PUERICULTURA urmărește dezvoltarea psiho-motorie normală a copilului și profilaxia

îmbolnăvirilor încă din perioada de concepție.

1.Puericultura Preconcepțională se ocupă de starea de sănătate a genitorilor, a
părinților. Printr-o anamneză completă (antecedente heredo-colaterale, antecedente personale)
putem depista antenatal afecțiuni care pot influența dezvoltarea normală a produsului de
concepție.
2. Puericultura Prenatală se ocupă cu supravegherea gravidei și dezvoltarea intrauterină
a produsului de concepție.
Supravegherea gravidei cuprinde examene paraclinice (hemoleucogramă, examen sumar
de urină, determinarea grupului sanguin și Rh, testarea pentru sifilis, infecție HIV, infecție cu
virus hepatitic B,C, infecție cu toxoplasma sau citomegalvirus), examen ecografic periodic.
Examinarea gravidei se face lunar până în ultimul trimestru de sarcină apoi de 2 ori/lună. În
ultima lună examinarea se face săptămânal.
Dezvoltarea intrauterină a produsului de concepție poate fi afectată de factori genetici,
infecții (rubeola, rujeola, gripa, hepatita; infecția cu herpes virus, citomegalvirus sau HIV; sifilis;
TBC; toxoplasmoză), endocrini (diabet zaharat), imuni (incompatibilitate Rh sau ABO, boli
autoimune), factori medicamentoși sau de mediu (tetracicline, iod, preparate hormonale,
clorotiazina, radiații).
3. Puericultura Postnatală cuprinde alimentația, îngrijirea și supravegherea copilului
pentru o creștere și dezvoltare armonioasă.

PEDIATRIA se ocupă cu patologia apărută din perioada de nou născut până la vârsta de 18 ani
și tratamentul bolilor copilului.

DATE DEMOGRAFICE ȘI STATISTICĂ

Natalitate: număr născuți vii la 1000 de locuitori.

Fertilitate: număr născuți vii în cursul unui an, ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă
(16-40 ani). Grupa de vârstă 20-24 ani este cea mai indicată pentru procreere.
Nupțialitate: număr de căsătorii la 1000 de locuitori.
Divorțialitate: număr de divorțuri la 1000 de locuitori.
Speranța de viață (durata medie de viață): 68-70 ani.
Morbiditatea este un indicator major de apreciere a stării de sănătate a populației
infantile. Incidența morbidității la copii: număr de cazuri noi de îmbolnăvire raportat la 100 000
de copii.
Mortalitate infantilă: număr de copii 0-1 an decedați raportat la 1000 născuți vii.
Reprezintă un important indicator al stării de sănătate.

CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA

CREȘTEREA se referă la aspectul cantitativ și constă în multiplicarea și creșterea volumului

celular. Se realizează prin 2 mecanisme:
-hiperplazia - proliferarea celulară care constă în diviziunea celulară și creșterea
numărului celulelor
-hipertrofia – mărirea volumului celular prin sinteză proteică
DEZVOLTAREA se referă la aspectul calitativ și constă în diferențierea structurală și
funcțională a organelor și aparatelor.

LEGILE CREȘTERII.
Legea antagonismului morfologic și ponderal. În perioada în care creșterea în greutate
este mai intensă, diferențierea morfologică este mai redusă și invers.
Legea alternanței. Segmentele corpului nu cresc toate în același mod (când cresc în
lungime nu cresc și în grosime).
Legea proporțiilor. Fiecare perioadă a copilăriei are un anumit ritm de creștere. Creștere
accelerată are loc în primii doi ani de viață și în perioada prepubertară.
Legea creșterii inegale. Fiecare segment sau organ are propriul ritm de creștere (de
exemplu, în primul an de viață sistemul nervos are dezvoltare maximă iar la pubertate organele
sexuale).
Legea pubertății. În perioada prepubertară are loc creșterea în lungime a oaselor. În
perioada pubertară și postpubertară oasele cresc în grosime și se dezvoltă masa musculară.

