Sunteți pe pagina 1din 32

Proiect

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr. ___ din__________2010

REGLEMENTAREA TEHNICĂ
„Carne – materie primă. Producerea, importul şi comercializarea"

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţe obligatorii de calitate,


siguranţă alimentară şi informare a consumatorului, care în scopul asigurării protecţiiei
vieţii, sănătăţii, eredităţii şi securităţii oamenilor trebuie respectate la producerea,
importul şi/sau comercializarea cărnii speciilor de animale în calitate de materie primă
pentru industria produselor din carne şi comercializarea pentru consum, provenite atât
din producţia internă, cât şi din import.
2. Normele de calitate şi siguranţă, prescrise în prezenta Reglementare tehnică,
nu se aplică cărnii produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu şi nici
celei de tranzit, sau care este depozitată temporar ca bunuri, care tranzitează teritoriul
Republicii Moldova, dacă nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru
mediul ambiant.
3. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii folosiţi se definesc după
cum urmează:
1) carne – părţile comestibile din corpul animalelor (menţionate la subpunctele
10 - 12), abatorizate, care includ sau pot include ţesuturile musculare, osoase,
conjunctive, adipoase, nervoase şi careva resturi de sânge;
2) carne proaspătă – carne care nu a fost supusă nici unui tratament în vederea
conservării, inclusiv carnea ambalată prin vacuumare sau în atmosfera controlată;
3) carne refrigerată - carne care s-a depozitat la temperaturi de până la 00 C (+2;
+4 0 C), dar n-a fost congelată;
4) carne congelată - carne supusă conservării prin folosirea tratamentului
frigorific (- 300 C), care asigură congelarea profundă şi păstrarea îndelungată
(menţionate la pct. 63);
5) carne în greutate vie – produsul creşterii animalelor destinate abatorizării
obţinut într-o perioadă calendaristică (an, semestru, lună, etc.)
6) carne în greutate de abator - produs obţinut din sacrificarea speciilor de
animale.
7) carcasa – corpul animalului sacrificat, fără sânge, organele reproductive,
eviscerat şi jupuit (cu excepţia porcului, care poate fi prelucrat şi cu şoric);
8) organe comestibile - carnea, alta decât carcasa (cord, ficat, rinichi, splină,
limbă, pulmoni, creier, măduva spinării, timus, mamele, testicule, cap, picioare,
stomac, esofag, intestine, şorici de porc, sânge, grăsimi);
9) viscerele - organele din cavitatea toracică, abdominală şi pelviană, precum şi
traheea, esofagul, iar în cazul păsărilor şi guşa;
2

10) ungulate domestice - animale de fermă din speciile bovină (inclusiv Bubalus
şi Bizon), porcină, ovină şi caprină, precum şi solipedele de fermă (cabaline);
11) păsări - păsări de crescătorie (de fermă), inclusiv struţul;
12) lagomorfe - iepuri de casă, iepuri de câmp şi alte rozătoare;
13) lot de animale - orice efectiv de animale, destinate abatorizării, de o singură
specie, categorie de vârstă, stare de îngrăşare intrate la întreprinderea de prelucrare a
materiei prime dintr-o singură gospodărie, livrate în acelaşi timp, însoţite de o singură
factură de expediţie şi de un singur certificat veterinar tipizat conform normelor
sanitar-veterinare în vigoare;
14) materie primă – carne destinată producerii produselor alimentare şi/sau
comercializării;
15) momentul optim de sacrificare – sacrificarea animalelor cu parametrii
optimali de greutate corporală, vârstă, stare de îngrăşare, conform cerinţelor pieţii şi
efectului economic scontat la producerea cărnii;
16) porţiune tranşată - parte a carcasei, semicarcasei sau sfertului de carcasă,
separată conform schemei stabilite pentru tranşare, avînd o anumită denumire, conform
anexei nr. 1.
II. GRUPELE DE PRODUSE DIN DOMENIUL REGLEMENTAT
4. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţe obligatorii de calitate şi
siguranţă alimentară, cărora trebuie să se conformeze carnea speciilor de animale de
fermă prezentate în tabelul 1:
Tabelul 1
Poziţia tarifară conform Denumirea produselor
Nomenclatorului Mărfurilor al
Republicii Moldova
0201 Carne de bovine, proaspătă sau refrigerată
0202 Carne de bovine congelată
0203 Carne de porcine proaspătă, refrigerată sau congelată
0204 Carne de ovine sau caprine proaspătă, refrigerată sau
congelată
0205 00 Carne de cal (cabalină) proaspătă, refrigerată sau
congelată
0206 Organe comestibile de bovine, porcine, ovine,
caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete,
refrigerate sau congelate
Din 0207 Carne şi organe comestibile ale pasărilor de la poziţia
0105, proaspete, refrigerate sau congelate
0207 14 300 Aripi întregi, cu sau fără vârfuri
0207 14 500 Piepturi şi părţi de piept
0207 14 600 Pulpe şi părţi de pulpe
0207 27 300 Aripi întregi, cu sau fără vîrfuri
0207 27 500 Piepturi şi părţi de piepturi
0207 27 600 Copane şi părţi de copane
0207 36 310 Aripi întregi, cu sau fără vîrfuri

501947090.doc
3

0208 10 De iepure de casă sau de iepure de cîmp

III. CERINŢELE ESENŢIALE


5. Producătorii şi importatorii de carne (materie primă) sînt obligaţi să asigure
utilizarea Bunelor Practici de Producere (BPP), să întreprindă măsuri performante
pentru realizarea calităţii, siguranţei alimentare, formelor de prezentare şi
documentare.
6. Calitatea şi siguranţa alimentară trebuie obţinute şi monitorizate prin sisteme
de management al calităţii producţiei şi metode, care asigură o tratare sistematică a
pericolelor potenţiale (ISO şi HACCP) şi trasabilitatea pentru identificarea
întreprinderii, perioadei de producere a cărnii, echipei de producere, data
comercializării animalelor, lotului de animale, tipului şi calităţii produselor realizate.
7. Producătorii şi importatorii de materie primă (animale vii şi carne) trebuie să
asigure menţinerea înregistrărilor, care permit identificarea produsului timp de trei ani,
să ofere, după caz, dovezi documentare ale respectării cerinţelor sanitar-veterinare, de
calitate şi siguranţă prescrise în prezenta Reglementare tehnică.
8. Managerii şi personalul tehnico-administrativ al întreprinderilor de producere
şi importatorii materiei prime (animale vii şi carne) trebuie să cunoască destul de bine
cerinţele prescrise, cărora trebuie să corespundă procesul de creştere al animalelor
destinate sacrificării şi produsele obţinute de la acestea, să aibă capacitatea de a
înţelege despre potenţialele riscuri (HACCP) şi să poată lua măsurile corespunzătoare
de prevenire, să asigure monitorizarea şi supravegherea calităţii şi siguranţei
alimentare pe tot lanţul procesului tehnologic.
9. Amplasarea, construcţia, amenajarea şi exploatarea întreprinderilor de
producere şi/sau procesare a cărnii trebuie efectuate în conformitate cu prevederile
Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi
comercializarea cărnii proaspete, aprobată prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare nr. 171 din 14.07.2006.
10. Cerinţele faţă de carnea materie primă şi modelele de certificate sanitar-
veterinare de însoţire sunt reglementate în prevederile prezentei Reglementări tehnice,
Legii Nr. 221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi normele
sanitar-veterinare privind sistemul de etichetare a cărnii de bovină, precum şi a
produselor din carne de bovină, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 10
decembrie 2008.
11. Agenţii economici producători sau importatori de carne trebuie să dispună de:
1) depozit de păstrare a cărnii (construcţie capitală), autorizat de Serviciul
sanitar-veterinar;
2) transport specializat şi autorizat pentru transportarea cărnii, dotat cu
dispozitive de înregistrare a temperaturii;
3) asigurarea dezinfectării depozitelor frigorifice şi a mijloacelor de transport.
12. La întreprinderile de sacrificare lotul de cel puţin 10 animalele se aduce cu

501947090.doc
4

transport specializat, excluzând traumatizarea acestora, însoţite de certificatul


veterinar, alte acte care confirmă originea, specia, starea de îngrăşare şi greutatea
animalelor.

