5ll Ecrane electromagnetice

s.1, Nafura efecfului de ecran

Cdmpurile electromagnetice, care p5trund mai mult sau mai pufin printr-un ecran,
influen{eazi sau induc in acesta sarcini electrice sau curengi electrici al ciror cdmp
propriu se suprapune peste cimpul inilial compensindu-se intr-o anumiti rnisuri. in
afard de aceasta este indiferent dacS c6.mpul care trebuie atenuat se gisege ?n interiorul
sau in exteriorul inveligului de ecranare, fig.5.1.

a) b)

Fig. 5. 1.
Reciprocitatea efectului de ecranare (schematic):
a) atenuarea radiatiei perturbatoare a unei surse de perturbatii; b) protec{ia unui receptor
impotriva unei radiaJii perturbatoare.
O mdsurf, a ecranirii este factorul de ecranare Q, care stabilege legdtura dintre
intensitatea cimpului tn'interiorul unui ecran gi intensitatea cAmpului existenti in
exterior in absenla ecranului; de exemplu, pentru un c6.mp magnetic

H.
g=fr
(5-l)
Factorul de ecranare este de reguli un numir complex.
164 5. ECRANE ELECTROT\{AGNETICE

1M
lZlin o
!si,l",t tilll___l
I
I
'
root

tok msg:";
-TtlrTiilTB
I I t l illil
-T CdmP

1k
KEhe I clectromagnetic

ffi
3n _J_LLIIlL l_l I

l ^l*o!
ultltT--^rJ

E
t

I
I
l'. i*'
de tranziiie
I ilil
TADE
r

Adepartate-

0.1
tillTt-]ffi
0.10.3 0.63 1
]TI1--T
5r030
+ r'=Znrl)'

Fig.5.5. Impedaniele de undE ale cdmpurilor produse de antene in frurctie de distanfa normatd fatd de
surs5.

5.2 Ecranarea c6mpurilor statice

5.2.1 Cimpuri electrostatice

La introducerea unei sfere goale conductoare in c6.mp electrostatic, asupra sarcinilor

electrice din materialul ecranului actioneazl. forfa electrostaticA F = QE, care provoacf,
o redistribuire a acestora ce se incheie cdnd componenta tangenliali a intensit6lii
cimpului electric la suprafala exterioari a ecranului devine nul6 qi astfel nu mai existi
nici un motiv de deplasare a sarcinilor electrice pe suprafala ecranului. in mod iogic
liniile de cdmp electric vor fi atunci normale la suprafafa ecranului. Cimpul sarcinilor
redistribuite qi cdrnpul exterior perturbator se anuleazi reciproc in orice punct din
interiorul ecranului. Se poate ardla cd acest efect nu apare numai in cazul unei sfere
goaie, ci la orice corp conductor gol, indiferent de forma sa, ceea ce aici se va accepta
fEri demonstraf,e.

Factorul de atenuare al unui ecran conductor lipsit de imbinlri, faln de cimpuri

electrostatice e$e inJinit, ceea ce face inutilS calcularea lui in fiecare caz in parte. Acest
efect este bine cunoscut gi totdeauna subinfeles in cazul cuStii Faraday. in paragrafele
6. I .4 5i 6. 1.5 se va ardta cd, in cazul unor cimpuri electrice care vaiazA rapid in timp,
factorul de atenuare al ecranului capittl, o valoare finitii.
5.2 Ecranarea cdmpwilor statice 165

Cu ajutorul legii fluxului electric [818], se obtin componentele normale ale intensitS.lii
cimpului electric in interiorul gi in exteriorul ecranului,

qi (s - le)

unde p5 este densitatea superficiali a

sarcinilor electrice. Pentru componentele
tangenfiale ale cimpului, conform celor arAtate mai sus este valabili relafia, E1s=E1i:0.

in final, trebuie menfionat ci

gi inveliqurile dielectrice posedi un anumit efect de
ecranare fafA de cAmpurile electrostatice. La fel cum un flux magnetic este condus
printr-un circuit nmgnetic realizat dintr-un material cu permeabilitate fidicatd, $i
fluxul electric Y este condus printr-un dielectric cu permitivitate ridicatd. Datoritl
refracfiei liniilor de cdmp electric, la suprafafa de frontierl dintre cele doui medii,
fluxul electric ra trece mai ales prin peretele sferei, in cazul unui raport mare intre
grosimea peretelui d gi diarnetrul sferei D, fig.5.6.