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA

A.FACTORI EXOGENI
Alimentația influențează creșterea chiar din perioada intrauterină. Dacă alimentația
gravidei este deficitară, copiii vor avea greutate mică la naștere. Pentru o alimentație adecvată
trebuie să avem un aport optim de proteine, lipide, glucide și vitamine. Laptele de mamă este
ideal pentru alimentația sugarului în primele 6 luni de viață. Supraalimentația determină
obezitate.
Mediul geografic influențează creșterea prin: temperatură, umiditate, soare, raze
ultraviolete, presiune atmosferică. Clima temperată are acțiunea cea mai favorabilă asupra
creșterii. Razele ultraviolete în doză mare încetinesc creșterea, fiind eficiente în doză moderată.
Altitudinea de peste 1500 m, scade ritmul de creștere datorită hipoxiei. Primăvara este favorizată
creșterea în lungime iar toamna-iarna creșterea în greutate.
Factori socio-economici. Situația materială și profesia părinților influențează calitatea
alimentației, condițiile de igienă și confortul locuinței. Stresul psihic influențează negativ
creșterea.
Factori afectiv educativi. Au un rol important în dezvoltarea psihointelectuală a
copiilor. Mediul familial afectuos, cu preocupări educative determină o dezvoltare intelectuală
rapidă a copiilor cu performanțe școlare superioare. Stările conflictuale în familie determină o
adaptare socială dificilă și dezvoltare psihointelectuală întârziată a copiilor.
Activitatea fizică stimulează creșterea, dezvoltarea prin oxigenarea țesuturilor și
dezvoltarea musculaturii.
B.FACTORI ENDOGENI
Factori genetici. Sunt responsabili de caracterele constituționale, individuale ale
produsului de concepție. Anomaliile cromozomice determină modificarea taliei și afectarea
intelectului.
Factori hormonali. Intervin intrauterin și postnatal. Hipotalamusul coordonează
activitatea hipofizei.
Hipofiza intervine în creștere prin hormonul somatotrop (STH) care stimulează creșterea
în lungime a oaselor, dezvoltarea musculaturii și sinteza proteică.
 Tiroida intervine prin hormonii tiroxină și triiodotironină care stimulează sinteza
proteică, produc lipoliză, cresc metabolismul bazal. Intervine în dezvoltarea creierului, creșterea
osoasă, mineralizarea scheletului. Potențează activitatea STH, deci creșterea și dezvoltarea
intelectuală.
Glandele suprarenale. Prin hormonii glucocorticoizi activează catabolismul proteic cu
inhibarea creșterii, inhibă activitatea STH, cresc eliminările de calciu. Prin hormonii
mineralocorticoizi stimulează sinteza ADN și ARN, cresc reabsorbția tubulară de sodiu și apă.
Timusul, cu rol important în primele luni de viață, are acțiune sinergică STH-ului. Are rol
în apărarea antiinfecțioasă.
Pancreasul endocrin influențează creșterea prin insulină și glucagon. Insulina este un
hormon anabolizant care stimulează sinteza proteică. Glucgonul este un hormon catabolizant
care inhibă creșterea.
Glandele paratiroide, prin parathormon, intervin în homeostazia calciului și dezvoltarea
scheletului.
Glandele sexuale acționează prin intermediul hormonilor androgeni și estrogeni.
Hormonii androgeni au efect anabolizant. La pubertate inhibă creșterea staturală, participă la
maturarea sexuală și determinarea aspectului fizic. Hormonii estrogeni au rol în calcificarea
cartilajului de creștere.
Factori patologici. Factori care se referă la gravidă: infecții, intoxicații cronice (alcool,
fumat), subalimentație. Factori care se referă la copil: tulburări cronice digstive, boli congenitale
de cord sau renale, afecțiuni genetice, endocrinopatii (mixedem, nanism hipofizar).

PERIOADELE COPILĂRIEI

PERIOADA INTRAUTERINĂ (PRENATALĂ) – perioada de la fecundație până la momentul

nașterii (38-40 de săptămâni).
• Perioada de zigot cuprinde primele 7 zile
• Perioada embrionară cuprinde:
- embriogeneza (embrionul se formează în primele 14 zile)
- organogeneza (până la 12 săptămâni). În prima lună embrionul are aproximativ
1cm și la sfârșitul primei luni începe să bată inima. În a doua lună embrionul are 4 cm, organele
vitale sunt formate. În a treia lună organele și sistemele sunt formate.
Între săptămâna 3-a și a 8-a există pericolul apariției malformațiilor congenitale grave.
• Perioada fetală de la 12 săptămâni până la naștere. Între 3-6 luni organele se
maturizează. Primele mișcări apar după 16 săptămâni. Creșterea în lungime este mai accentuată
în primele 2 trimestre iar creșterea în greutate mai accentuată în ultimul trimestru.