13. Animalele bolnave de boli necontagioase şi cele suspecte de aceste boli se


transportă la întreprinderea de prelucrare a materiei prime cu mijloace de transport
speciale, echipate corespunzător în aceste scopuri, cu respectarea cerinţelor sanitar-
veterinare.
14. Bovinele, porcinele, ovinele, caprinele, cabalinele, păsările şi iepurii destinate
sacrificării se comercializează câte unul sau în lot.
15. Întreprinderile de producere a cărnii trebuie să dispună de spaţii separate
pentru depozitarea furajelor, inclusiv a aditivilor furajeri, a preparatelor veterinare şi
substanţelor dezinfectante, ceea ce ar exclude accesul necontrolat al animalelor în
aceste spaţii, intoxicarea lor şi poluarea mediului ambiant.
16. Întreprinderile de producere a cărnii trebuie să fie dotate cu aparate de
măsurat şi control a greutăţii corporale, temperaturii animalelor, timpului, umidităţii
relative şi vitezei curenţilor de aer în grajduri.
17. Materialele din care sînt confecţionate utilajele şi instrumentele de deservire
a animalelor, aparatele de măsurat şi control în zona de contact cu animalele trebuie să
corespundă prevederilor Legii Nr. 221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-
veterinară.
18. Activităţile de abatorizare a animalelor nu trebuie să conducă la poluarea
mediului ambiant şi să respecte distanţele de amplasare prescrise de Norma sanitar-
veterinară privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii
proaspete.
19. Evaluarea calităţilor comerciale ale animalelor vii destinate sacrificării se
realizează prin metode obiective – apreciind greutatea corporală, specia, rasa, sexul,
vârsta şi prin metode subiective –apreciind starea de îngrăşare şi dezvoltarea regiunilor
corporale, conform cerinţelor pentru animale vii, prevăzute în anexele nr.2 – 4.
20. Evaluarea calităţilor comerciale ale bovinelor vii destinate sacrificării se
realizează prin aprecierea greutăţii corporale, stării de îngrăşare, dezvoltării regiunilor
corporale şi a maniamentelor prevăzute în anexa nr. 2 .
21. Evaluarea calităţilor comerciale ale porcinelor vii destinate sacrificării se
realizează prin aprecierea greutăţii corporale, dezvoltării regiunilor corporale şi
grosimii stratului de slănină, pe baza măsurătorilor obiective, conform tabelului nr. 2 şi
anexei nr. 3.
22. Evaluarea calităţilor comerciale ale ovinelor şi caprinelor vii destinate
sacrificării se realizează prin aprecierea greutăţii corporale, stării de îngrăşare,
dezvoltării regiunilor corporale şi a maniamentelor conform anexei nr. 4.
23. Carnea (carcase, semicarcase, sferturi de carcasă, porţiuni tranşate din

501947090.doc
5

carcase) trebuie să provină de la animale sănătoase, sacrificate conform cerinţelor


privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau uciderii.
24. Carnea obţinută de la animalele de fermă sacrificate se clasifică după cum
urmează:
1) în funcţie de forma de prezentare:
a) carcase;
b) semicarcase;
c) sferturi de carcase;
d) porţiuni tranşate din carcase;
2) în funcţie de specie:
a) carne de bovine;
b) carne de porcine;
c) carne de ovine;
d) carne de caprine;
e) carne de cabaline;
f) carne de iepure;
g) carne de păsări de casă;
3) în funcţie de vârsta animalelor:
a) carne de animale tinere;
b) carne de animale adulte;
4) în funcţie de temperatura la depozitare:
a) carne proaspătă;
b) carne refrigerată;
c) carne congelată.
25. Carnea (carcase, semicarcase, sferturi de carcase, porţiuni tranşate din
carcase) destinată comerţului sau importată trebuie să posede proprietăţi organoleptice
specifice speciei, vârstei şi stării de îngrăşare a animalelor, fiecărui sortiment ce se
stabileşte în descrierea produsului şi să corespundă indicilor, conform anexei nr. 5.
26. Clasificarea carcaselor de bovine adulte se efectuează, prin aprecierea
succesivă:
1) a conformaţiei, în baza a şase clase: S, E, U, R, O, P;
2) a stării de îngrăşare, în baza a cinci clase: foarte slabă, slabă, medie, grasă,
foarte grasă.
27. Conformitatea carcaselor de bovine adulte se stabileşte în funcţie de calităţile
pe care le posedă (anexa nr. 6), după cum urmează:
1) S – Superioară:
a) profilurile- extrem de convexe; dezvoltarea musculaturii excepţională,
inclusiv şi cu musculatura dublă (tip culard);
b) coapsa - foarte puternic rotunjită, musculatura dublă (tip culard);
c) musculatura dorso-lombară - foarte largă şi foarte profundă;
d)spata - foarte puternic rotunjită;
e) rumpsteak - foarte dezvoltat.

501947090.doc
6

2) E – Excelentă:
a)profilurile - convexe pînă la superconvexe, dezvoltarea excepţională a
musculaturii;
b)coapsa - foarte rotunjită;
c) musculatura dorso-lombară - largă şi foarte profundă;
d) spata - foarte rotugită;
e) rumpsteak - foarte dezvoltat.
3) U – Foarte bună:
a) profilurile - convexe în ansamblu, dezvoltarea puternică a musculaturii;
b) coapsa - rotunjită;
c) musculatura dorso-lombară - largă şi adîncă;
d) spata- rotunjită;
e) rumpsteak - dezvoltat;
4) R – Bună:
a) profilurile - în ansamblu rectilinii, dezvoltarea musculară bună;
b) coapsa - bine dezvoltată;
c) musculatura dorso-lombară - adîncă şi mai puţin largă;
d) spata - suficient de bine dezvoltată;
e) rumpsteak- uşor dezvoltat;
5) O – Suficient de bună:
a) profilurile - concave pînă la foarte concave, dezvoltarea redusă a
musculaturii;
b) coapsa - puţin dezvoltată;
c) musculatura dorso-lombară - îngustă cu oasele aparente;
d) spata - plată cu oasele aparente;
e) rumpsteak - rectiliniu;
6) P – Acceptabilă:
a) profilurile - rectiliniu pînă la concave, dezvoltare medie a musculaturii;
b) coapsa - dezvoltare medie;
c) musculatura dorso-lombară - de grosime medie;
d) spata - dezvoltare medie pînă la plată;
e) rumpsteak- rectiliniu.
28. Clasele stării de îngrăşare la carcasele de bovine adulte (sînt prezentate în anexa
nr. 6) şi se caracterizează după cum urmează:

1) Foarte slabă- stratul de grăsime exterior inexistent, nu există grăsime în


interiorul cutiei toracice;
2) Slabă - strat subţire de grăsime la exterior, muşchi aparenţi aproape pe toată
suprafaţa, în interiorul cutiei toracice muşchii dintre coaste sînt vizibili;
3) Medie - muşchii, cu excepţia celor din regiunea coapsei şi spetei, sînt aproape în
totalitate acoperiţi de grăsime; depozit mic de grăsime în interiorul cutiei toracice, în

501947090.doc
7

interiorul cutiei toracice muşchii dintre coaste sunt încă vizibili;


4) Grasă - muşchii acoperiţi de grăsime, dar încă parţiali vizibili la nivelul coapsei şi
spetei; câteva depozite pronunţate de grăsime în interiorul cutiei toracice; firişoarele de
grăsime de pe coapsă sînt proeminente, în interiorul cutiei toracice muşchii dintre coaste
pot fi infiltraţi de grăsime;
5) Foarte grasă - toată carcasa este acoperită cu grăsime; depozite de grăsime şi în
interiorul cutiei toracice; coapsa este aproape în întregime acoperită cu un strat mare de
grăsime; în interiorul cutiei toracice muşchii dintre coaste sunt infiltraţi de grăsime.
29. Clasificarea carcaselor de viţel, se efectuează prin aprecierea succesivă:
1) a conformaţiei - în baza a 5 clase: E, U, R, O, P;
2) a stării de îngrăşare - evaluată în 5 clase: slabă, puţin acoperită cu grăsime,
acoperită, grasă, foarte grasă;
3) a culorii - diferenţiată în 4 clase.
30. Clasele carcaselor de viţel în funcţie de conformaţie se caracterizează după cum
urmează:
1) E. Excelentă:
a) profilul - convex; musculatura compactă şi masivă în toate porţiunile;
b) coapsa - scurtă, foarte rotunjită şi profundă;
c) jaretul - scurt, foarte musculos, rotunjit;
d) musculatura bazinului - foarte rotunjită, largă, profundă;
e)muşchii psoas si lungul dorsal - foarte largi şi profunzi, formând proeminenţe
musculare dezvoltate;
f) spata - foarte rotunjită, profundă şi musculoasă.
2) U. Foarte bună:
a) profilurile - convexe în ansamblu; uneori, cu excepţia musculaturii
coapsei, pot fi rectiliniu;
b) musculatura - compactă şi masivă;
c) coapsa - rotunjită şi profundă;
d) jaretul - musculos şi rotunjit;
e) musculatura bazinului - rotunjită, largă şi profundă;
f) muşchii psoas şi lungul dorsal - largi şi profunzi, formează proeminenţe
musculare mai puţin pronunţate;
g) spata - rotunjită şi musculoasă;
3) R. Bună:
a) profilurile - rectiliniu;
b) musculatura - profundă;
c) coapsa - alungită dar profundă;
d) jaretul - destul de musculos;
e) musculatura bazinului - uşor rotunjită;
f) muşchii psoas si lungul dorsal - largi şi profunzi; lungul dorsal, uneori, mai
puţin larg, dar profund;
g) spata – musculoasă;
4) O. Suficient de bună:

501947090.doc
8

a) profilurile - în ansamblu, rectiliniu, uneori subconcave;


b) musculatura - de grosime medie;
c) coapsa - alungită, grosime medie;
d) musculatura bazinului - rectiliniu, poate lipsi grăsimea;
e) muşchii psoas şi lungul dorsal - adesea înguşti; lipseşte profunzimea, fără a fi
însă scobit;
f) spata - lipseşte profunzimea;
5) P. Acceptabilă:
a) profilurile - concave, grosimea musculară redusă;
b) coapsa - alungită şi plată;
c) musculatura bazinului - subconcavă, lipseşte grosimea;
d) muşchii psoas şi lungul dorsal - înguşti şi scobiţi;
e) spata - în general plată, uneori oasele aparente.
31. Clasele pentru starea de îngrăşare a carcaselor de viţel se repartizează după
cum urmează:
1) Slabă - fără urmă de grăsime în interiorul sau exteriorul carcasei;
2) Puţin acoperită - grăsimea de acoperire insuficientă, muşchii sînt aproape în
întregime vizibili; o peliculă subţire de grăsime acoperă anumite porţiuni ale carcasei;
3) Acoperită - o peliculă subţire de grăsime este repartizată uniform pe întreaga
carcasă; ea poate fi puţin mai profundă în regiunea şalelor;
4) Grasă - grăsimea de acoperire este uşor excedentară, în ansamblu, grăsimea
acoperă toată carcasa;
5) Foarte grasă - grăsimea de acoperire este puternic excedentară.
32. Culorile cărnii de viţel sunt: roşu, roz, roz-clar şi alb.

