Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”

Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Referat la ORL
Tema: Rinita

Elev: Ciubotariu Elena

Prof: Dr. Ana-Maria Indrea

1
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Cuprins:
RINITA – definitie, cauze, factori de risc............................................................3

TIPURI DE RINITE ...........................................................................................4

A.ALERGICE.......................................................................................................4

B.NON-ALERGICE.............................................................................................7

C.INFECTIOASA................................................................................................7

D.MEDICAMENTOASA.....................................................................................7

E.HORMONALA.................................................................................................7

F.VIRALA............................................................................................................8

G.ATROFICA......................................................................................................8

H.VASOMOTORIE.............................................................................................9

TRATAMENTUL RINITELOR..........................................................................9

2
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Rinita

Definitie:

Rinita este boala caracterizata prin inflamatia mucoasei nazale.

Cauze

Cauza majora a inflamatiei mucoasei nazale o constituie infectiile virotice si bacteriene la care se
adauga actiunea nociva a frigului (exercitat in special asupra regiunii cefei si extremitatilor) .
Cauzele determinante ale rinitei cronice atrofice sint necunoscute, dar se pare ca apare mai des la
femei.

Factori de risc

Printre factorii favorizanti cei mai frecventi mentionam: -oboseala -subalimentatia -respirarea
unui aer viciat cu gaze si pulberi toxice.

3
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Tipuri de rinite:
A) RINITELE ALERGICE

Rinita alergica este o reactie exagerata a sistemului imunitar la particulele inspirate din
aer. Sistemul imunitar incepe sa lupte impotriva substantelor care in mod normal nu sunt nocive,
cum ar fi acarienii si polenul (alergeni), ca si cand acestea ar incepe sa atace organismul. Aceasta
reactie exagerata cauzeaza inflamatie si simptome care afecteaza in principal nasul, dar si ochii,
urechile, gatul si gura.

Cauze

Tipuri de alergeni, precum polenul, mucegaiul, acarienii, praful, puful animalelor si gandacii.
Reactiile alergice au loc numai in cazul oamenilor care prezinta un "teren atopic" – sensibilitate
crescuta sau susceptibilitate la alergeni. Atunci cand sunt expusi la alergenii la care sunt
sensibili, oamenii care prezinta un teren atopic dezvolta o reactie alergica sub forma unei maladii
alergice, cum ar fi rinita alergica. O persoana care prezinta teren atopic adesea dezvolta mai
mult decat o singura forma de alergie.

Simptome

Simptomele imediate ale rinitei alergice cel mai des intalnite sunt: stranutul repetat, indeosebi
dimineata la trezire; stranutul poate aparea chiar si in decurs de 1- 2 minute de la expunerea la
alergeni:
- rinoreea (cand curge nasul). Rinoreea (scurgerile nazale) provocata de alergii se prezinta de
obicei sub forma unui un lichid clar si filant (limpede si care nu e vascos) dar poate deveni
vascos si inchis la culoare sau galben daca se dezvolta o infectie nazala sau a sinusurilor.
Rinoreea poate aparea la un interval de 3 minute de la expunerea la alergen;
- secretiile nazale care se scurg pe peretii posteriori ai gatului determina senzatia de prurit. Poate

4
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

declansa o tuse cronica in timp ce pacientul incearca sa-si elibereze gatul de secretii;
- lacrimare abundenta si prurit ocular (mancarime a ochilor);
- prurit (mancarime), otica (a urechilor), nazala si a gatului.
- fotosensibilitate (ochii care sunt sensibili la lumina)
- iritabilitate
- fatigabilitate (lipsa energiei)
- somn alterat
- tuse cronica
- cearcane ("ochi vanat" datorat alergiilor)
Mecanism fiziopatogenetic

Rinita alergica perena (PAR) poate aparea la orice varsta. Simptomele PAR sunt adesea
diagnosticate gresit ca si infectie a tractului respirator superior cum ar fi guturaiul.
Copiii care manifesta simptomele pana la varsta de 1 an sunt predispusi la aparitia mai multor
simptome si la dezvoltarea astmului.
Simptomele se dezvolta de obicei la varsta adolescentei.
In cazul unei alergii la polen, modul si locul aparitiei simptomelor difera in functie de climat si
de tipuri de plante care cresc in zona. Primavara sunt prezente trei tipuri de polen.
Polenul din iarba este prezent incepand cu primavara tarzie pana la jumatatea verii.
Polenul ambroziei este prezent incepand din vara tarzie pana toamna timpurie (sau pana la prima
inghetare).
In cazul alergiei la acarienii de praf, par de animal, sau mucegaiurilor simptomele pot fi mai
grave iarna atunci cand se petrece mai mult timp in casa.