Fig.5.6. Efectui de ecranare produs de o sferi goal6 dielectricE, cu perete gros, de exernplu ziddrie,
ecran din titanat de bariu.

Factorul de atenuare al ecranului in Neperi se calculea"i duptr Kaden [3.8] cu relapia:

ae =lnE= ln(l+ 1,33erd / D)

"E; (s - 20)

O atenuare sesizabilI, se obfine numai pentru er d >> D, deci pentru pereti grogi din
materiale cu permitit,itate ridicati.

in cazul ecranelor electrostatice, sunt valabile urmf,toarele condifii pe suprafelele de

frontier[ pentru componentele normale gi tangengiale ale cdmpului electric:
L66 5. ECRANE ELECTROI\dAGNEICE

qi (5 - 21)

5.2.2 Cflmpuri magnetostatice

Un efect de ecranare prin redistribuirea "sarcinilo/' comparabil cu cel pentru c6mpuri

electrostatice nu existd in cazul c6mpurilor maguetostatice. De exemplu, ecranul de
cupru al cablurilor coaxiale nu are efect ile ecranare asupra cAmpurilor magnetostatice.
Totuqi, in acelagi mod in care cdmpurile electrostatice pot fi atenuate prin ecrane
dielectrice de mare permitivitate, Si cdmpurile magnetostatice pot fi ecranate prin
inveliguri feromagnetice cu permeabilitate magneticd ridicatd. tn cazul ecranelor cu
perefi groqi qi permeabilitate inalt5, datoritji refracfiei liniilor de cdmp la suprafala de
separafie dintre cele doui medii, fluxul magnetic circuli cu precidere prin perefi.
Atenuarea in Neperi, calculati dupf, Kaden [3.8] este

ns :1p&=ln(l+ 1,33prd /D)

(5 -22)

unde d qi D au aceeagi sernnifica[ie ca in fig.5.6.

in nlod similar, condifiile pe frontieri in lipsa unei pdnze de curent pe suprafafa

ecranului sunt:

gi (s - 23)

5.3 EcranareacAmpurilorcuasistafionare

5"3.1 Cflmpuri electrice cuasista{ionare

Ecranarea cdnrpurilor electrice cuasistalionare are loc, similar ca la cimpurile
prin redistribuirea sarcinilor.in timp ce, la cimpurile electrostatice,
electrostatice,
atenuarea ecranelor este infinitii,in cazul cd.mpurilor variabile apare, odati cu cre$terea
frecvenlei,un defazaj care face ca factorul de atenuare al ecranului si devini finit. Acest
efect se face simfit abia la frecven[e inalte (v. $6.1.4). in practici, se poate considera gi
la cAmpurile electrice cuasistafionare, un factor de atenuare al ecranului infinit. Sunt
ralabile aceleaqi condilii pe frontierf, ca la cAmpul electrostatic.
 5.3 Ecranarea c6mpurilor cuasistafionare

Ecranele tehnice prezinti de reguld imbiniri, de exemplu la carcasele de aparate,

imbinirile dintre panourile frontal, lateral gi posterior. Dac[ perelii unui ecran nu suni
legafi electric unul cu altul, elementele care formeazr pere]ii iau un potenfial
corespunzitor locului din cdmp in care se gisesc, iar ecranul este practic ineficient,
frg.5.7a.

a)
ffi
Fig.5.7. Importanla leglturilor de
b)

egalizare a potenlialului la ecranele pentru cdmpuri electrice:

a) ecran practic ineficient cu potenliale diferite, flotante (in englez6: /toating potentials),
b) imbunEtEfire important6 a efectului de ecranare prin legEturi de egalizzr;e a potenlialelor
elementelor componente.