33. Carcasele de la cabalinele tinere, indiferent de sex sau rasă, se clasifică în baza
criteriului de conformaţie.
34. Se disting două tipuri de carne provenită de la cabalinele tinere: foarte tânăr (de
lapte) cu carcasa mai uşoară, cu carnea deschisă la culoare, provenind de la un animal mai
mic de l an şi mânzul ce dă o carcasă mai grea, cu carne mai închisă la culoare, fără a fi
roşie, provenind de la un animal de 15-24 luni (excepţional de 30 luni).
35. Clasele de conformaţie la carcasele provenite de la cabalinele tinere sînt
următoarele:
1) Extra:
a) profilurile - convexe, musculatura compactă şi masivă;
b) coapsa - rotunjită, jaret scurt şi musculos;
c) tranşa - rotunjită;
d) rumpsteak - rotunjit, larg şi foarte profund (gros);
e) spata - scurtă şi foarte musculoasă;
2) Bună:

501947090.doc
9

a) profilurile - convexe;
b) coapsa - rotunjită şi profundă;
c) tranşa - profundă, rotunjită lejer;
d) rumpsteak - larg şi profund (gros);
e) spata - profundă şi musculoasă, fără rotunjimi aparente;
3) Medie:
a) profilurile - rectiliniu, uneori subconcave;
b) coapsa - alungită, puţin profundă;
c) tranşa - lipseşte grosimea;
d) rumpsteak - lipseşte lărgimea, dar nu şi grosimea;
e) spata - alungită, lipsind uneori grosimea.

36. Carcasele provenite de la cabalinele adulte, indiferent de sex, se clasifică pe


baza a trei criterii - conformaţie, greutate şi starea de îngrăşare.
37. Clasele după conformaţie şi greutate a carcaselor cabalinelor adulte sînt
următoarele:
1) Extra uşoară:
a) profilurile - convexe, musculatura compactă şi dezvoltată;
b) coapsa - foarte rotunjită şi musculoasă;
c) rumpsteak - foarte rotunjit, larg şi profund;
d) spata - scurtă, foarte musculoasă;
e) jaretul - scurt, foarte musculos;
2) Extra grea:
a) profilurile - convexe, musculatura compactă şi foarte masivă;
b) coapsa - foarte rotunjită şi musculoasă;
c) rumpsteak - foarte rotunjit, foarte larg şi mai ales profund;
d) spata - foarte scurtă, rotunjită, foarte profundă;
e) jaretul - scurt, foarte musculos;
3) Bună:
a) profilurile - convexe;
b) coapsa - rotunjită, profundă şi musculoasă;
c) rumpsteak - larg şi profund;
d) spata - musculoasă, uşor rotunjită;
e) jaretul - mai alungit, dar profund;
4) Medie:
a) profilurile - rectiliniu, uneori subconcave;
b) coapsa - lipseşte grosimea, uneori ştearsă (scobită);
c) rumpsteak - lipseşte lărgimea, dar nu grosimea;
d) spata - alungită, lipseşte grosimea;
e) jaretul - alungit, mai puţin profund.
38. Conform stării de îngrăşare carcasele cabalinelor adulte se clasifică după cum
urmează:
501947090.doc
10

1) Slabă - fără urmă de grăsime în interiorul sau exteriorul carcasei;


2) Cerată – osânza foarte puţin dezvoltată, muşchii coapselor şi spetelor sînt
aparenţi; o peliculă subţire de grăsime acoperă coastele;
3) Acoperită - un strat de grăsime începe a acoperi carcasa, muşchii coapselor şi
spetelor sunt vizibili, osânza este mai dezvoltată;
4) Grasă - un strat de grăsime acoperă toată carcasa; carnea este adesea perselată;
grămăjoare de grăsime apar la nivelul coastelor (ca ciorchinii); grăsimea osânzei este
excedentară; muşchii intercostali sînt infiltraţi cu grăsime;
5) Foarte grasă - un strat de grăsime acoperă toată carcasa, iar o cantitate mare
de grăsime căptuşeşte cutia toracică.

39. Clasificarea carcaselor de miel se efectuează prin aprecierea:


1) culorii cărnii - roz clar, roz;
2) stării de îngrăşare (prezentate la punctul 42).
40. Clasificarea carcaselor de miel după starea de îngrăşare se repartizează după
cum urmează:
1) Foarte slabă:
a) stratul de grăsime - la suprafaţa corpului inexistent sau foarte slab;
b) exterior - fără grăsime sau câteva urme de grăsime;
c) interior - torace fără grăsime sau urme de grăsime între coaste;
2) Slabă:
a) corpul - uşor acoperit cu grăsime, muşchii aparenţi aproape în întregime;
b) exterior - un strat subţire de grăsime acoperă o parte a carcasei, dar mai puţin
prezentă pe membre;
c) interior – pe torace muşchii se observă clar între coaste;
3) Medie:
a) muşchii - cu excepţia trenului anterior şi spetei, aproape în
totalitate
acoperiţi cu grăsime;
b) exterior - un strat subţire de grăsime acoperă o mare parte sau întreaga carcasă;
stratul de grăsime este mai mare la baza cozii;
c) interior - pe torace muşchii sînt încă vizibili între coaste; depozit subţire de
grăsime în interiorul cutiei toracice;
4) Grasă:
a) muşchii - acoperiţi cu grăsime, dar încă parţial vizibili la nivelul trenului
anterior şi al spetei;
b) exterior - un strat de grăsime acoperă o mare parte sau întreaga carcasă, dar
poate fi mai mic la nivelul membrelor şi mai gros la spată;
c) interior - pe torace muşchii dintre coaste pot să fie infiltraţi cu grăsime,
depozitele de grăsime sunt vizibile pe coaste.

501947090.doc
11

41. Clasificarea carcaselor de ovine adulte, se efectuează prin aprecierea


succesivă:
1) a conformaţiei - în şase clase: S, E, U, R, O, P;
2) a stării de îngrăşare - în cinci clase: foarte slabă, slabă, medie, grasă şi foarte
grasă.
42. Pentru clasa S. Superioară carcasa de ovine adulte nu trebuie să prezinte
defecte vizibile în porţiunile sale esenţiale (pulpă sau jigou, musculatură dorso-lombară şi
spată).

43. Pentru clasa E. Excelentă carcasa de ovine adulte nu trebuie să prezinte defecte
esenţiale la pulpă sau jigou, la musculatură dorso-lombară şi spată.
44. Atribuirea claselor de conformaţie U. Foarte bună, R. Bună, O. Suficient
de bună, P. Acceptabilă se va efectua cu condiţia corespunderii conformaţiei cel puţin
pe două, din cele trei porţiuni esenţiale ale carcasei (pulpă sau jigou, musculatură dorso-
lombară şi spată.
45. Clasele pentru conformaţia carcaselor de ovine adulte sînt:
1) S. Superioară:
a) profilurile - extrem de convexe; dezvoltarea excepţională a musculaturii, cu
muşchi dubli, tip culard;
b) pulpa (jigoul) - muşchi dubli cu profilurile extrem de convexe;
c) musculatura dorso-lombară - extrem de convexă, largă şi profundă;
d) spată - extrem de convexă şi profundă;
2) E. Excelentă:
a) profilurile - convexe până la extrem de convexe; dezvoltare musculară
excepţională;
b) pulpa (jigoul) - foarte profundă, profilurile foarte convexe;
c) musculatura dorso-lombară - foarte convexă, largă şi profundă;
d) spata - foarte convexă şi profundă;
3) U. Foarte bună:
a) profilurile - convexe în ansamblu, musculatura puternic dezvoltată;
b) pulpa (jigoul) – profundă, profilurile convexe;
c) musculatura dorso-lombară - largă şi profundă;
d) spata - convexă şi profundă;

4) R. Bună:
a) profilurile - în ansamblu, rectilinii, musculatura bine dezvoltată;
b) pulpa (jigoul) - profilurile, în general, drepte;
c) musculatura dorso-lombară - profundă, dar mai puţin largă;
d) spata - dezvoltare bună, dar mai puţin profundă;
5) O. Suficient de bună:
a) profilurile - rectiliniu spre concave, dezvoltare medie a musculaturii;
b) pulpa (jigoul) - profilurile tind a fi uşor concave;

501947090.doc
12

c) musculatura dorso-lombară - lipseşte lărgimea şi grosimea;


d) spata - tinde a se îngusta, lipseşte grosimea;
6) P. Acceptabilă:
a) profilurile- concave până la foarte concave; musculară cu dezvoltare redusă.
b) pulpa (jigoul) - profilurile concave sau foarte concave;
c) musculatura dorso-lombară - îngustă şi concavă, oasele proeminente;
d) spata - îngustă, plată, oase proeminente.