Complicatii

Rinita alergica poate afecta sanatatea semnificativ daca nu este tratata cu succes. Anumite
complicatii pot aparea in cazul rinitei alergice pe termen lung (cronica), inclusiv sinuzita,
urechile infundate si infectii ale urechii, si polipii nazali. Multe persoane care au rinita alergica
au de asemenea si astm. Persoanele cu sistemul imunitar slabit sunt predispuse la infectiile
respiratorii.
Persoanele care au rinita alergica cronica declara ca alergia este o cauza de scadere a starii de
bine si a calitatii vietii. Pot avea probleme cu somnul si sa se simta obositi si iritati, chiar si
depresivi. Pot avea probleme de concentrare la servici sau la scoala si sa fie mai putin productivi.
Sunt persoane care evita situatiile sociale deoarece se simt rusinati cu ochii rosii si injectati si
nasul care curge constant.

5
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Investigatii

Doctorul va determina daca rinita alergica este perena sau sezoniera si daca sunt semne de
complicatii precum sinuzita si astmul.
Daca doctorul considera ca diagnosticul e cel de rinita alergica si nu sunt semne de complicatii,
acesta poate decide tratarea simptomelorfara efectuarea testelor de laborator si apoi dupa o
perioada de proba reevaluarea simptomelor. Deoarece rinita alergica conduce foarte rar la
complicatii, aceasta abordare este deseori o modalitate rezonabila de diagnosticare.

Totusi, doctorul poate considera ca teste mai amanuntite sunt necesare.

Aceste lucru se intampla de obicei cand:
- pacientul impreuna cu doctorul necesita mai multe informatii despre substantele alergice pentru
a urmari anumiti pasi pentru evitarea si controlul expunerii la acestia
- simptomele nu raspund la tratament
- exista simptome grave
- pacientul este nesatisfacut cu alte tratamente incercate si se iau in considerare injectiile cu
imunomodulatori contra alergiei (imunoterapie).

Tratament

Tratamentul pentru rinita alergica consta in evitarea alergenilor specifici care provoaca
simptomele, folosind medicamente si in cazuri grave, folosind injectiile cu imunomodulatori
contra alergiei (imunoterapie).
In general tratamentul pentru rinita alergica sezoniera (SAR) si cea de perena (PAR) este la fel,
chiar daca forme de tratament, precum antihistaminice zilnice sunt necesare din ce in ce mai des
pentru PAR.
Medicii incep cu tratamente care sunt in general eficiente pentru majoritatea persoanelor cu
putine efecte secundare sau alte riscuri (terapia de prima intentie). Daca acestea nu sunt eficiente
sunt urmate terapiile de linia a doua, care au de obicei mai multe efecte secundare sau sunt mai
costisitoare. Medicii nu s-au pus de acord inca daca corticosteroizii nazali ar trebui sa fie
considerati terapie de prima intentie sau de linia a doua; exista medici care folosesc
corticosteroizi nazali pentru tratarea rinitei alergice numai atunci cand alte terapii nu au reusit sa
amelioreze simptomele, in timp ce altii folosesc corticosteroizii ca tratament de prima intentie.

6
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

B) RINITELE NON-ALERGICE

1. Rinita perena non-alergica

Aceasta forma de rinita nu este bine definita. Desi nu este declansata de alergie, mucoasa si
secretiile nazale contin multe eozinofile (un tip de leucocite ale caror numar creste si în alergii).
Simptomele sunt persistente tot timpul anului. Diagnosticul se pune pe baza testelor cutanate
negative si a frotiului nazal bogat în eozinofile. Relativ frecvent este asociata cu polipoza nazala.

