerie/tunel hidrotehnic);
o cu nivel liber (canal hidroenergetic):
o cu autoreglaj;
o fără autoreglaj;
o tip baraj cu derivaţie.

o amenajări hidroenergetice cu acumulare prin pompare

(AHEAP), valorifică potenţialul natural al râului şi creează un
potenţial artificial prin pomparea apei înapoi în lac:
o în circuit închis:
o cu pompare pură;
o cu pompare mixtă.
o în circuit deschis:
o cu pompare pură;
o cu pompare mixtă.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 8

A. Amenajările hidroenergetice (AHE)
gravitaţionale

 Amenajările prezentate sunt denumite şi

amenajări gravitaţionale pentru a le distinge
de amenajările hidroenergetice cu
acumulare prin pompare.

 AHE gravitaţionale sunt cele care valorifică

potenţialul natural al cursurilor de apă.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 9

 AHE tip baraj
 Sunt acele amenajări la care căderea este realizată integral
de baraj, clădirea centralei fiind amplasată fie în frontul
barajului (centrală fluvială) sau la piciorul barajului. Acest tip
de AHE se adoptă în general la râurile de câmpie cu pantă
mică.
 Căderea utilizabilă (netă) este realizată integral în zona
lacului de acumulare fiind egală cu diferenţa dintre cota apei
la coada lacului şi cota apei în aval de centrală din care se
scade pierderea de cădere corespunzătoare volumului în lac.
 Clădirea centralei se amplasează în frontul barajului până la
căderi de cel mult 30-40 m şi în general pe râuri cu debite
mari; această limitare finnd impusă de faptul că, clădirea
centralei trebuie să preia forţa hidrostatică dată de apa din
lac.
 La căderi mai mari, clădirea centralei se amplasează imediat
în aval de baraj. Aducţiunea apei la turbina din centrală este
de lungime foarte mică.
5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 10
 CHE Porţile de Fier II - amenajare hidroenergetică tip
baraj, cu centrala în frontul barajului
5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 11
 CHE Clyde – Noua Zeelandă – amenajarea
hidroenergetică tip baraj, cu centrala la piciorul barajului.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 12

 AHE cu derivaţie cu nivel liber
 AHE cu derivaţie cu nivel liber implică realizarea unui nou traseu
hidraulic de tipul unui canal hidroenergetic care porneşte la o
priză de apă asociată sau nu cu un baraj de cădere ajungând în
secţiunea centralei. Pe acest nou traseu hidraulic pierderile de
sarcină sunt diminuate în raport cu pierderile de sarcină pe
cursul natural.
 Cu cât secţiunea de curgere este mai mare, rugozitatea este
mai mică şi lungimea canalului este mai mică decât lungimea
râului pe sectorul amenajat.
 Chiar dacă există baraj (acumulare) variaţia de nivel în
acumulare trebuie să fie mică deoarece această variaţie de nivel
se transmite şi pe canal şi conduce la mărirea secţiunii
transversale a canalului
 Canalul se poate realiza în două variante funcţionale:
– cu autoreglaj;
– fără autoreglaj

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 13

 CHE Albeşti – amenajare hidroelectrică pe
derivaţie cu nivel liber
5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 14
 AHE cu derivaţie sub presiune
 AHE cu derivaţie sub presiune
este posibilă numai în combinaţie
cu baraj. Derivaţia sub presiune
porneşte de la priza de apă a
barajului şi se termină odată cu
racordul la conducta de fugă (linia
dreaptă către turbină).

 Aceste tipuri de scheme se

utilizează la amenajările de înaltă
cădere şi debit mic, fiind specifice
zonelor montane.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 15

 AHE cu acumulare prin pompare
(AHEAP)
 AHE cu acumulare prin pompare sunt destinate
îmbunătăţirii funcţionării sistemelor energetice. Sunt
utilizate pentru reglajul frecvenţă – putere din cadrul
graficului de sarcină, fiind obligatorii în momentul în care,
în sistem există un producător mare care nu are
flexibilitate pornire-oprire (centrală nuclearelectrică).

 Aceste AHE servesc pentru acumularea energiei în

cadrul unui sistem electroenergetic. Puterea electrică
cerută de consumatori este variabilă în timp, prezentând
variaţii importante chiar în decursul unei zile.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 16

 Centralele cu acumulare prin pompare funcţionează, în general,
ca un producător de energie în perioadele de consum de pe
curba de sarcină şi ca un consumator în perioadele de gol de
sarcină, echilibrând balanţa puterii produse – consumate, astfel
încât marii producători (centralele nuclear-electrice şi
termoelectrice – centrale cu pornire – oprire care necesită timp
îndelungat) să nu fie nevoiţi să oprească centralele în aceste
perioade de gol.

 Centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare au două

rezervoare. În perioadele de vârf de sarcină, centrala se
comportă ca un producător, uzinând debitul din primul rezervor.
Debitul uzinat este stocat în cel de-al doilea rezervor. Pe
perioadele de gol de sarcină, turbinele care sunt de obicei
reversibile (pompe/turbine) îşi schimbă funcţionarea în pompe şi
pompează apa înapoi în primul rezervor. Pompele sunt
consumatori de energie şi preiau diferenţa de energie
consumată necesară pentru buna funcţionare a marilor
producători. Astfel, aceştia nu sunt obligaţi să oprească
centralele iar sistemul rămâne în echilibru.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 17

 Clasificare AHEAP
 AHEAP în circuit închis:
– cu pompare pură: VT=VP;
– cu pompare mixtă: VT=VP+V afl.

 AHEAP în circuit deschis:

– cu pompare pură: VT=VP;
– cu pompare mixtă: VT=VP+V afl.

 La AHEAP schema în circuit închis cu pompare mixtă este aceeaşi

numai că apare în plus volumul afluent.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 18

O altă clasificare AHEAP este:
– după ciclul de pompare-turbinare:
 cu ciclu zilnic;
 cu ciclu săptămânal (se pompează în plus volumul în
rezervorul superior în zilele nelucrătoare şi se
turbinează acest volum în zilele lucrătoare);
 cu ciclu anual (sezonier) - se pompează în perioada
de vară şi se turbinează în perioada de iarnă.
– după numărul de maşini energetice:
 cu patru maşini energetice (turbină, pompă, motor
electric, generator electric);
 cu trei maşini energetice (pompă, turbină, maşină
electrică reversibilă);
 cu două maşini energetice (maşină electrică
reversibilă şi maşină hidraulică reversibilă).
5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 19
 Schema unei centrale cu acumulare prin pompare

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 20

 Din punct de vedere al realizărilor, pe plan mondial există astfel de amenajări,
cu puteri mari, cu grupuri cât mai mari posibile.
 De exemplu, Bath County Pumped Storage Station, care operează din 1985,
deţinută de un consorţiu format din Dominion şi Allegheny Power System şi
condusă de Dominion Generation.
 Centrala Bath County este localizată în Bath County, Virginia. Această centrală
a fost numită drept una din cele mai mari realizări deosebite al anului 1985.
 Amenajarea este compusă din două mari rezervoare, la 385 m diferenţă de
nivel unul faţă de celălalt, o centrală masivă şi galeria imensă care face
legătura dintre ele.
 Când cererea de energie în sistemul electroenergetic este scăzută, apa este
pompată din rezervorul de jos în rezervorul de sus
 Când cererea de energie este mare, apa cade gravitaţional prin galerie din
rezervorul de sus în rezervorul de jos, fiind prelucrată de 6 turbine, fiecare
având puterea instalată de 350 MW

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 21

 Un alt exemplu este Ludington Pumped Storage Plant situată pe 1.000
acri de-a lungul lacului Michigan (fig. 4.21.). Centrala a fost construită între
anii 1969-1973 şi este deţinută de consorţiul format din Consumers
Energy şi Detroit Edison şi este condusă de Consumers Energy.
 Noaptea, când cererea de energie în sistemul electroenergetic este
scăzută, apa este pompată din lacul Michigan, prin intermediul a şase mari
conducte în rezervorul de sus.
 Ziua, când cererea de energie este mare, apa cade gravitaţional prin
aceleaşi conducte (aducţiuni) din rezervorul de sus în lacul Michigan, fiind
prelucrată de cele 6 turbine, reversibile. Centrala poate genera mai mult
de 1.872 MW, destulă energie pentru a alimenta o comunitate de 1,4 mil.
consumatori.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 22

 Schema de funcţionare a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Ludington.

Centrala este capabilă să răspundă rapid zilnic, săptămânal

sau sezonier, atunci când sistemul are nevoie.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 23

 La noi în ţară nu sunt astfel de amenajări.

 S-au început cercetările pentru o centrală cu

acumulare prin pompare la Tarniţa – Lăpuşneşti,
construcţie obligatorie la intrarea în funcţiune a
grupului 2 al centralei nuclearelectrice Cernavodă.

5/10/2016 Cap. 4. Utilizarea energiei hidraulice 24