46. Clasele pentru starea de îngrăşare a carcaselor la ovinele adulte sînt


următoarele:
1) Foarte slabă:
a) grăsimea de acoperire - inexistentă sau puţină;
b) exterior - fără grăsime sau câteva urme;
c) abdomen - fără grăsime sau câteva urme pe rinichi.
d) torace - fără grăsime sau câteva urme între coaste;
2) Slabă:
a) grăsime de acoperire – puţină, muşchii aproape în totalitate vizibili;
b) exterior - un strat fin de grăsime acoperă o parte de carcasă,
dar este mai puţin vizibilă pe membre;
c) abdomen - urme de grăsime sau un strat subţire de grăsime acoperă o parte din
rinichi;
d) torace - muşchii sunt vizibili între coaste;
3) Medie:
a) muşchii - cu excepţia pulpei (jigoului) şi spetei, aproape în întregime acoperiţi
de
grăsime, slabe depozite de grăsime în interiorul cutiei toracice;
b) exterior - un strat de grăsime subţire acoperă o mare parte sau întreaga carcasă;
stratul de grăsime este mai gros la baza cozii;
c) abdomen - un strat subţire de grăsime acoperă o parte sau în întregime rinichii;
d) torace - muşchii sunt încă vizibili între coaste;
4) Grasă:
a) muşchii - acoperiţi de grăsime, dar sunt încă parţial vizibili la nivelul pulpei
şi spetei, câteva depozite de grăsime în interiorul cutiei toracice;
b) exterior - un strat gros de grăsime acoperă o mare parte sau întreaga carcasă,
dar stratul de grăsime poate să fie mai puţin profund pe membre şi mai gros pe spată,
depozite de grăsime vizibile pe coaste;
c) abdomen - rinichii sunt acoperiţi de grăsime;
d) torace - muşchii dintre coaste pot să fie infiltraţi de grăsime;
5) Foarte grasă:
a) carcasa acoperită cu un strat gros de grăsime, depozite importante de grăsime în
interiorul cutiei toracice;
b) exterior - strat de grăsime foarte profund, grămezi de grăsime vizibile pe toată
carcasa, depozite de grăsime vizibile pe coaste;

501947090.doc
13

c) abdomen - rinichii înveliţi într-un strat gros de grăsime;


d) torace - muşchii dintre coaste sunt infiltraţi de grăsime.
47. Clasificarea carcaselor de porcine se efectuează prin estimarea conţinutului de
carne macră din carcasă în baza unor măsurători obiective, după cântărirea acesteia
cel mai târziu la 45 minute după sacrificare.
48. Grila de clasificare a carcaselor de porcine (tabelul 2) are 6 clase, fiecare clasă
cuprinzând 5 puncte de conţinut muscular (carne macră):
Tabelul 2

Clasele comerciale Conţinutul muscular estimat în % (Y)


S Y ≥ 60
E Y=55<60
U Y=50<55
R Y=45<50
O Y=40<45
P Y ≤40

49. Clasificarea carcaselor de iepure după starea de îngrăşare sunt:


1) categoria I: - musculatura bine dezvoltată, proeminenţele osoase ale coloanei
vertebrale sunt slab palpabile, crupa este rotunjită, sunt observate depunerile de
grăsime subcutanată în regiunile greabănului, abdomenului şi pubiană;
2) categoria II: - musculatura dezvoltată satisfăcător, proeminenţele osoase ale
coloanei vertebrale sunt uşor palpabile, crupa mai puţin dezvoltată, depunerile de
grăsime subcutanată pot lipsi.

50. Carcasele de păsări după starea de îngrăşare se clasifică în:


1) categoria I: - musculatura bine dezvoltată, forma pieptului rotunjită, se
observă depunerile de grăsime subcutanată în regiunile abdominale, osul pectoral nu
este proeminent;
2) categoria II: - musculatura suficient dezvoltată, osul pectoral împreună cu
musculatura pectorală formează uşor un unghi, depunerile de grăsime subcutanată nu
sunt observate.
51. Estimarea conţinutului în carne macră a carcasei se face prin separarea de
celelalte componente a carcasei, cântărirea musculaturii şi determinarea conţinutului
muscular în procente.
52. În cazul disensiunilor la aprecierea stării de îngrăşare a porcinelor destinate
sacrificării se va efectua abatorizarea de control, iar starea de îngrăşare a animalelor se
va aprecia în conformitate cu calitatea carcaselor, stabilită de organele independente
ale Serviciului veterinar de stat.

53. Carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase, porţiuni de carcase pentru


comercializare se ambalează conform prevederilor Legii nr. 78-XV din18.03.2003

501947090.doc
14

privind produsele alimentre, Legii nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia


consumatorilor şi Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru
producerea şi comercializarea cărnii proaspete, aprobată prin Ordinul Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 171 din 14.07.2006.
54. Comercializarea cărnii se permite doar în stare refrigerată şi/sau congelată.
55. Se permite comercializarea cărnii de pasăre de import în stare congelată doar
de la următoarele poziţii tarifare:
0207 12 – Păsări din specia galinacee întregi congelate
0207 14 300 -Aripi întregi, cu sau fără vârfuri
0207 14 500 - Piepturi şi părţi de piept
0207 14 600 - Pulpe şi părţi de pulpe
56. Se admite numai pentru prelucrare la unităţile de procesare carnea de pasăre
importată de la poziţiile tarifare:
0207 14 400 – spate, gâturi, spate cu gâturi împreună, târtiţe şi vârfuri de aripi;
0207 27 400 – spate, gâturi, spate cu gâturi împreună, târtiţe şi vârfuri de aripi;
0207 36 410 – spate, gâturi, spate cu gâturi împreună, târtiţe şi vârfuri de aripi.
57. Nu se admite plasarea pe piaţa internă a cărnii dezosate mecanic a cărei
identitate nu poate fi confirmată prin teste de laborator.

58. Carnea congelată de bovine, porcine, ovine, caprine şi cabaline din import se
admite numai pentru prelucrare la unităţile de procesare.
59. Termenul maximal de păstrare a cărnii în carcase şi/sau tranşată, refrigerată şi
depozitată la t0 = -1, 00 C constituie: la carnea de bovine, ovine şi caprine-10 zile, la
carnea de porcine -7 zile, la carnea de pasăre şi de iepuri -5 zile, la carnea de cabaline-
10 zile (carnea de cabaline nu se comercializeză în stare refrigerată, este utilizată
numai la fabricarea unor produse specifice).
60. Durata maximă de păstrare a cărnii în carcase şi/sau tranşate, şi organelor
comestibile congelate şi depozitate la t0 = -18, -300C trebuie să corespundă termenilor
prezentaţi în tabelul 3. Termenul de valabilitate a cărnii importată la momentul intrării
în ţară să nu depăşească 30% din termenii de păstrare stabiliţi.