2. Rinita non-alergica idiopatica

Este denumita si rinita vasomotorie. Cauza nu este cunoscuta. Apare de obicei la adulti. Pacientii
sunt sensibili la schimbarile de temperatura si umiditate, mirosuri puternice, fum, emotii.
Simptomul dominant este rinoreea abundenta si stranuturile în salve. Testul cutanat este negativ.

C) RINITA INFECTIOASA

Cauza cea mai frecventa este infectia virala. Aceasta se poate remite rapid, dar simptomele pot
persista pâna la 6 saptamâni. Unii bolnavi pot prezenta complicatii, ca sinuzite bacteriene acute
sau cronice, asociate de obicei de blocarea orificiilor sinusurilor. Principalele simptome ale
rinitelor infectioase sunt congestia nazala si secretia nazala purulenta (de culoare galbena-
verzuie). Diagnosticul este confirmat prin radiografia sinusurilor paranazale sau computer
tomografia.

D) RINITA MEDICAMENTOASA

Acest tip de rinita este provocata de folosirea excesiva a picaturilor nazale dezobstruante.
Folosirea îndelungata (timp de luni sau chiar ani) a picaturilor nazale este inutila. Aceste
medicamente sunt recomandate numai pe perioade scurte (3-10 zile). Administrarea lor
îndelungata poate duce la reaparitia congestiei si obstructiei nazale marcate. Abandonarea lor si
tratamentul cauzei poate rezolva obstructia nazala.

Rinita medicamentoasa mai poate fi cauzata si de tratamente de durata: antihipertensive,

anticonceptionale orale, etc.

E) RINITA HORMONALA

Poate sa apara în cursul graviditatii, în hipotiroidism (insuficienta glandei tiroide) sau

acromegalie (hiperfunctia glandei hipofize).

Obstructia mecanica

Aceasta este cauzata de obicei de deviatia de sept nazal, hipertrofia adenoidiana, polipoza nazala
si rar de tumori. Daca aveti obstructie nazala cronica unilaterala trebuie sa consultati un
specialist ORL.

7
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Diagnosticul

Pentru a pune un diagnostic corect medicul va aprecia:

    - istoricul bolii (timpul aparitiei, antecedentele familiale si ale locului de munca);

    - examenul obiectiv;

    - testele alergologice, efectuate de alergolog si indicate în aproapte toate cazurile de rinita
cronica; un test cutanat pozitiv indica prezenta anticorpilor IgE care reactioneaza cu alergenii,
producând reactii alergice;

    - frotiul nazal (examinarea microscopica a secretiei nazale);

    - radiografia sinusurilor - aproape jumatate din pacientii cu rinita perena au modificari
radiologice sugestive pentru sinuzita.

F) RINITA VIRALA

Rinita  virala acuta (raceala) poate fi cauzata de o varietate de virusi. Simptomele constau in
rinoree (secretii nazale), congestie, tuse si febra usoara. Congestia poate fi tratata cu ajutorul
spray-urilor  nazale ce contin fenilefrina, sau a pseudoefedrinei pe cale orala. Aceste
decongestive nazale determina ingustarea (constrictia) vaselor sangvine ale mucoasei nazale.
Spray-urile nazale nu trebuie utilizate mai mult de 3 - 4 zile, deoarece devin ineficiente si pot
provoca o congestie de rebound. Antihistaminicele sunt indicate pentru reducerea secretiilor
nazale, dar provoaca somnolenta si alte efecte secundare, in special la varstnici.

G) RINITA ATROFICA

Rinita atrofica este o forma de rinita cronica in care mucoasa nazala se atrofiaza, determinand
dilatarea si uscarea cailor nazale. Celulele aflate in mod normal in mucoasa nazala – care secreta
mucus si prezinta cili, ce indeparteaza particulele prin miscarile ante-posterioare – sunt inlocuite
de celule ce se gasesc in mod normal in piele. Afectiunea poate surveni la persoane care au
suferit interventii chirurgicale ale sinusurilor, in care o parte din structurile intranazale si din
membranele mucoase au fost indepartate. O infectie bacteriana prelungita a mucoasei nazale
poate fi de asemenea un factor favorizant. In interiorul nasului se formeaza cruste verzui, cu
miros respingator. Pacientul poate suferi hemoragii nazale severe si recurente si isi poate pierde
simtul olfactiv (anosmie).
Tratamentul are ca obiectiv reducerea crustelor, eliminarea mirosului si reducerea infectiilor.
Antibioticele topice (aplicate in interiorul nasului) distrug bacteriile. Estrogenii si vitaminele A si
D pot reduce crustele, prin stimularea secretiilor mucoase. Interventiile chirurgicale de ingustare
a cailor nazale pot reduce crustele, prin evitarea uscarii mucoasei nazale.