Pentru ecrmlm;rea fa!5 de cAmpurile electrostatice este suficient daci elementele de

ecranare sunt legate electric intre ele cel pufin intr-un punct, fig.5.7b. Rimane doar
interferenp electromagnetici datoriti penetrlrii capacitive prin interstifii (capacitatea
interstiliului). In cazul unor capacitAli mari ale interstiliilor, prin etang6ri de tip
labirint, s_e pot obfine imbunitdfiri importante. La frecvente mai mari, interstiliile
trebuie adeseori previzute cu contacte, in scopul cref,rii unor cii de curent cit mai
scurte pentru curenlii rezultaf, din egalizarea poten$alelor (v.95.3.2).

in timp ce un ecr€m metalic inchis pe toate pirfile nu are nevoie de nici o punere la
pimdnt pentru ca in interiorul s6u sI nu existe cdmp, utilizarea efectului de "umbrire"
pe care il produc paravanele de ecranare metalice impune existenfa unei pimdnt6ri.
Paravanele de ecranare plane puse la pimdnt ac,tioneaza ins6 mai mult ca bypass
galvanic decdt ca ecrane.

5.3.2 Cimpuri magnetice cuasistafionare

Aducind o incinti de ecranare conductoare intr-un cimp magnetic variabil in timp, se
vor induce tensiuni in perefii ecranului gi datoriti conductivitifii materialului acestuia
vor rezulta curenfi corespunzitori. Cimpul magnetic al acestor curenfi se opune
cdmpului care i-a produs. Suprapunerea cimpului exterior inilial cu cdmpul de reiclie
al curenfilor prin ecran face ca, in interiorul incintei, sd se obfind un cimp rezultant cu
o intensitate de cAmp mai mici (v.factorul de reducere in g3.3). intrucat eficacitatea
ecranului fafi de cdmpurile magnetice cuasistalionare este determinati de curenfii din
perelii ecranului, evitarea interstiliilor este deosebit de importanti in acest caz, fig.5.8.
 168 5. ECRANE ELECTROMAGNETICE

a) b) c)

Fig'5.8. Referitoare la efectul de ecranare fap de campurile magrretice cuasista[ionare:

a) ecran ineficient; b) condilii minime pentru ecranarea cdmpurilor magretice cuasistafionare;
c) ecran optimal.

La ecranele pentru cimpuri magnetice cuasistationare nu este suficient ca peretii

componenti si fie adugi la acelaqi poten$al prin cdteva leg[turi de echipoten[ializare.
Mult mai important este ca imbinlrile sI fie guntate pe toati lungimea prin elemente de
etan$are conductoare cu rezistenli micl sau si fie scurtcircuitate (v.$5.6). Influenla
negativi a imbinirilor, in cazul ecranelor inchise, di uneori cigtig de cauzi efectului de
ecran produs de paravanele plane din tabh [5. l0].

Cu cAt conductivitatea materialului unui ecriur este mai mare, cu at6t mai mari sunt
curenfii care circuli prin acesta la aceleagi intensitili ale cdmpului glectric indus cu
5i
at6t mai mare este atenuarea ecranului cauzati de acegia. lntrucdt c6.mpurile
magnetostatice nu pot induce curenfi, incintele din materiale neferomagnetice nu au
efect de ecranare pentru cdmpurile continue (f=0). Pe de alti parte, e{icacitatea
ecranului pentru cdmpuri magnetice cuasistagionare tinde c[tre infinit odati cu cregerea
freo,enlei. Aceasti tendinfi. de cregere dispare la frecvenle pentru care, pe ianga
cdmpul magnetic cuasistalionar, trebuie luat in considerare qi cdmpul magnetic il
curentilor de deplasare (unde electromagnetice, v.g5.4 5i 6.1.a).

