1. Scopul cercetării.

În acest studiu ne propunem să observăm cum valența emotiilor poate avea un impact asupra
modului în care ne amintim anumite evenimente. Mai multe studii au arătat că atunci când
evenimentul are un impact emoțional negativ, oamenii tind să își aducă aminte gresit modul în
care s-a desfășurat evenimentul sau să își amintească detalii care defapt nu s-au întâmplat în
realitate.

Scopul studiului este acela de a observa în ce mod tipul emoțiilor (pozitive, negative, neutre)
are un efect asupra producerii memoriilor false.

Natura constructivă a memoriilor are mare relevanță în situații practice. Ca expemplu,

declarațiile martorilor oculari sunt acceptate ca și probă în instanță și sunt considerate unele
dintre cele mai puternice și convingătoare dovezi în cadrul unui proces, motiv pentru care este
pusă sub semnul întrebării în multe studii (Loftus,1993)

2. Fundamentare teoretică.

Emoția este definită ca o reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă,
însoțită adesea de modificări în activitățile organismului, oglindind atitudinea individului față de
realitate. Emoțiile sunt cel mai des clasificate în două categorii, emoțiile pozitive (euforie,
fericire, plăcere etc.) și emoțiile negative (stres, frică, furie etc.). De asemenea există și emoții
neutre cum ar fi: mirarea, curiozitatea, indiferența.

Studiile arată că tipul emoțiilor (pozitive, negative, neutre) pot avea un efect asupra modului
în care ne amintim informațiile. Emoțiile pozitive duc la o acuratețe mai mare a memoriilor, iar
cele negative duc la o acuratețe scăzută și pot cauza memorii false.

Deși distorsiunile sunt prezente des în memorii, relația dintre emoția trăirii unei scene și
suceptibilitatea de a avea memorii false este controversată.

Memoria este influențată puternic de circumstanțele sub care individul trăiește experiența și
de cum își va amintii mai târziu informația și evenimentul.
 Procesul de a ne amintii este acum văzut mai mult ca o un proces de construcție decât un
proces de recuperare a informațiilor dintrun „storehouse”/ depozit al experiențelor, asa cum se
credea mai de mult. Memoriile sunt foarte maleabile si destul de des sunt devieri ale adevărului
obiectiv, numeroși factori interni si externi influențează procesul de codare al memoriilor și
ulterior, de amintire a evenimentului. (Koriat, Goldsmith, 1996)

Memoriile greșite sunt ușor de indus multor oameni prin expunerea la informații greșite
(Hyman, Husband, Billings, 1995) și sunt o parte normala a cogniției umane. (Schater, 2001)