MATERIALE DENTARE

LP 10
MEDICINĂ DENTARĂ

POLIMERII

RĂŞINILE TERMOPOLIMERIZABILE

Tehnica de lucru

A fost prezentată sumar în cadrul subcapitolelor privind formarea şi

polimerizarea pastei. În plus dezambalarea se face cu precauţie iar
prelucrarea şi lustruirea cu maximum de atenţie, evitând supraîncălzirea care
ar putea afecta proprietăţile mecanice. Importantă pentru medicul stomatolog
şi pentru pacient ar fi menţinerea protezei în apă distilată – timp de 24 de ore
după finalizare – pentru stabilizarea volumetrică în urma absorbţiei de apă.

RĂŞINILE AUTOPOLIMERIZABILE

Polimerizarea

Sub acţiunea activatorului din lichid se declanşează reacţia de

polimerizare a pastei care a rezultat prin omogenizarea pulberii cu lichidul.
Gradul de polimerizare este mai scăzut faţă de cel atins la răşinile
termopolimerizabile.
Reacţia este exotermă, cantitatea de căldură degajată fiind cu atât mai
mare cu cât particulele sunt mai fine – temperatura atinsă poate fi chiar de
100°C.

1
 Timpul de priză (de la începutul omogenizării pastei până la
momentul în care se atinge temperatura maximă) este influenţat de:
 temperatură – tipul de priză creşte direct proporţional cu scăderea
temperaturii mediului în care are loc polimerizarea
 dimensiunea particulelor – timpul de priză creşte cu dimensiunea
particulelor