8
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

H) RINITA VASOMOTORIE

Rinita vasomotorie este o forma de rinita cronica. Congestia nazala, stranutul si rinoreea –
simptome obisnuite ale alergiilor – survin la pacientii la care nu poate fi identificata o alergie.
Cauza rinitei vasomotorie este considerata a fi reglarea deficitara a fluxului sangvin la nivelul
nasului, ce poate fi indusa de variatiile de temperatura. La unele persoane, inflamarea mucoasei
se datoreaza iritantilor (praf si polen), parfumurilor si poluarii. Afectiunea este agravata de aerul
uscat.
Uneori, este insotita de inflamatia sinusurilor, necesitand efectuarea unei endoscopii sau a unei
tomografii computerizate a sinusurilor. Daca inflamatia sinusala nu este severa, tratamentul are
drept obiectiv reducerea simptomelor. Evitarea fumului si a iritantilor si utilizarea unui
umidificator  pot fi benefice.

TRATAMENTUL RINITELOR

Evitarea factorilor declansatori este cea mai importanta masura terapeutica în tratamentul
rinitelor alergice. Desi evitarea completa a acestora este în cele mai multe cazuri imposibila (cu
exceptia animalelor de casa), puteti lua masuri pentru a va reduce semnificativ expunerea la
alergene.

Reducerea umiditatii aerului contribuie semnificativ la scaderea cantitatii de mucegaiuri si a

acarienilor din praful de casa.

Polenul ierburilor are concentratia maxima dupa masa si seara, al buruienilor în cursul zilei.
Unele tipuri de spori de mucegai au concentratie mare în zile calde, uscate si cu vânt, iar altele în
zilele ploioase, atingând concentratia maxima în orele de dimineata.

Mucegaiurile cresc în locurile umede si calde ale locuintei: baia, bucataria, pivnita. Daca sunteti
alergic la mucegai este util sa aerisiti bine aceste încaperi si sa le mentineti cât mai uscate.

Acarienii sunt fiinte microscopice fiind în concentratie mare în praful de casa. Daca sunteti
alergic la acarieni si locuiti într-un mediu umed va recomandam sa acoperiti saltelele cu material
plastic, sa spalati des cearsafurile, paturile si fetele de perna cu apa fierbinte, deoarece acarienii
supravietuiesc în apa calda.

Parul de animale, în special de câine si pisica constituie o sursa importanta de alergeni

persistenti. Daca sunteti alergic, solutia ideala este îndepartarea animalului din locuinta. Daca
totusi pastrati animalul, excludeti-l complet din dormitor si tineti usile închise. Retineti: cu cât
locul de acces al animalului este mai restrâns, cu atât veti fi mai putin expus la alergenele
acestuia.

Substantele iritante (nealergizante) din anturajul dumneavoastra va pot declansa simptomele

rinitei. Reducerea expunerii la iritanti este recomandata atât persoanelor cu rinita alergica cât si
non-alergica. Fumul de tigara este un iritant puternic si este important sa nu se fumeze în casa.
Trebuie deasemenea sa evitati sprayurile, parfumurile, mediile cu praf sau poluate, detergentii si
alte surse cu miros puternic.

9
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Spalatura nazala cu apa sarata este o metoda simpla si eficienta pentru îndepartarea mucusului
din nas. Reduce temporar obstructia nazala si scurgerea posterioara a secretiilor. Puneti o
lingurita de sare de bucatarie în 0,5 l de apa. Preparati zilnic solutie proaspata si tineti-o într-o
sticla închisa. Puteti efectua spalatura prin doua metode: 1) Puneti solutie în palma si inspirati
lichidul brusc pe o singura nara. Eliminati solutia prin gura. Repetati instilatia pe cealalta nara.
Tineti tot timpul capul aplecat; 2) Umpleti o siringa mai mare cu solutia salina. Introduceti vârful
siringii suficient de adânc într-una dintre nari. Daca secretia nazala este purulenta (infectie),
aplicati spalatura cât mai des. Introduceti de fiecare data cel putin o ceasca de solutie. Spalatura
nazala trebuie aplicata înaintea introducerii medicamentului în nas.