Tabelul 3
0 0
Durata păstrării cărnii congelate la t = -18, -30 C

Denumirea produselor Durata păstrării la t°= -18, -300C,


luni
-18 °C -25 °C -30 °C
Carne de bovină în carcase 12 18 24
Carne dezosată şi/sau tranşată, ambalată 12 18 24
Organe comestibile 10 11 – 12 11 – 12
Carne de viţel în carcase 9 12 24
Organe comestibile 9 10–12 12

501947090.doc
15

Carne de miel în carcase 9 12 24


Organe comestibile 10 12 24
Carne de porc în carcase 6 12 15
Organe comestibile 6 12 15
Grăsime (untură) 9 12 12
Carne de pasăre, pui, curcan (eviscerate)
Bine ambalate 12 24 24
Pui-broiler 6 9 12
Piept, pulpe întregi, aripi întregi 6 9 12
Carne de cabaline în carcase şi semicarcase 12 18 24
Carnea de ovine şi caprine în carcase 9 12 24
Carnea de iepuri în carcase (ambalată) 12 24 24

61. Valorile medii ale indicilor fizico-chimici ai cărnii în greutate de abator


trebuie să corespundă mărimilor prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4
Componenţa chimică a cărnii la diferite specii,
în funcţie de starea de îngrăşare a animalelor
Componenţa chimică a cărnii (%) Calorii în
Specia şi Starea de apă proteine lipide substanţe 100 g de
categoria îngrăşare minerale carne
grasă 62,5 19,2 17,3 1,0 236,6
Bovine medie 68,3 20,0 10,7 1,1 181,5
adulte slabă 74,0 21,1 3,8 1,1 121,8
grasă 64,8 18,6 15,6 1,0 221,3
Tineret medie 68,0 20,0 11,0 1,0 184,3
bovin slabă 74,4 21,0 3,5 1,1 118,5
Porcine grasă 49,1 15,1 35,0 0,8 387,4
adulte medie 65,1 19,0 15,0 0,9 217,4
slabă 72,5 20,1 6,3 1,0 141,0
Ovine grasă 57,2 14,3 27,5 1,0 314,4
adulte medie 64,8 17,0 17,2 1,0 229,6
slabă 75,0 20,0 4,0 1,0 119,2
grasă 61,0 18,0 20,1 0,9 260,7
Miei slabă 72,0 21,0 6,1 0,9 142,8
grasă 70,6 19,5 8,5 1,4 156,1
Cabaline medie 71,0 22,6 5,5 0,9 136,4
slabă 75,3 20,7 3,0 1,0 94,3
Iepuri medie 59,8 20,2 18,9 1,1 258
I 65,5 19,8 13,7 1,0 208,6
Găini II 70,9 21,4 6,7 0,9 151,0
Pui de I 67,5 19,8 11,5 1,2 188,1
găină II 72,1 22,8 4,0 1,1 130,6

501947090.doc
16

I 60,0 19,9 19,1 1,0 259,2


Curcani II 68,8 22,0 1,2 1,2 172,8
I 49,4 13,0 37,0 0,6 397,4
Raţe II 58,7 17,5 22,9 0,9 300,4
Boboci de I 56,6 15,8 26,8 0,8 314,0
raţă II 63,0 16,9 19,2 0,9 247,8
I 48,9 12,2 38,1 0,8 404,8
Gâşte II 59,4 16,9 22,8 0,9 281,3
Boboci de I 52,9 16,8 29,8 0,5 346,0
gâscă II 67,6 20,3 11,4 0,7 189,2
62. Aprecierea indicilor de calitate, siguranţă alimentară, formelor de prezentare,
marcare şi etichetare a cărnii se efectuează de producător şi importator în conformitate
cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice şi Normei sanitar-veterinare privind
condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete, inclusiv:
1) indicatorii organoleptici, umiditatea şi aciditatea se determină în fiecare lot;
2) conţinutul elementelor toxice, microorganismelor patogene, micotoxinelor se
determină în conformitate cu periodicitatea stabilită de organul central de specialitate
al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.
63. Transportarea cărnii trebuie efectuată numai cu mijloace autorizate sanitar-
veterinar, să asigure pe toată perioada acestei activităţi păstrarea nemodificată a
caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, precum şi
protecţia împotriva pătrunderii agenţilor patogeni, poluanţilor, dăunătorilor şi altor
posibilităţi de degradare şi contaminare.
64. Nu se admite depozitarea şi/sau transportarea cărnii împreună cu alte produse
alimentare şi nealimentare sau care produc miros specific.
IV. Evaluarea conformităţii cărnii
65. Carnea, destinată comercializării, trebuie să fie supusă certificării
conformităţii pentru a confirma corespunderea cărnii cerinţelor prevăzute de prezenta
Reglementare tehnică. Documentul care confirmă corespunderea cărnii cerinţelor
prezentei Reglementări tehnice este certificatul de conformitate.
66.Carnea destinată prelucrării industriale, trebuie să fie supusă certificării
sanitar-veterinare pentru a confirma corespunderea cărnii cerinţelor aplicabile,
prevăzute de prezenta Reglementare tehnică şi de Norma sanitar-veterinară privind
condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete, aprobată
prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 171 din 14.07.2006.
Documentul care confirmă corespunderea cerinţelor aplicabile este certificatul sanitar-
veterinar, eliberat în conformitate cu Legea nr. 221 din 19.10.2007 privind activitatea
sanitar-veterinară, în baza încercărilor privind inofensivitatea.
67. Certificarea conformităţii cărnii se efectuează de către organismele de
certificare acreditate conform schemei 7 de certificare, expusă în Regulile generale de
certificare a produselor în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii,

501947090.doc
17

nr.2209-EC din 09.01.2008, aprobate de Serviciul Standardizare şi Metrologie al


Republicii Moldova.
68. Prelevarea probelor şi determinarea caracteristicilor indicilor de calitate,
siguranţă alimentară, formelor de prezentare în scopul certificării conformităţii cărnii
se efectuează în cadrul laboratoarelor de încercări acreditate, în conformitate cu
regulile şi metodele de încercări prevăzute în standardele naţionale aplicabile şi
conformate cu prevederile Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele
alimentare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221 cu privire la aprobarea
Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, din 16 martie
2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-61, art. 272).
Rezultatele încercărilor, în scopul certificării conformităţii cărnii, trebuie să
demonstreze respectarea cerinţelor din prezenta Reglementare tehnică.
69. Producătorul sau importatorul, în scopul emiterii certificatului de
conformitate, elaborează şi acumulează documentaţia tehnică prevăzută în pct. 72 din
prezenta Reglementare tehnică.
70. Producătorul sau importatorul păstrează documentaţia tehnică o perioadă de
minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de carne şi, la solicitare, o pune la
dispoziţia organelor de supraveghere şi control.
71. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii
cărnii cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
72. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:
1) rapoartele de încercări;
2) certificatul sanitar-veterinar;
3) alte documente, la decizia producătorului sau importatorului, relevante pentru
atestarea conformităţii cărnii.
73. Carnea neconformă prezentei Reglementări tehnice nu poate fi plasată pe
piaţa de desfacere în scopul consumului uman.
74. Conformitatea cu prevederile prezentei Reglementări tehnice poate fi
asigurată prin aplicarea standardelor conexe.
75. Producătorul (fabricantul) sau importatorul de carne, pentru a beneficia de
prezumţia conformităţii este în drept să indice în documentele de însoţire că
proprietăţile acestora sînt conforme cu unul sau mai multe standarde de produs conexe
prezentelor Reglementări tehnice.
76. Lista standardelor conexe se aprobă de autoritatea de reglementare în
domeniul produselor alimentare cu avizarea Organismului Naţional de Standardizare şi
se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

501947090.doc
18

Anexa nr. 1
la Reglementarea tehnică „Carne –
materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea”

Denumirea porţiunilor tranşate din carcase

501947090.doc
19

Anexa nr. 2
la Reglementarea tehnică „Carne –
materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea”

Evaluarea calităţilor comerciale a animalelor vii destinate sacrificării


1) Evaluarea calităţilor comerciale a bovinelor vii destinate sacrificării

Fig. 1 - Ordinea de apariţie a maniamentelor la bovine:

1 - ceafa; 2 - baza sau pliul cozii; 3 - umărul; 4 - pliul iei; 5 - şalele; 6 - ultima coastă şi flancul;
7 - capul pieptului; 8 - şoldul; 9 - baza coarnelor şi baza urechilor; 10 - guşa; 11 - salba sau vena jugulară; 12 -
fesa, perineal şi cordonul; 13 - premamar

Fig. 2. Palpaţia maniamentelor corporale folosite în evaluarea stării de îngrăşare la bovinele vii

501947090.doc
20

2). Cerinţe pentru încadrarea tineretului bovin în calităţi comerciale

Rasa Rase ameliorate şi metişii lor Rase de lapte şi metişii lor şi


rase neameliorate
Calitatea I Animalele au corpul rotund, musculatura Animalele au corpul rotunjit,
bine dezvoltată, regiunile crupei, coapsei musculatura dezvoltată, regiunile
şi feselor pline, şoldurile uşor conturate, crupei, coapsei şi feselor plate,
regiunile dorsală şi lombară bine şoldurile puţin proeminente, regiunile
îmbrăcate cu carne, maniamentele se pot dorsală şi lombară îmbrăcate cu carne,
simţi la ie, la ultima coastă şi la capul maniamentele se simt la pipăit la ie, la
pieptului. ultima coastă, la baza cozii şi la capul
pieptului.
La tăuraşi lipsesc maniamentele
Calitatea a II-a Animalele au corpul rotunjit, musculatura Animalele au corpul mai puţin rotunjit,
dezvoltata, regiunile crupei, coapsei şi musculatura mai puţin dezvoltată,
feselor plate, şoldurile uşor proeminente, regiunile crupei şi coapsei plate,
regiunile dorsală şi lombară îmbrăcate cu regiunea feselor plată, şoldurile
carne. proeminente, regiunile dorsală şi
lombară mai puţin îmbrăcate cu carne.
Existenta maniamentelor nu este obligatorie.
Calitatea a III-a Animalele au corpul mai puţin rotunjit, Animalele au corpul nerotunjit,
musculatura mai puţin dezvoltată, re- musculatura puţin dezvoltată, regiunea
giunea crupei uşor scobită, regiunea fesei crupei scobită, unghiurile osoase
dreaptă, unghiurile osoase proeminente, reliefate, regiunile dorsală şi lombară
regiunile dorsală şi lombară puţin puţin îmbrăcate cu carne.
îmbrăcate cu came.
Nu se simt la pipăit depozite de grăsime sub piele.