PERIOADA EXTRAUTERINĂ (POSTNATALĂ)

1.PRIMA COPILĂRIE cuprinde perioada de la naștere până la vârsta de 3 ani.
Perioada de nou născut cuprinde primele 28 de zile de viață și se caracterizează prin:
- creștere rapidă staturo ponderală
- slabă dezvoltare a scoarței cerebrale și a funcției de relație
- imunitate transmisă transplacentar și prin laptele de mamă
- funcția de barieră a tegumentelor și mucoaselor deficitară, termolabilitate
- alimentație exclusiv lactată
- incidente fiziologice (scăderea în greutate, icter fiziologic, criza genitală)
 - patologie legată de actul nașterii, malformații congenitale, infecții.
Perioada de sugar de la 28 zile până la vârsta de 1 an. Se caracterizează prin:
- creștere rapidă staturo ponderală
- dezvoltare psihomotorie importantă, cu dezvoltarea afectivității și a limbajului
- dezvoltă imunitate proprie
- apariția dentiției care permite alimentația diversificată
- patologia este dominată de infecții respiratorii, digestive.
Perioada de copil mic (antepreșcolar) 1 – 3 ani. Se caracterizează prin:
- ritm de creștere mai lent
- dezvoltarea continuă a funcției motorii, psihoafective și a vieții de relație
- dezvoltarea imunității proprii, întărită de vaccinări
- maturarea activității enzimatice digestive și completarea dentiției temporare permite
alimentație diversificată asemănătoare adultului
- patologia este dominată de boli infecto contagioase, intoxicații accidentale,
traumatisme
2. A II-A COPILĂRIE (PERIOADA DE PREȘCOLAR) 3 – 6 ani, este delimitată de
încheierea erupției dentiției temporare și apariția primilor dinți definitivi. Caracteristici:
- dezvoltarea staturo ponderală este mai lentă, cu accentuare spre vârsta de 6 ani
- dezvoltarea psihică, intelectuală este importantă: capacitate de memorare, atenție
distributivă, conturarea personalității și a aptitudinilor artistice
- crește capacitatea de apărare antiinfecțioasă, continuă vaccinarea
- patologia este dominată de boli infecto contagioase, infecții respiratorii și digestive
3. A III-A COPILĂRIE (PERIOADA DE ȘCOLAR) 7 -16 ani se împarte în:
Perioada de școlar mic (prepubertară) până la 10-11 ani la fete și 12-13 ani la băieți.
Caracteristici:
- creștere lentă staturo ponderală, cu accelerare înaintea pubertății
- apariția dentiției definitive
- dezvoltare intelectuală intensă
- patologia este dominată de infecții acute respiratorii, hemopatii maligne, afecțiuni
imun alergice
Perioada de școlar mare (pubertate). La fete 11 ani (9-14 ani), la băieți 13 ani (11-16 ani).
- creștere lentă staturo ponderală, precedată de saltul prepubertar
- apar caracterele sexuale secundare
- dezvoltare intelectuală, labilitate psihoemoțională
4. ADOLESCENȚA 14-18 ani la fete, 16-18 ani la băieți.

CRITERII DE EVALUARE A DEZVOLTĂRII SOMATICE A COPILULUI

PARAMETRII ANTROPOMETRICI
1.Greutatea corporală (G).
La naștere, nou născutul cântărește în medie 3200 g, cu limite 2800-4000g.
În primele 5 zile după naștere se realizează o scădere fiziologică în greutate de
aproximativ 5-10% din greutatea de la naștere, revenind la greutate după 14 zile de la naștere.
În primul an ritmul de creștere în greutate este următorul:
 - primele 4 luni crește în greutate cu 750 g/lună
- în perioada 5-8 luni crește în greutate cu 500 g/lună
- în perioada 9-12 luni crește în greutate cu 250 g/lună
La vârsta de 4 luni dublează greutatea de la naștere iar la 1 an triplează greutatea de la
naștere. În al 2-lea an crește în medie cu 250g/lună, astfel încât la vârsta de 2 ani are 12 kg.

