Sunteți pe pagina 1din 4

Liceul teoretic ”Iulia Hasdeu”

LUGOJ

Agresivitatea si formele ei de manifestare

Nume si prenume Prof. diriginte: BARLEA


ANA
MATEI DAVID LAURENTIU
COZMESCU CATALIN IONATNAN

2019

1
Agresivitatea si formele ei de manifestare

Agresivitatea este, conform Dex-ului,insusirea de a fi agresiv, iar agresiv este


considerat cel care ataca fara a fi provocat. Teoriile despre cauzele
comportamentului agresiv se pierd intr-o polemica nefericita care cauta sa
explice agresivitatea dintr-un unic punct de vedere. Personal, consideram ca
teoriile respective nu se exclud reciproc, ci se completeaza .Oricare ar fi
acestea, se contureaza trei modele de explicare a cauzelor si conditiilor unui
comportament agresiv.
Un prim punct de vedere ar fi acela al teoriei referitoare la instinct, conform
careia agresivitatea ar fi congenitala.Dar comportamentul agresiv nu se
manifesta decat sub influenta unor excitanti exteriori declansatori.Cu cat acest
instinct ramane mai nesatisfacut, cu atat se pare ca organismul cauta un excitant
declansator. Uneori, in cazuri extreme , instinctul se declanseaza fara un astfel
de excitant exterior. Pentru a preveni astfel de descarcari spontane, exista, dupa
unii cercetatori, posibilitatea de a le anihila pe cale sociala prin sport, prin
entuziasmul fata de arta si stiinta. Un lucru este cert : agresivitatea este
conditionata si biologic.Dar, despre un instinct clar, cu o excitatie proprie
declansata de scoarta cerebrala nu poate fi vorba.
Un al doilea punct de vedere cuprinde teoria emisa de Dollard si modificata
apoi de Berkowitz, care pune agresivitatea in relatie cu frustrarea. Aceasta din
urma este considerata a fi o zadarnicire a unei actiuni deja existente si cu un
anume scop. Frustrarea inseamna o intrerupere a unei actiuni si nu este vorba de
evenimentul care urmeaza acesteia sau despre sentimentele ulterioare ale
persoanei frustrate. Una dintre reactiile la frustrare este agresivitatea. Acuitatea
tendintei de agresivitate depinde direct de violenta frustrarii premergatoare si de
frecventa perturbarilor din cadrul unei perioade de timp. Agresivitatea se opune
astfel cauzei care a generat-o. Prin aceasta teorie nu se raspunde la intrebarea de
ce reactioneaza individul agresiv si nu se ia in considerare o agresiune aplicata
in mod constient si planificat pentru realizarea propriilor teluri, o actiune care
nu deriva neaparat dintr-o frustrare.
O alta teorie este aceea a agresivitatii ca trasatura dobandita, insusita.Conform
acestei teorii, agresivitatea este o atitudine sociala, cauzata de conditiile
mediului inconjurator, care se invata si se dezvolta din activitatea continua a
omului, din succesele si insuccesele sale si din ocaziile de a imita
comportamentul agresiv.Cu cat un individ cu comportament agresiv are mai
mult succes , cu atat va exista o probabilitate mai mare ca el sa repete
agresiunea mai ales daca este implicata si presupunerea personala ca printr-o
astfel de actiune va obtine un succes. De asemeni, comportamentul agresiv
poate aparea si prin observarea unui model agresiv care serveste astfel drept
stimulent pentru a crea o asemanare si mai mare intre model si observator.
Imitarea modelului depinde si de urmatorii factori : starea sociala a modelului,
varsta si sexul acestuia, consecintele comportamentului sau, valoarea pe care
comportamentul o are pentru atingerea scopului personal, competenta care i se
atribuie modelului, caracteristicile exterioare ale acestuia, relatiile personale cu
acesta.
In concluzie, agresivitatea trebuie inteleasa intr-un context de interactiune
sociala care presupune in mod obligatoriu vatamare. Ea este, deci, o actiune
vatamatoare, orientata impotriva unui organism, iar a vatama inseamna a
traumatiza, a leza, a distruge, componente care afecteaza, enerveaza si jignesc.
Putem considera actiuni agresive ; actiuni intentionat distructive( au ca scop
distrugerea, traumatizarea unei persoane), actiuni explicit intentionat negative
(scopul lor este de a produce o stare neplacuta unei persoane), actiuni implicit
intentionat distructive (scopul lor nu este tocmai de a distruge cealalta persoana,
dar agresorul asteapta ca tentativa sa sa duca la afectarea victimei),actiuni
implicit negativ intentionate(scopul lor nu este neaparat crearea unei stari
neplacute, dar agresorul asteapta ca din cauza actiunilor sale , aceasta stare sa se
instaleze la cel agresat).
Fara a avea pretentia de a fi epuizat subiectul,cocluzionam ca agresivitatea este
o insusire la dobandirea careia contribuie mai multi factori, incepand cu cei
biologici , continuind cu mediul social si valorile morale si sociale ale fiecarui
individ, si nu in ultimul rand cu influienta pe care o au asupra acestuia chiar si
sistemele moderne de comunicare ca televiziunea si internetul.

S-ar putea să vă placă și