3). Cerinţe pentru încadrarea bovinelor adulte în calităţi comerciale sau de valoare

Rasa Rase ameliorate şi metişii lor Rase de lapte şi metişii lor şi


rase neameliorate
Calitatea I Animalele au corpul rotunjit, musculatura Animalele au corpul puţin rotunjit,
bine dezvoltată, regiunile crupei, coapsei şi musculatura dezvoltată, regiunile crupei
feselor pline, şoldurile conturate, regiunile şi feselor plate, şoldurile proeminente,
dorsală şi lombară bine îmbrăcate cu came regiunile dorsală şi lombară îmbrăcate
şi grăsime, maniamentele se simt uşor la pi- cu came şi grăsime, maniamentele se
păit la ie, în regiunea scrotală (la mascul) şi simt uşor la pipăit la ie, în regiunea
mamară (la femelă), la coaste şi la baza scrotală (la mascul) şi mamară (la
cozii şi mai puţin la capul pieptului, La femelă), la coaste, la şale, la spată, la
spate şi la şolduri; pielea este mai moale şi capul pieptului, la baza cozii şi se simt
elastică. mai greu la şolduri; pielea moale şi
elastică.
La tauri, existenţa maniamentelor nu este obligatorie.
Calitatea a II-a Animalele au corpul puţin rotunjit, Animalele au corpul rotunjit,
musculatura dezvoltată, regiunea crupei musculatura potrivit de dezvoltată,
plată, regiunea feselor plină, şoldurile puţin regiunea crupei puţin scobită, regiunea
proeminente, regiunile dorsală şi lombară feselor dreaptă, şoldurile reliefate,
îmbrăcate cu carne; maniamentele se simt regiunile dorsală şi lombară mai puţin
uşor la pipăit la ultimele două coaste, în îmbrăcate cu came. Maniamentele se
regiunea scrotală (la mascul) şi mamară (la simt uşor la ultima coastă, la ie,
femelă) şi se simt mai greu la spată; pielea regiunea scrotală şi mamară şi la baza
este moale, mai puţin elastică. cozii, dar se simt mai greu la spată;
pielea moale, mai puţin elastică.

501947090.doc
21
La tauri, existenţa maniamentelor nu este obligatorie.
Calitatea a III-a Animalele au corpul herotunjit, mus- Animalele au corpul unghiulos,
culatura mai puţin dezvoltată, regiunile musculatura insuficient de dezvoltată,
crupei şi feselor scobite, unghiurile osoase regiunile crupei şi fesei scobite,
reliefate, pielea puţin elastică. unghiurile osoase bine reliefate, pielea
elastică.
La tauri nu se simt la pipăit depozite de grăsime.

4). Cerinţe pentru încadrarea bovinelor adulte în calităţi comerciale


Confor- Excelentă (A) Foarte bună (B) Bună (C) Mediocră (D)
maţia
Profilele Convexe şi caracterizate Majoritatea tind spre Toate sunt rectilinii. Concave cu
musculare printr-o musculatură rectiliniu. Pulpa este însă Musculatura mai musculatura
compactă şi masivă în toate convexă. puţin profundă. insuficient
regiunile corporale. Musculatura foarte Şoldurile sunt dezvoltată.
Şoldurile nu sunt aparente. dezvoltată. evidente. Şoldurile evidente.
Crupa Foarte bine dezvoltată. Uşor convexă, dar Rectilinie, largă, cu Concavă, cu
musculatura musculatura mai musculatura lipsită
profundă. puţin profundă. de profunzime.
Pulpa Scurtă, rotundă şi foarte Rotundă, cu musculatura Mai alungită, cu Lungă şi plată.
profundă. Profilul din spate profundă, profilul din spate musculatura mai Profilul din spate al
al pulpei are convexitatea al pulpei cu convexitatea puţin profundă. pulpei concav.
foarte evidentă. Jaretul scurt evidentă. Jaretul mai lung, Profilul din spate Fanta foarte lungă.
şi foarte musculos. Fanta dar foarte musculos. Fanta rectiliniu. Jaretul mai
este foarte scurtă. scurtă. alungit. Fanta medie.
Spinarea Largă până la nivelul Largă până la nivelul Mai puţin largă la Cu musculatura
spetelor cu musculatura spetelor, cu musculatura nivelul spetelor şi cu puţin profundă,
foarte profundă. Falsul fileu profundă. musculatura mai îngustă, are formă
formează proeminenţe puţin profundă. de acoperiş.
musculare de o parte şi de
alta a liniei spinării.

501947090.doc
22

Anexa nr. 3
la Reglementarea tehnică „Carne –
materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea”

Punctele de măsurare a stratului de grăsime pe viu la porcine

2,3 1

1. grosimea slăninii între ultimele a 3-a şi a 4-a vertebră lombară, la 7 cm de linia mediană;
2. grosimea slăninii între ultimele a 3-a şi a 4-a coastă, la 7 cm de linia mediană;
3. grosimea muşchiului Longissimus dorsi între ultimele a 3-a şi a 4-a coastă, la 7 cm de linia
mediană.

501947090.doc
23

Anexa nr. 4

la Reglementarea tehnică „Carne –


materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea”

1). Regiunile corporale de depunere pronunţată a musculaturii (A) şi


punctele de maniamente (B)

2). Cerinţe pentru încadrarea ovinelor vii destinate sacrificării în calităţi comerciale

Specificare Oi Batali
Calitatea I -a Animale cu musculatura bine dezvoltată şi Animale cu musculatura bine dezvoltată şi
forme corporale rotunjite. Maniamente forme corporale rotunjite. Maniamente mai
dezvoltate la baza cozii şi în regiunea dezvoltate şi mai numeroase ca la oi (ia baza
şalelor. cozii, regiunile şalelor şi spinării, pieptului şi
spetei).

Calitatea a II-a Animale cu musculatura suficient dezvoltată Animale cu musculatura suficient dezvoltată
însă cu unghiuri osoase reliefate. însă cu unghiuri osoase reliefate.
Maniamente prezente la baza cozii (mai Maniamente prezente la spinare, şale şi baza
dezvoltate) şi la şale (foarte puţin cozii.
dezvoltate).
Calitatea a III-a Animale cu musculatura slab dezvoltată şi Animale cu musculatura slab dezvoltată şi
(Sub calit. a II-a) unghiuloase. Maniamentele lipsesc sau sunt unghiuloase.
prezente însă slab dezvoltate la baza cozii. Maniamentele nu sunt prezente.

501947090.doc
24

Anexa nr. 5
la Reglementarea tehnică „Carne –
materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea”

Caracteristicile organoleptice ale cărnii

Caracteristici Condiţii de admisibilitate


Forma de prezentare – carcase întregi, semicarcase – jumătate din
carcasă, sferturi de carcase – partea anterioară sau posterioară a
jumătăţilor de carcase
Aspectul exterior - se apreciază senzorial şi va corespune speciei,
vârstei, stării de îngrăşare
Aspect cărnii Marcarea - carcasele, semicarcasele şi sferturile de carcase vor fi
marcate cu ştampilele Serviciului veterinar de stat
Nu se admite - înlăturarea de la carcase, semicarcase şi sferturi de
carcase a careva ţesuturi musculare, depuneri de grăsimi
subcutanate, oaselor sau altor părţi ce aparţin carcaselor,
semicarcaselor şi sferturilor de carcase, precum şi existenţa pe ele a
bucăţilor străine de carne sau grăsime
Se apreciază - prin metode senzoriale, fizice, chimice şi histologice
Frăgezimea - descreşte în funcţie de specie după cum urmează:
păsări, porcine, ovine, caprine, bubaline.
Rasele precoce - furnizează carne mai fragedă decât cele tardive
Animalele de tip culard - cu hipertrofie musculară în regiunile
Frăgezimea cărnii şi spetei, pulpei şi doso-lombară au carnea mai fragedă decât animalele
rezistenţa opusă la fără hipertrofie musculară.
masticare Femelele - au carne mai fragedă decât masculii
Animalele tinere - au carne mai fragedă decât cele adulte.
Cu cît vârsta animalelor sacrificate este mai înaintată cu atât
frăgezimea cărnii este mai scăzută.
Culoarea - se caracterizează prin luminozitate, intensitate şi
tonalitate
Luminozitatea - se apreciază prin metode subiective (senzoriale) şi
obiective (măsurare). Subiectiv experţii folosesc scara de nuanţe –
Culoarea cărnii albă, roz-pal, roz-închis, roşie-brună-clar, roşie-vie, roşie-vie-închisă,
roşie foarte închisă
Intensitatea - este redată prin cantitatea de hemoglobină a sângelui
şi mioglobină a ţesutului muscular. Cantitatea de mioglobină depinde
de specie, rasă, sex, vârstă, tipul de muchi, alimentaţie, activitatea
fizică depusă de animal, starea de sănătate şi îngrăşare.