După vârsta de 2 ani formula de determinare a greutății este:

G = 9 + 2xV V= vârsta în ani

2. Lungimea/Înălțimea este distanța măsurată îbtre vertex și plante.

Nou născutul la termen are o lungime medie de 50 cm, cu limite 47-55 cm.
În primul an crește cu 20-25 cm, astfel încât la vârsta de 1 an lungimea este de 70-75 cm.
Creșterea în lungime în perioada de sugar este următoarea:
-prima lună 4 cm
-în a 2-a și a 3-a lună cu câte 3 cm
-în luna a 4-a cu 2 cm
-între 5-12 luni crește cu 1 cm/lună

În al doilea an lungimea/înălțimea crește cu 10-12 cm, ajungând la 80-85 cm.

După vârsta de 2 ani lungimea/înălțimea se calculează astfel:

L (Înălțimea) = 80 cm + 5xV (V=vârsta în ani)

În al treilea an spor anual de 10 cm, ajungând la 90-95 cm.
La vârsta de 4 ani dublează înălțimea de la naștere. La 6 ani înălțime de 116-118 cm.
La pubertate se înregistrează un spor anual de 12 cm. La 15-16 ani setriplează înălțimea
de la naștere.

3. Perimetre.
Perimetrul cranian (PC) sau circumferința fronto-occipitală, indică dezvoltarea
encefalului. La naștere este de 35 cm. În primul an de viață se poate calcula astfel:
PC(cm) = Lungimea (cm) : 2 + 10
La 1 an este de 45-47 cm. La vârsta de 7 ani este de 50 cm.

Perimetrul toracic (PT) se măsoară în dreptul mameloanelor și subscapular posterior.

La naștere este de 30-32 cm. La vârsta de 1 an de 45 cm, la 4 ani 50 cm și la 6 ani de 55 cm.
Acest parametru este important pentru calcularea raportului PC/PT care este supraunitar sub
vârsta de 1 an și subunitar peste această vârstă.

Perimetrul abdominal nu utilizează repere fixe osoase, este variabil și nu se folosește în

practică. La naștere este de 38 cm și la vîrsta de 1 an de 45 cm.

Perimetrul mediu al brațului se măsoară la jumătatea distanței între olecran și

acromion. Evaluează țesutul adipos și masa musculară. La naștere măsoară 10 cm și la 1 an 15
cm. O valoare sub 13 cm peste vârsta de 1 an este considerată semn de malnutriție.
INDICI ANTROPOMETRICI
Indicele ponderal (IP) reprezintă raportul între greutatea actuală a copilului examinat și
greutatea ideală pentru vîrsta respectivă. La copilul eutrofic IP între 0,90 și 1,1
IP = 0,89-0,76 malnutriție gradul I; deficit ponderal de 10-25%
IP = 0,75-0,61 malnutriție gradul II; deficit ponderal de 25-40%
IP = sub 0,60 malnutriție gradul III; deficit ponderal de peste 40%

Indicele statural (IS) reprezintă raportul între lungimea (înălțimea) actuală și lungimea
(înălțimea) ideală pentru vârstă. O reducere a lungimii în raport cu vîrsta indică un proces cronic
de instalare a malnutriției.
IS = 0,95-0,90 malnutriție gradul I
IS = 0,89-0,85 malnutriție gradul II
IS = sub 0,85 malnutriție gradul III

Indicele nutrițional (IN) reprezintă raportul între greutatea reală a copilului și greutatea
corespunzătoare lungimii (înălțimii). La copilul eutrofic IP între 0,90 și 1,1.
IN = 0,89-0,81 malnutriție gradul I
IN = 0,80-0,71 malnutriție gradul II
IN = sub 0,70 malnutriție gradul III

Indice de masă corporală (IMC sau BMI-Body Mass Index) este raportul între
greutatea actuală exprimată în kg și pătratul înălțimii exprimat în m². IMC normal 18-24 kg/ m².
IMC poate fi folosit de la vârsta de 2 ani. Este un indicator predictiv pentru instalarea obezității.
Copil supraponderal IMC = 25-29 kg/m²
IMC = 30-35 kg/m² obezitate gradul I
IMC = 36-40 kg/m² obezitate gradul II
IMC = peste 40 kg/m² obezitate morbidă

Actual se utilizează metoda percentilelor care indică status-ul unui copil, în evoluție și în
relație cu alți copii de aceeași vârstă. Curba medie este la percentila 50-a, variațiile normalului
înscriindu-se între a 3-a și a 97-a percentilă. În acest spațiu (între a 3-a și a 97-a percentilă)
supramedian este culoarul copiilor cu risc de supraponderabilitate și submedian este culoarul
copiilor cu risc de eșec al creșterii. Spațiul peste percentila a 97-a cuprinde culoarul copiilor cu
obezitate. Spațiul sub percentila a 3-a cuprinde culoarul copiilor cu malnutriție.
Somatograme...............