$i in acest caz,in absenla unei densitilfi de curent superficiale, condifiile pe frontiera de

separalie dintre cele doui medii diferite sunt:

Hrr Prz
gi - (s - 24)
Hn, prl

Densitifi de curent superficiale apar numai la refularea totali a curentului (conductor

perfect, frecvenfd infiniti). Atunci, in materialul ecranului, Hr. u, iar in dielectricul
=
inconjurdtor, ,rr, = J., unde J. este o densitate de curent de siiprafaya cu dimensiunea
A/m $1, ca urmare, factorul de atenuare al ecranului pentru campuri tangenfiale ar fi
infinit.
5.4 Ecranarea cdmpurilor nestationare (unde electromagnetice) 169

DacI in practica, pentru cdmpurile electrice cuasistationare, efectul de ecranare se

poate considera total frrd a mai face weun calcul, in cazul cAmpurilor magnetice
cuasista|onare, de regui5, se pune probiema <ieterminarii valorii factorului de atenuare
al ecranului. Aceasta se face, finand seama de urmitorii parametrii:
frecvenli
grosimea ecranului
conductivitate
permeabilitate
geometria ecranului

pentru fiecare caz concret in parte (v. $6. l. l).

5.4 Ecranarea cempurilor nestafionare

(unde electroma gnetice)

La cregterea frecvenlei, modul de tratare cuasistagionar igi pierde ralabilitatea deoarece

cimpul magnetic produs de curentul de deplasare nu mai poate fi neglijat. Aceasta se
intdmpli, de regul5, clnd ecranul se gisege in cAmpul indepirtat al emi1itorului, in
care cimpuriie electric Ai rnagnetic nu mai sunt cuplate prin impedanfa de undd a unei
antene, ci prin impedanfa de undi a mediului (Zo = 377t1). in timp ce, in c6mpurile
magnetice altemative cuasistalionare apare numai un cAmp magnetic de reacfie, aici
apare qi un cimp electric de reactie. Ecranul va deveni el insugi emilitor gi va emite
unde electromagnetice a ciror apari[ie se va lImuri in cele ce urmeaz6.

Cimpul electric solenoidal EI al undei electromaguetice incidente provoaci curenfi tn

perefii conductori ai ecranului conform relafiei J = oEI, care dau nagere unui cimp
magnetic de reacfie UR. C6.mpul magnetic de reacfie produce la rdndul s6u, prin
induclie, un c6.mp electric solenoidal ER, care impreunf, cu HR formeazi unda
electromagnetici reflectati. Aga cum s-a vizut, acest mecanism are loc gi in regim
cuasistafionar. Cdmpurile electrice solenoidale sunt acolo atdt de slabe incdt, in mediul
neconductor, nu sunt capabile sf, produci curenfi de deplasare care sf, aibl o contributie
sesizabilf, la cdmpurile magnetice H, qi HR produse de curen$i de conducfie.

3.
ln regim stabilizat, c6mpul in spafiul exterior este format din suprapunerea undei
incidente gi a undei secundare r-eflectate, E=EI+ER. in peretele ecranului, cdmpul
electric jncident gi cel reflectat se compenseazi reciproc, deci EI + ER = 0 respectiv
BI= -BR.

Pe.ntru calculul eficacitdfii ecranului in interiorul gi in afara materialului de ecranare

trebuie rezolvate ecuafiile undelor (v.$6.1.a). Condiliile pe suprafefele de frontierl
pentru componentele vectorilor E gi H sunt aceleaqi ca la cimpurile cuasistafionare.
Rezulti de acolo ci incintele ecranate se comporti Ia frecvenle inalte ca rezonatoare de
170 5. ECRANE ELECIRO\{AGNETICE

volum (cavitiifi rezonante de tip ghid de undi). in domeniul rezonanlelor proprii, apar
,rariafii brugte ale factorului de atenuare al ecranului, problemi care se discut5 mai
detaliat in $6.1.4 qi 6.1.5.