Tonalitatea - este nuanţa culorii muşchilor şi variază de la roz-pal la


roşu-viu sau roşu-închis. Nuanţe mai deschise se întâlnesc la carnea
de păsări, animale de tip culard, animale foarte tinere, femele,
animale hrănite cu lapte şi nutreţuri sărace în fier, muşchii cu un
număr mare de fibre. Starea termică a cărnii (refrigerarea, congelarea)
modifică tonalitatea spre o nuanţă mai închisă
Aroma - este conferită de miros şi gust. Carnea de bovine, ovine

501947090.doc
25
tinere, caprine, porcine şi păsări este considerată bună dacă nu are
miros caracteristic speciei din care provine. Carnea ovinelor adulte cu
acumulări mari de grăsime pot avea miros specific determinat de
Aroma cărnii conţinutul în carne de sulf şi amoniac. Mirosul este slab perceput
după obţinerea cărnii şi devine mai pronunţat pe măsura maturării ei.
Gustul este influenţat de specie, rasă, sex, vârsta, starea de sănătate şi
îngrăşare, alimentaţie, tratamentul termic.
Suculenţa - reprezintă însuşirea cărnii de a ceda suc la masticaţie,
Suculenţa cărnii este mai pronunţată la carnea proaspătă comparativ cu carnea care a
fost congelată şi depozitată pe o perioadă mai îndelungată. Suculenţa
este influenţată de aceeaşi factori care determină aroma cărnii.
Consistenţa - reprezintă proprietatea care exprimă rezistenţă la
deformare, prin apăsarea cu degetul pe suprafaţa cărnii şi păstrarea
formei după secţionare. Se determină prin metode subiective şi
Consistenţa cărnii obiective. Carnea proaspătă pentru consum trebuie să aibă consistenţa
normală (elastică, fermă). Carnea cu o durată mai lungă de depozitare
poate avea o consistenţă mai dură. Carnea alterată are mare elascitate,
este moale, flască sau friabilă
Marmorarea - reprezintă proprietatea muşchilor de a depune
Marmorarea cărnii grăsime între ei (frecvenţa şi mărimea depozitelor de grăsime în
ţesutul conjunctiv). Se determină gradul de marmorare a cărnii –
pronunţat, mediu, slab
Perselarea cărnii Perselarea - constituie proprietatea grăsimii de a se depune
intramuscular. Se stabileşte prin metode de laborator. Se determină
gradul de perselare a cărnii – pronunţat, mediu, slab
Textura - reprezintă distribuirea în spaţiu dintre ţesuturile cărnii
Textura cărnii (proporţia intre carne, grăsime, oase, tendoane, şi ligamente). Textura
este redată prin compoziţia morfologică a cărnii şi însuşirile fizico-
structurale ale cărnii determinate prin metode de măsurare

501947090.doc
26

Analiza impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii elaborării


Reglementării tehnice „Carne – materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea"

I. Introducere
Analiza impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii elaborării
Reglementării tehnice „Carne – materie primă. Producerea, importul şi comercializarea" a
fost elaborată în vederea executării art. 13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea
nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător, precum şi a Legii nr. 317 din 18.07.2003 privind actele normative ale
Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.
AIR reprezintă argumentarea necesităţii adoptării proiectului respectiv de
hotărîre de Guvern, în baza evaluării impactului potenţial al acestuia asupra
activităţii de întreprinzător şi intereselor societăţii, precum şi în baza analizei
corespunderii actelor normative scopurilor politicii de reglementare şi principiilor
Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006.
Prezenta AIR a fost efectuată cu respectarea modalităţilor de evaluare expuse în
Metodologia de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei
actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1230 din 24.10.2006.

2. Definitivarea problemei
Componenta juridică
Necesitatea intervenţiei Guvernului în realizarea siguranţei produselor de origine
animală destinate consumului uman pe întreg lanţul tehnologic, de la producerea materiilor
prime pînă la distribuirea lor către consumator, a fost determinată de prevederile Legii nr.
221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2008, nr. 51-54, art. 153) Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind
asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei (Monitorul Parlamentului Republicii
Moldova, 1993, nr. 9, art. 256, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2003, nr. 60-61, art. 259), Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2004, nr. 83–87, art. 431), Legii nr. 105-XV din
13.03.2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2003, nr.126 - 131, art. 507).
În special, Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-
veterinară, prin art. 5(2) lit d) prevede, că „Agenţia Sanitar-Veterinară pentru Siguranţa
Produselor de Origine Animală elaborează şi promovează, în colaborare cu alte autorităţi
abilitate, cadrul legal în domeniul siguranţei şi calităţii produselor de origine animală.
Necesitatea intervenţiei Guvernului în domeniul cărnii ca materie primă este
deasemenea impusă de Legea nr.421-XVI din 22 decembrie 2006, care prevede că utilizarea
standardelor naţionale devine voluntară.
La momentul actual în domeniul evaluării conformităţii, pe de o parte – standardele
sînt declarate voluntare, iar pe de alta – reglementarea tehnică care să conţină cerinţe
esenţiale de calitate, criterii şi proceduri de evaluare a conformităţii cărnii – nu este
adoptată.

501947090.doc
27

În conformitate cu Legea nr.186-XV din 24.04.03 cu privire la evaluarea conformităţii


produselor, reglementările tehnice care prevăd proceduri de evaluare a conformităţii
produselor se aprobă de către Guvern. În plan general domeniul dat este reglementat de
către Legea nr. 78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare, în care sunt reflectate
unele cerinţe în privinţa produselor alimentare, de „Norme şi reguli sanitare privind aditivii
alimentari” nr. 05a-00 din 17.12.2001 aprobate de Ministerul Sănătăţii al Republicii
Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 50-52, art.123).

3. Scopul statului
Prin aprobarea Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Carne – materie primă. Producerea, importul şi comercializarea” statul urmăreşte scopul
reglementării plasării pe piaţă a cărnii ca materie primă iar prin urmare a produselor din
carne calitative, garantării unui nivel înalt de protecţie a consumatorului, precum şi de
asigurare a funcţionării eficiente a pieţei interne.
Prin intermediul actului dat vor fi readuse prevederile legislaţiei naţionale privind
cerinţele de calitate necesare pentru importul/exportul, producerea şi comercializarea cărnii
ca materie primă pentru producerea produselor din carne destinate consumului uman la
cerinţele comunitare, ce va permite, în primul rînd, realizarea siguranţei produselor de
origine animală destinate consumului uman pe întreg circuitul alimentar, în primul rînd la
nivelul segmentului producere şi, în al doilea rînd, va facilita posibilul export/import al
cărnii şi produselor din carne destinate consumului uman către ţările membre ale
Comunităţii Europene şi către ţările-terţe ale Comunităţii;
Realizarea acestui scop s-a preconizat prin efectuarea următoarelor măsuri:
- asigurarea trasabilităţii;
- stabilirea cerinţelor obligatorii de calitate a cărnii;
- stabilirea cerinţelor obligatorii de transportare şi păstrare a cărnii;
- stabilirea cerinţelor de comercializare a cărnii.

IV. Elementul analitic. Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii


acesteia

Odată cu trecerea la economia de piaţă, agricultura Republicii Moldova în general şi


sectorul zootehnic în special, au suferit schimbări foarte mari. Au fost distruse o mare
majoritate a fermelor şi complexelor zootehnice, ceea ce a condus la transferarea producerii
producţiei zootehnice în sectorul privat, deci în gospodăriile casnice ale populaţiei. Trebuie
de menţionat faptul că în aceste gospodării nu exista, şi nu există nici în prezent, nici o
evidenţă zootehnică, ne mai vorbind de trasabilitatea acestor animale. De asemenea şi
condiţiile de sacrificare a animalelor în curtea casei nu întotdeauna corespund cerinţelor
sanitaro-igienice. Toţi aceşti factori luaţi la un loc, sau fiecare în parte pot conduce la
accesul pe masa consumatorului a unor produse necalitative, neconforme iar în unele cazuri
chiar periculoase pentru sănătatea sau viaţa omului.
Întreprinderile industriale de procesare a cărnii s-au confruntat cu multiple probleme
specifice perioadei de tranziţie: reducerea considerabilă a volumului de materie primă
produsă în întreprinderile agricole (loturi mari de animale), necesitatea colectării animalelor
de la crescătorii individuali, care produc loturi mici (deseori neomogene) de animale şi, ca

501947090.doc
28

urmare, acestea au recurs la importul cărnii – materiei prime, care, în prezent este de o
calitate mai joasă.
În prezent sectorul cărnii şi a produselor din carne este reglementat doar pe orizontală
astfel se creează o problemă destul de gravă. Piaţa este invadată cu carne de import de o
calitate nesatisfăcătoare şi nu există cerinţe expres stabilite nici pentru carnea autohtonă,
nici pentru cea de import.
Este ştiut faptul că unele întreprinderi de procesare a cărnii preferă să achiziţioneze şi
să proceseze carne din import din cauza diferenţei mari a preţului de achiziţie, acesta fiind
de 2-3 ori mai mic (în funcţie de specie) în comparaţie cu cel al cărnii autohtone, însă de
multe ori ca ingrediente pentru producerea produselor din carne (mezelurilor) servesc
organe comestibile şi părţi ai corpului animalelor (importate) care tradiţional la noi în ţară
nu se folosesc (vîrfuri de aripi, piele şi alte rămăşiţe de la tranşarea carcaselor animalelor şi
păsărilor), fapt care nu poate să nu afecteze siguranţa şi drepturile consumatorului.