DENTIȚIA
Dentiția temporară are 20 de dinți. Cronologia apariției este următoarea:
- 6-8luni apar incisivii mediani inferiori (2).
- 8-10 luni apar incisivii mediani superiori (2)
- 10-12 luni apar incisivii laterali (4)
- 12-18 luni apar primii molari (4)
- 18-24 luni apar caninii (4)
- 24-30 luni apar molarii II (4)
Dentiția definitivă are 32 dinți, cu următoarea apariție:
- 6 ani apar incisivii mediani inferiori (2).
 - 6 ani jumătate apar incisivii mediani superiori (2)
- 7 ani apar incisivii laterali (4)
- 9-13 ani apar caninii (4)
- 9-12 ani apar premolarii I (4)
- 10-14 ani apar premolarii II și molarii II (câte 4)
- 18-24 ani apar molarii III (4).
-
NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN

Nou-născutul la termen are vârsta gestațională cuprinsă între 37-42 săptămâni și greutatea
la naștere de aproximativ 3200g. Alte caracteristici: lungimea la naștere 50 cm (48-52 cm),
perimtrul cranian 34-35 cm, perimetrul toracic 31-32 cm.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI DUPĂ NAȘTERE

Se realizează prin Scorul APGAR care se calculează la 1,5,10 minute după secționarea
cordonului ombilical, pe baza a 5 criterii notate fiecare cu nota 0-1-2. Scorul APGAR 10 indică
nou-născut normal la naștere.
Scorul 0 corespunde unui făt născut mort.
8-10 nou-născut normal,
5-7 nou-născut cu asfixie albastră,
1-4 nou-născut cu asfixie albă.

Scorul 0 1 2
Respirația Absentă rară, neregulată, < 10 ritm respirator
respirații/min normal, aprox.50/min
Frecvența cardiacă Absentă < 100/min >100/min
Tonusul muscular Flasc ușoară flexie a mișcări active ale
membrelor membrelor
Reflex de iritabilitate Absent grimasă tuse, strănut, țipăt
viguros
Culoarea cianoză, paloare extremități cianotice, rozat în întregime
tegumentelor corp roz

INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE PERIOADEI DE NOU-NĂSCUT

1. Icterul fiziologic apare în a 3-a, 4-a zi de viață, atinge un maxim în a 5-a zi și dispare la
10-14 zile.
Patogenic: insuficiență tranzitorie a glucuronoconjugării hepatice determinată de
activitate scăzută a glucuronil transferazei hepatice (face imposibilă producerea
bilirubinei directe în cantitate suficientă) și hiperhemoliză neonatală.
Clinic: colorație icterică a tegumentelor și mucoaselor, fără hepatomegalie, scaune și
urini normal colorate, stare generală bună.
 Paraclinic: bilirubină serică totală crescută prin bilirubina serică indirectă (3-5 mg%),
urobilinogen urinar normal.
Nu necesită tratament. În formele prelungite, intense, se administrează Fenobarbital ca
inductor enzimatic sau fototerapie.

2. Scăderea fiziologică în greutate. În primele 3-4 zile apare o scădere progresivă în

greutate, cu maxim în a 5-7 zi, cu revenire la greutatea inițială după 10-14 zile după
naștere. Nou-născuții cu greutate la naștere mai mare scad mai mult. Scăderea fiziologică
în greutate este determinată de pierderile de lichide prin urină, meconiu, perspirație care
nu sunt compensate de aportul alimentar insuficient din primele zile.

3. Criza genitală apare între ziua 2-4 de la naștere, durează 4-5 zile, maxim 2 săptămâni.
Patogenie: în momentul expulziei, prin contracția uterului se transferă hormoni (estrogeni,
prolactină) din circulația maternă în circulația nou-născutului.
Se manifestă prin: tumefacția glandei mamare, cu secreție asemănătoare colostrului;
tumefacția labiilor mari cu secreție vaginală albicioasă, uneori sanguinolentă
asemănătoare menstruației;
tumefacția testiculelor sau edem al penisului. Nu necesită tratament, numai
respectarea igienei nou-născutului.