Dezobstruantele nazale sunt comercializate mai ales sub forma de picaturi nazale, dar si sub
forma de spray si tablete. Cele mai importante preparate orale sunt pseudoefedrina si
fenilpropanolamina. Acestea sunt comercializate si în combinatie cu antihistaminice. Picaturile
nazale decongestionante trebuie folosite numai timp de 3-10 zile, deoarece folosirea lor
îndelungata duce la agravarea obstructiei.

Antihistaminicele sunt medicamente administrate de obicei oral (tablete, siropuri). Sunt

eficiente pentru controlul pruritului nazal si conjunctival, al rinoreei si stranutului. Nu sunt atât
de eficiente pentru blocajul nazal.

Antihistaminicele clasice (clorfeniramin, romergan, clemastin, peritol, clorfenoxamin, ketotifen,

etc.) au dezavantajul efectului sedativ. Antihistaminicele moderne non-sedative (loratadin,
cetirizin, aztemizol, fexofenadin, ebastin) sunt bine tolerate în doze terapeutice.

Tot recent, au aparut antihistaminice pentru administrare nazala (azelastin, levocabastin).

Corticosteroizii nazali. Indiscutabil, sprayurile nazale cu corticosteroizi sunt cele mai eficiente
medicamente în tratamentul rinitelor cronice. Scad inflamatia mucoasei nazale si reduc productia
de mucus, obstructia nazala, asigura drenajul sinusal normal. Aceste sprayuri sunt medicamente
preventive si nu reduc imediat simptomele. Riscul efectelor secundare este foarte mic, datorita
absorbtiei sanguine minime. Cele mai folosite preparate contin beclometason, flunisolid,
budesonid, triamcinolon, mometazon. Corticoterapia orala este foarte rar necesara.

Sprayul nazal de cromoglicat este eficient în rinita alergica usoara. Fiind o medicatie de
prevenire, efectul maxim se instaleaza în câteva zile. Este obligatorie administrarea de 4-6 ori pe
zi. Reduce stranutul si rinoreea, mai putin obstructia nazala.

Imunoterapia consta în administrarea sub forma de injectii subcutanate în concentratii

crescânde a alergenelor responsabile de declansarea simptomelor . Obiectivul acestui tip de
tratament este reducerea sensibilitatii fata de alergenele respective, respectiv a simptomelor
cauzate de acestea. Tratamentul începe cu administrarea unei concentratii mici o data sau de
doua ori pe saptamâna. Concentratia se creste treptat dupa o anumita schema. Dupa ce se atinge
doza maxima, injectia se va repeta lunar. Recent au fost introduse si preparate cu administrare
sublinguala.

10
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

Imunoterapia s-a dovedit eficace în alergia la polen, acarieni, par de pisica si câine.
Imunoterapia este specifica alergenelor administrate. Imunoterapia este indicata numai în
cazurile clare de alergie, la alergene relevante si este rezervata cazurilor în care simptomele sunt
importante si nu sunt stapânite de evictie si tratament medicamentos neagresiv.

Alergologul dumneavoastra va poate oferi informatii detaliate cu privire la rinite.

Rinita reprezinta inflamatia mucoasei foselor nazale si se traduce prin congestie nazala, insotita
de rinoree (secretii) si uneori de dureri faciale.

Rinita poate fi acuta sau cronica. Rinita acuta survine in general ca urmare a infectiilor virale, dar
poate fi si rezultatul unor alergii. Rinita cronica este insotita frecvent de sinuzita cronica
(rinosinuzita cronica).

11
Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa”
Postliceală Sanitară II C Ciubotariu Elena

BIBLIOGRAFIE
1. www.romedic.ro/rinita
2. www.terapii-naturiste.com/remedii_naturiste/rinita.htm
3. www.astmasan.ro
4. www.sfatulmedicului.ro
5. www.rinitaalergica.com

12