Articolul 19 al Legii nr. 105 –XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorului
prevede expres că: “Consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi
precis, asupra caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici
astfel încît să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele
lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei
acestora, în deplină securitate”.

5. Strategia de consultanţă
Determinarea grupurilor de interese
Efectul implementării Reglementării tehnice “Carne – materie primă. Producerea,
importul şi comercializarea” ce stabileşte cerinţe de calitate şi comercializare pentru carne
vor fi resimţite într-o măsură diferită, şi deseori adversă, de cîteva grupuri social-economice
fiecare urmărind interesele sale bine determinate.
Primul grup, sînt consumatorii, care îşi manifestă interesul firesc în protejarea şi
creşterea calităţii vieţii, prin utilizarea unor produse calitative ce nu prezenta un risc pentru
consumul uman.
Al doilea grup, sînt agenţii economici ce activează în domeniul producerii,
comercializării, import/export a cărnii care trebuie să respecte cerinţele impuse şi să ia
măsuri corective în caz de neconformare.
Al treilea grup, sînt autorităţile publice interesate care trebuie să elaboreze politici de
susţinere a agenţilor economici cu activitate în domeniul respectiv.
Al patrulea grup reprezintă organele de control de stat şi organismele desemnate în
domeniul evaluării conformităţii produselor.
Strategia de consultanţă
Strategia de consultanţă a fost axată pe două metode (active) de bază:
a) cercetări în mass-media şi literatura de specialitate care reflectă problematica domeniului
dat; şi
b) interviul, care presupune întrevederi cu persoanele direct sau tangenţial implicate în
domeniul dat.
S-a efectuat consultarea pasivă prin expunerea/publicarea reglementării nominalizate,
pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare www.maia.gov.md pentru
dezbateri publice, care vor fi luate în consideraţie.

501947090.doc
29

Procesul de consultare
Se vor consulta următoarele organe de stat şi obşteşti:
Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, Academia de Ştiinţe a
Moldovei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Centrul de
Armonizare a Legislației de pe lîngă Ministerul Justiţiei, Federaţia Naţională a Patronatului
din Agricultură şi Industria Alimentară, Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa
Produselor de Origine Animală, Centrul de terminologie.

EVALUAREA ABORDĂRILOR ALTERNATIVE


Costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenţiei statului
Opţiunile alternative
Opţiunile alternative vor fi comparate, folosind următorul tabel sumar:
Alternativa Posibile avantaje Posibile dezavantaje

I. A nu face nimic Avantaje potenţiale – lipsa 1 Lipsa unor cerinţe concrete în


de cheltuieli administrative privinţa produsului poate duce la
pentru elaborarea iminenţa încălcării legislaţiei
reglementării „Carne – privind protecţia consumatorului
materie primă. Producerea, precum şi a intereselor
importul şi comercializarea”. consumatorilor protejate de către
organele publice.
2. Imposiblitatea monitorizarii si
controlul pieţei produselor
respective întru protecţia
securităţii alimentare a
populaţiei.
3. Organele de control nu vor
putea demonstra operatorilor de
pe piaţă neconformitatea
produselor, lipsind cadrul
normativ în domeniul dat.

II.Elaborarea 1. Elaborarea unui act 1.Cheltuilei administrative pentru


reglementării tehnice normativ naţional, în care să elaborarea reglementării „Carne
„Carne – materie fie stipulate cerinţele – materie primă. Producerea,
primă. Producerea, obligatorii faţă de carnea - importul şi comercializarea”.
importul şi materie primă, care va lărgi
comercializarea”, cu posibilităţile agenţilor
stabilirea cerinţelor de economici.
calitate faţă de carnea 2. Implementarea
– materie primă. legislaţiei comunitare
proporţionale asigurării
intereselor societăţii şi
protecţiei drepturilor
agenţilor economici.

501947090.doc
30

3. Accesul la piaţa
europeană.
4. Stabilirea unor condiţii
similare cu cele din UE va
facilita eliminarea barierelor
din calea comerţului cu
produsul analizat.
5. Produse calitative pentru
procesatori şi consumatori.
III. Reglementarea în 1. Posibile avantaje nu au 1. Nu se va mări volumul
baza standardelor fost identificate. exportului.
GOST şi SM existente 2. Bariere în calea unui eventual
în Republica Moldova comerţ cu UE
3. Importul de produse
necalitative.
4. Etichetarea neadecvată a
produsului analizat.
5. Impact negativ asupra relaţiilor
economice ale ţării cu alte state,
inacceptarea ţării în calitate de
ţară terţă a UE

4. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE
Responsabilitatea implementării Reglementării tehnice „Carne – materie primă.
Producerea, importul şi comercializarea" se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare.
Toate autorităţile publice implicate în procesul implementării îşi vor exercita
atribuţiile în limitele competenţei funcţionale.

MONITORIZAREA

Autoritatea publică în sarcina căreia va fi pusă monitorizarea şi evaluarea


implementării proiectului de act normativ nominalizat este Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare.
Pe parcursul implementării proiectului Reglementării tehnice „Carne – materie
primă. Producerea, importul şi comercializarea", Ministerul va lua toate măsurile
necesare în vederea consultării periodice cu reprezentanţii grupurilor de interese
determinate anterior, ceea ce va permite depistarea timpurie a problemelor aferente
implementării şi ajustarea corespunzătoare a reglementărilor propuse iniţial.

Viceministru Vasile BUMACOV

Ex. V. Roşca
Tel. 210-729

501947090.doc
31

Notă informativă
la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea
Reglementării tehnice „Carne – materie primă. Producerea, importul şi
comercializarea”

Prezentul proiect a fost elaborat întru executarea punctului 1 al Hotărîrii


Guvernului nr. 765 din 25 noiembrie 2009, care obligă Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare să prezinte Guvernului spre aprobare reglementările tehnice
pentru garantarea siguranţei pieţei interne de carne şi produse din carne, inclusiv
procedurile de evaluare a conformităţii, criteriile şi cerinţele tehnice faţă de operatorii
naţionali din domeniul dat de activitate.
În Uniunea Europeană şi pe plan internaţional se aplică reguli unice şi cît mai
strict posibil la capitolul comercializarea cărnii, însă nu există o reglementare în
domeniul carnii-materie prima.
Cerinţele prezentei Reglementări tehnice au fost elaborate în conformitate cu
normele standardelor Republicii Moldova, României şi Rusiei.
Conform prevederilor prezentului proiect se stabilesc cerinţe obligatorii de
calitate, siguranţă alimentară, de prezentare, etichetare şi informare a consumatorului
care trebuie respectate la producerea, importul şi/sau comercializarea cărnii în calitate
de materie primă pentru industria produselor din carne, provenite atât din producţia
internă, cât şi din import.
Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţe obligatorii de calitate şi
siguranţă alimentară, cărora trebuie să se conformeze carnea – materie primă: carne de
bovine, congelată sau refrigerată, carne de porcine refrigerată sau congelată, carne de
ovine sau caprine refrigerată sau congelată, carne de cal (cabalină) refrigerată sau
congelată, carne şi organe comestibile ale păsărilor refrigerate sau congelate.
În aceeaşi ordine de idei, este necesar de a menţiona că prezentul proiect
stabileşte proprietăţile fizico-chimice şi organoleptice ale carcaselor provenite de la
diferite animale.
Este în interesul atît a producătorilor, importatorilor cît şi a consumatorului de a
cunoaşte cerinţele impuse pentru astfel de produse. Este esenţială stabilirea şi
respectarea acestor cerinţe, întrucît nerespectarea lor poate avea impact negativ asupra
calităţii cărnii comercializate.
Astfel pentru a obţine rezultate cît mai bune la producerea cărnii şi, respectiv,
comercializarea acesteia la un nivel înalt de calitate, în prezenta Reglementare tehnică
sînt stabilite o serie de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească producătorii şi
importatorii de carne - materie primă.

Viceministru Ştefan CHITOROAGĂ

Ex. Tatiana Railean


Tel.: 210 729

501947090.doc
32

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr. ______


din ______________________ 2009
Chişinău

Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Carne – materie primă.


Producerea, importul şi comercializarea”

În conformitate cu Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele


alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 83-87, art. 431), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Carne – materie primă. Producerea,


importul şi comercializarea” (se anexează).
2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare după 30 zile din momentul publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Pct. 7 şi 9 din prezenta hotărîre intră în vigoare după 12 luni din momentul
publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a Ministerului Sănătăţii.

Prim-ministru Vladimir FILAT

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazăr

Ministrul agriculturii Valeriu Cosarciuc


şi industriei alimentare

Ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu

501947090.doc