4. Febra tranzitorie apare la unii nou-născuți la 3-4 zile după naștere. Apare datorită pierderii
lichidelor în primele zile, necompensate de aport. Clinic, apare febră care durează 12-24 ore.

PARTICULARITĂȚI ALE NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN

Capul reprezintă ¼ din lungime. Pavilioanele urechilor sunt normal conformate și implantate.
Gâtul este scurt. Toracele este aproape cilindric. Abdomenul este globulos, cu tonus muscular
scăzut și depășește rebordul costal. Membrele inferioare sunt scurte. Coloana vertebrală este
aproape rectilinie.
Craniul prezintă:
- Fontanela anterioară (FA, bregmatică) formată la intersecția suturilor sagitală,
coronară și metopică. Are formă romboidă, dimensiuni ¾ cm la naștere și se închide
în jurul vârstei de 18 luni.

- Fontanela posterioară (FP, lambdoidă) formată la intersecția suturii sagitale cu cea

lambdoidă. Dacă este deschisă, are formă triunghiulară, dimensiuni 0,5/0,5 cm și se
închide la 3-4 săptămâni de la naștere. În majoritatea cazurilor este închisă la naștere.

-
Tegumentul. Culoarea roz a tegumentului, numită eritrodermie sau eritem fiziologic este datorată
epidermului subțire, vascularizației bogate a dermului și lipsei pigmenților. Eritemul alergic este
o erupție micropapuloasă, urticariformă, care apare în primele 3-4 zile de viață și dispare
spontan.
Vernix caseosa este un înveliș grăsos, alb gălbui care acoperă tegumentul, mai abundent la plici.
Este secretat de glandele sebacee. Conține colesterol, glicogen, acizi grasi și proteine. Are rol de
protecție termică și bactericid.
Lanugo este un păr fin, cu aspect mătăsos, de puf, care acoperă tegumentul, în special pe frunte
și pe spate.
Pe tegumente mai pot apare: nevi vasculari care nu dispar la presiune și nu sevindecă spontan;
pata mongoliană, albastru violacee în regiunea sacrolombară, fără semnificație patologică; nevi
materni, dilatații capilare la nivelul pleoapei superioare, bazei nasului, cefei, care dispar după
câteva luni.
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate. Pe față și aripile nasului se observă puncte alb gălbui
numite milium facial.
Unghiile prezintă striații longitudinale, lungimea lor atingând vârful degetelor la picioare și o
depășește la mâini.

Cordonul ombilical este format din două artere ombilicale și o venă cuprinse în gelatina
Wharton. După secționare și ligaturare trece în faza de mumificare, se formează șanțul de
eliminare și se detașează în ziua a 5-7-a. Căderea bontului ombilical lasă în loc plaga ombilicală
care se cicatrizează și se epidermizează treptat de la periferie spre centru. Vindecarea completă
are loc la 3-4 săptămâni după naștere. Din cauza retracției vaselor ombilicale fibrozate, cicatricea
ombilicală se înfundă.

Țesutul celular subcutanat este prezent la față, slab reprezentat pe membre și lipsește pe
abdomen.

Sistemul muscular. Nou născutul prezintă hipertonie musculară fiziologică, cu predominența

flexiei datorită incompletei maturări a centrilor corticali și căilor nervoase. Musculatura cefei
este hipotonă și nu permite susținerea cefei.

Aparatul respirator.
Fosele nazale sunt înguste, sinusurile maxilare sunt mici.
Laringele este situat în poziție înaltă. Stridorul laringian congenital se manifestă printr-un
zgomot laringian în timpul inspirației, fără dispnee, care dispare către vârsta de 1 an.
Toracele este aproape cilindric, coastele sunt orizontalizate. Nou născutul are o respirație
abdominală. Frecvența respiratorie este de 60-70/min în prima zi și 50/min din a 3-a zi de viață,
cu ritm neregulat. La vârsta de 1 lună 45 respirații/min.
Declanșarea primei respirații se produce printr-un mecanism complex. Dioxidul de
carbon acumulat în sânge după întreruperea circulației feto-placentare, stimulează direct centrii
respiratori. Pensarea cordonului ombilical, contactul tegumentului cu aerul rece, traversarea
canalului pelvi-genital, diferența între presiunea intrauterină și cea atmosferică stimulează pe
cale reflexă centrul respirator. Mărirea de volum a toracelui și vidul pleural produce o aspirare de
aer în căile respiratorii. Aerul pătruns în alveole produce un reflex expirator.
După instalarea respirației, se produce ventilarea părților superioare și anterioare ale
plămânilor, apoi a regiunii posterioare, paravertebrale și bazale.
Surfactantul menține presiunea intraalveolară, scade efortul respirator și crește irigația
pulmonară.