5.5 Materiale pentru ecrane

Aga cum s-a arltat in $5.2 qi 5.3, pentru ecranarese folosesc toate materialele care
prezintii, pentru fluxul unui anumit tip de cimp, o conductivitate suficient de mare sau
care sunt in stare si creeze cimpuri de reaclie prin in{luenfi sau inducfie. Cel mai des
se utiliznazi ecrane din materiale neferoase gi din materiale feromagnetice. Compararea
a douf, ecrane de aceeagi grosime din Fe gi Cu reliefeaz[ complexitatea efectului de
ecran, ftg.5.9.

a, lNeper 30

I zs

1,,
| ,u

102 103 10,. 105

+FrecverrldlHz

Fig.5.9. Factorul de atenuare teoretic al ecranului la o incinti cilindricl in c6mp

ecranatE plasatE
magnetic transversal (re = 5m, fu = 0.lmm, ogu = J$'lQ6 S/m, op" = 7'106 S/m, pr"*= 1, p
rp" = 200).

Sub i00kllz, adincimea de pdtrundere este mai mare dec6t grosimea ecranului, astfel
incit materialul cu conductivitate mai mare are un factor de atenuare mai mare
(ecranarea se datoreazi aiei numai efectului de reducere al ecranului care se comporti
ca o spiri in scurtcircuit (v.$3.3). Peste 200kHz, addncimea de pitrundere:

I
6= (5 - 25)
dpo
devine mai micf, decdt grosimea ecranului, astfel incdt permeabilitatea devine impor-
tanti gi atenuarea ecranului de fier depigege atenuarea ecranului de cupru. La frecvenle
foarte mici, existi un nou punct de intersectie, astfel ci ecranul din fier prenntd, inci o
oarecare eficacitate chiar gi la f!0, in timp ce ecianul din cupru nu are nici un efect
asupra cimpurilor magnetostatice. Ecranele din otel inoxidabil prezintl, datoriti
5.5 Materiale penku ecrane t1t

rezistivitA$i mari $i proprietifilor lor paramagnetice (p, =1), o atenuare relativi mai
mici decAt ecranele de cupru sau fier.

tn cazurile in care se urmlrege folosirea avantajelor oferite de permitivitatea e, qi

permeabilitatea $r a unui material de ecranare, trebuie s6 se lini cont atdt de
dependenfa mirirnilor de mai sus de frecven!5, cdt gi de efectul neliniar al saturaliei.
Pentru eliminarea influenlei saturafiei se pot folosi uneori ecrane multiple la care
materialele cu permeabilitate redusi gi domeniu larg de liniaritate sunt plasate spre
sursa de perturba$i, iar ecranul magnetic cu efect de ecranare ridicat este plasat intr-un
c6mp deja atenuat, intr-o oarecare misuri. Mai departe, trebuie $nut cont cf,
permeabilitatea real6 a materialelor magnetice prelucrate prin deformare este mult sub
valorile date in tabele sau cataloage pentru materiale neprelucrate, determinate in
condilii optime de magnetizare.

in cazul unor cerinle foarte reduse privind eficacitatea ecranirii, pot fi considerate drept
ecrane electromagnetice chiar gi impletiturile metalice respectiv armiturile din fier
beton ale clidirilor etc. Efectul de ecranare al acestora este insi relativ redus qi numai in
pufine cazuri utilizarea lor reprezinti o solulie tehnici acceptabilA.