Aparatul cardiovascular.
Imediat după ligatura cordonului ombilical, presiunea vasculară periferică crește brusc și
presiunea din aortă ajunge să o egaleze pe cea pulmonară. Presiunea din cavitățile cardiace stângi
devine superioară celei din cavitățile drepte. Când presiunea din atriul stâng este superioară, se în
chide foramen ovale. Închiderea funcțională a canalului arterial este urmată de închiderea
anatomică la vârsta de 1 an.
La nou născut, șocul apexian se percepe în spațiul III-IV intercostal, la 1-2 cm în afara
liniei medioclaviculare. Zgomotele cardiace sunt embriocardice. Frecvența cardiacă este de 140-
160/minut la naștere și 120/minut la vârsta de 1 lună. Tensiunea arterială (TA) este 75/40 mmHg
la naștere și 85/50 mmHg la 15 zile de viață.
Circulația periferică este lentă, extremitățile sunt reci și uneori cianotice deși concentrația
oxigenului arterial este normală. Nou născutul prezintă fragilitate capilară și permeabilitate
vasculară crescută.

Aparatul digestiv.
Reflexul de deglutiție este prezent. Amilaza salivară are o activitate normală, la naștere.
Stomacul are o poziție orizontală, musculatură hipotonă, cu excepția pilorului care are o
activitate sfincteriană bine dezvoltată. La naștere, pH-ul gastric este neutru sau alcalin și devine
acid după 24 de ore.
Intestinul are mucoasa permeabilă și ușor penetrabilă de substanțe toxice,
microorganisme. Funcția enzimatică are activitate normală. Absorbția intestinală a aminoacizilor
și glucidelor este bună iar absorbția lipidelor este redusă.
Ficatul prezintă marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal. Activitatea de
detoxifiere, sinteza proteinelor serice, a colesterolului, lipoproteinelor sunt eficiente la naștere.
Avem o deficiență a factorilor coagulării (II,VII, VIII).
Tractul digestiv este steril la nastere, popularea microbiană realizîndu-se în decurs de 3-4
zile pe cale descendentă și ascendentă. Colonizarea descendentă începe în momentul nașterii prin
trecerea capului prin canalul pelvigenital. Colonizarea ascendentă se face de pe tegumentele
perianale (stafilococ, enterococ, coli). Ulterior, colonizarea este dependentă de alimentație (în
alimentația naturală predomină bacilul bifidus).
Meconiu este denumirea scaunului nou-născutului în primele 2-3 zile. Are culoare verde
închis, consistență vâscoasă și este format din celule epiteliale digestive, bilă, colesterol și
secreții ale tubului digestiv. Din ziua a 3-a apar scaunele de tranziție semilichide cu conținut
lactat, apoi scaunele tipice de lapte (4-6/zi).

Aparatul urinar.
La naștere activitatea renală este deficitară: filtratul glomerular este scăzut,
permeabilitatea membranei filtrante crescută, reabsorbția tubulară crescută, capacitatea de diluție
și puterea de concentrare sunt insuficiente, excreția electroliților și a valențelor acide este
scăzută.
Nou-născutul are tendința de a reține sodiul, clorul și apa cu risc de edeme.
Diureza este de 100 ml/kg corp cu 6-8 micțiuni/zi.

Aparatul genital.
La fete, labiile mari acoperă pe cele mici și clitorisul.
La băieți, testiculele sunt coborâte în scrot și apare frecvent fimoza.