inlocuirea crescdndi a carcaselor metalice ale aparatelor cu carcase din materiale

plastice, respectiv materiale izolante, a ficut ca in ultimii ani sI c6$ige mult in
importanln materialele plastice conductoare, respectiv materialele plastice metalizate
- -
[5.11 5.14 qi 5.19 5.23]. Materialele plastice cu conductivitate intrinseci (in
englez.d: intrinsic conductivity) sunt in preznnt in stadiu de cercetare-dezvoltare.
Miterialele piastice conductoare care corespund stadiului actual al tehnicii con$n, in
cantit5$ importante, adaosuri de materiale conductoare (pegru de fum, pulberi metalice
etc.) gi sunt adeo,ate numai pentru anumite utiliziri. In multe caatri, carcasele din
material plastic sunt previzute, in interior, cu un strat conductor obfinut prin metalizare
cu flacir6 sau cu plasmi, aplicare de lac conductor, tratament galvanic, vaporizare sub
vid, etc. Ferestrele ecranate se realiz*azA, in mod normal, prn depuneri metalice
transparente pe sticlf, (eraporare sub vid, implantare de ioni etc.). Efectul de ecranare
al depunerilor transparente conductoare este bineinleles limitat gi ele oferi o atenuare
sesizabili numai pentru cdmpurile electrice cuasisiafionare. Ac$unea, importantd in
practicd, de ecranare fafi de cdmpurile magnetice cuasistalionare este foarte mic5. O
eficacitate mai mare, in special la frecvenle mari, o oferf, fesdturile din fir metalic,
transparente.

Rezistenla relativ mare a clii de curent rezultate in urma aplicdrii ulterioare a unor
straturi subliri conductoare este dezavantajoasf, din punct de vedere al eficacititii
ecranirii; ?n schimb, este uneori avantajoasi in sensul creirii unei cii de scurgere a
sarcinilor electrostatice (v. $2.a. 1 gi $ I 0. 3).

La frecvenle inalte gi la grosimile de ecrane utilizate tn practicd, efectul de ecranare al

unei carcase este in mai micd mlsuri determinat de materialul ecranului decit de zonele
172 5. ECRANE ELECTROMAGNETICE

slabe care rezulti din conditii funcfionale sau din motive de fabricapie sau montaj
(v.$5.6).

Adeseori, alegerea materialului ecranului nu este determinati numai de efectul de

ecranare propriu-zis, ci gi de alte puncte de vedere, cum ar fi: daci materialul ecranului
servege ca inveliq al unei clidiri deja existente, dacd trebuie sd formeze o cabinl
ecranatil autoportanti sau dacd existi probleme de coroziune etc. Problemele privind
calculul ecranelor se vor prezsnta in cap.6, iar cele privind misurarea eficaciti$i
ecranirii, in $9.3.

5.6 Accesorii ale ecranelor

Ecranele, care au un scop tehnic bine determinat, prezint5, de regul6, deschideri sau
sunt demontabile, sunt prevtrzute cu intriri qi iegiri filtrate pentru cabluri electrice, au
ferestre de tip fagure pentru ventila$e, giuri pentru trecerea aclionirilor mecanice,
ferestre metalizate pentru obsenare, etc. Aceste elemente suplimentare formeazI, in
majoritatea cazurilor, punli respectiv breSe pentru frecvenlele inalte, care pot anula, de
exemplu, efectul de ecranare al unei incinte ecranate realizate din tabli de olel de 2mm
grosime. In cele ce urmeazf,, se vor ptezenta soluliile tehnice care permit realizarea
condifiilor funclionale impuse ecranelor firf, o pierdere importanti a eficacitifii
acestora.

5.6.1 Etangiri electromagnetice pentru imbinlri

Incintele ecranate de mari dimensiuni gi spafiile ecranate in construclie modularizati
prezintil imbinlri gi interstifii unde curenfii din ecran intimpini, transversal pe direclia
imbinirii, o rezisterip electrici mare, prin aceasta micqordndu-se mult efectul de ecran
pentru cflmpurile magnetice (v.$5.3). In timp ce cordoanele de suduri gi lipiturile pot fi
realizale manual ireprogabil astfel incit sE nu afecteze eficacitatea ecranului, interstiliile
uqilor gi imbinirile dintre panourile de ecranare trebuie sI fie previzute cu "elemente de
etan$are electromagnetici" suplimentare (contacte electrice) pe toatil lungimea lor. in
acest scop, industria ofer6 un intreg sortiment de etanq[ri respectiv materiale de
etan$are, fig.5.10.

Spectrul acestora se intinde de la cele mai diferite tipuri de riglete elastice de contact (in
englezi: fnger stock) [5,241, elastomeri conductori (confindnd particule de argint,
particule izolante argintate, fibre metalice), lesituri din impletituri de sArmf, etc. [5.25]
pini la etan5iri electromagnetice integrate la locul de imbinare al panourilor (in englez6:
molded-in-place seals) [5.26]. La alegerea etangdrilor electromagnetice conteazi in
primul r6nd, capacitatea acestora de a asigura $untarea respectiv scurtcircuitarea unui
interstiliu din ecran printr-o rezistenfi ohmici reparti?at5. gi cu o grosime cAt mai micf,.
O etangare voluminoasl cu rezistenla ohmici mare ar putea sugera la prima vedere o
atenuare mare, dar Ia frecvenle joase poate fi mai proasti decit un interstifiu ingust, in
5.6 Accesorii ale ecranelor t73

care se realizeazA numai cateva puncte de contact galvanic (v.$5.3.2). Alte elemente
importante sunt elasticitatea pe termen lung (de exemplu, la contactele ugilor), pierderea
elasticitSlii in timp prin mentinerea in stare comprimati, compatibilitatea din punct de
vedere galvanic cu suprafelele de contact (rezistenfa la coroziune) etc. [5.4 - 5.9].

I'ig.5.f0. Exemple de etanilrri electro-

magnetice aflate in fabrica(ie
cwentI.

O mare atenfie trebuie acordattr configurafiei constructive a suprafelelor de contact la

inchiderea unei u$i, La etanglrile metalice este de dorit sf, existe o oarecare autocur6lire
prin migcarea relatird a contactelor, in scopul distrugerii peliculei de oxid. Din contrtr,
la materialele de etangare care confin un mediu de legiturii din material plastic acest
fenomen trebuie evitat intrucit ar deteriora prea repede etangarea.

in general, realizareaconstructivtr a imbinlrilor existente intr-un ecran meritl o atenlie

deosebit5. Printro formd adecvati care sf, permittr o utilizare optim[ a efectului de
refulare a curentului qi o dispunere avantajoasf, a etan$Arilor electromagnetice, curenfii
prin ecran pot fi dinjafi in mod avantajos gi eficien]a materialului de etanqare poate fi
miritii (de exemplu, prin etanStrri tip labirint etc.).

5.6,2 Strlpungeri tubularg ferestre fagure, table perforate

Perforirile panourilor prin care sunt scoase axele de aclionare ale potenfiometrelor sau
ale comutatoarelor executate din material izolant pot fi etangate, pentru frecvenle inalte,
prin tuburi metalice, fig.5.11a,
L74 5. ECRANE ELECTROMAGNEI]CE

a)

Fi9.5.11. Exemplu de trecere etanql pentru IF in cazul axelor de acfionare:

a) ax izola[ b) ax rnetalic.

Sub frecvenla de titiere (in englezd: cut off frequency) determinatii de diametrul
tubului D = 216
8.2. l0e
f6=-Hz
"fo
(s - 26)

(16 in cm), tubul se comporti ca un ghid de undl care funclioneaz5 sub frecvenla sa de
tiiere, a c6rui atenuare pentru cdmp magnetic se calculeazi duptt Kaden [3.8] cu
rela[ia:

(5 -27)

Atenuarea depinde de raportul dintre lungimea tubului Si razd.

La rindul lor, axele metalice pot fi prevdzute cu contacte elastice tip multi-contact sau
cu alt tip de bucqe de etangare conductoare, fig.5.1 lb.

1000 MHz 10 000 MHz 35 000 MHz

Fig.S.12. Po4iuni din ferestre fagure realizate pentru diferite frecvenle (SIEMENS).