Sistemul nervos.
 Măduva, bulbul, centrii vegetativi sunt mielinizați. Scoarța cerebrală, fasciculul
piramidal, căile extrapiramidale, nervii cranieni se află la inceputul mielinizării. Incompleta
mielinizare a căilor piramidale se traduce prin reflexe osteotendinoase mai ample și reflex
Babinski pozitiv în flexie dorsală. Receptorii tactili, termici, dureroși și vestibulari sunt
dezvoltați la naștere.
Nou născutul are o activitate subcorticală, reflexă. Starea de veghe este foarte scurtă, iar
durata somnului este apreciată la 17-19 ore/zi, trezindu-se datorită senzației de foame.
În perioada de nou născut sunt caracteristice reflexele arhaice. Absența sau persistența
acestora peste vârsta de 3 luni are semnificație patologică. Asimetria lor indică o afecțiune a
SNC sau leziuni periferice (paralizie de nerv brahial). Principalele reflexe arhaice:

• Reflexul Moro. Când tragem brusc cearceaful de sub nou născut, se produce extensia și
abducția membrelor superioare, urmată de adducție și flexie.
• Reflexul punctelor cardinale. La atingerea tegumentelor peribucale cu indexul, își
deviază capul de partea excitată și își conformează buzele și limba pentru supt.
• Reflexul oculo-palpebral. Iluminarea bruscă a ochilor produce mioză și extensia capului
până la opistotonus
• Reflexul de apucare, agățare. La excitarea palmei sau plantei nou-născutului cu indexul
nostru, are loc flexia mâinii sau a degetelor de la picioare cu agățare.
• Reflexul de apărare. Retragerea bruscă prin flexie a membrului inferior, la atingerea
plantei.
• Reflexul de redresare a capului. Tracționarea de antebrațe a nou-născutului, până ce este
adus în șezut, va determina căderea posterioară a capului urmată de aducerea lui înainte.
• Reflexul de redresare verticală. Nou născutul ținut vertical, cu spatele la examinator, cu
coapsele imobilizate de mâna examinatorului, trunchiul va cădea anterior după care se va redresa
vertical.
• Reflexul automat de mers. Nou născutul ținut sub axilă, vertical, cu plantele în contact
cu plan dur, schițează pași.
• Reflexele tonice cervicale:
-Reflexul tonic asimetric al gâtului. La flexia și menținerea laterală a capului nou
născutului aflat în decubit dorsal, se produce flexia membrului superior și inferior opus
-Reflexul tonic simetric al gâtului. Flexia anterioară a capului și gâtului va produce flexia
membrelor superioare și extensia celor inferioare.

Organele de simț.
Ochii. Nou-născutul vede la naștere, dar vederea este necoordonată. Mecanismul de
acomodare nematurat nu permite formarea unei imagini clare pe retină. La naștere, la trecerea
prin canalul pelvigenital, ochii sunt supuși infecțiilor (gonococică).
Auzul este prezent la naștere. Nou-născutul reacționează la stimuli puternici prin reflexe
acustico palpebrale.
Gustul și mirosul sunt prezente la naștere. Nou-născutul răspunde prin grimase la gustul
acru, amar sau la substanțe puternic odorante.

Termoreglarea.
Nou-născutul la termen prezintă o reglare termică bună într-un ambient cu temperatură de
22-25ᵒC. Există o termolabilitate datorată controlului neadecvat al centrilor termoreglării,
pierderilor de căldură prin suprafața cutanată mare, țesutului celular subcutanat redus și
termogenezei insuficiente.

Hematologic.
Volumul sanguin la nou-născut este de 95 ml/kg corp. Secționarea tardivă a cordonului
ombilical, după încetarea pulsațiilor, crește volumul prin aport suplimentar de sânge.
La naștere, nou-născutul prezintă poliglobulie compensatorie la hipoxia intrauterină.
Eritrocite 5-6 mil/mm³, Ht 55%, hemoglobină (Hb) 20g%. La vârsta de 1 lună ertrocite 4-5
mil/mm³, Ht 45%, hemoglobină (Hb) 15g%.
Leucocitele sunt 15000-18000/mm³ la naștere, apoi 8000-10000/mm³. Inițial neutrofilie
apoi limfocitoză (65%).
Trombocitele sunt 100000-300000/mm³ la naștere.

Adaptarea imunologică.
• Apărarea nespecifică este realizată de tegumente, mucoase și sistemul fagocitar.
Apărarea cutanată este deficitară. Apărarea mucoaselor se realizează prin Ig A secretorii.
Permeabilitatea crescută a mucoaselor, apariția IgA secretorii peste vârsta de 2 săptămâni
definesc bariera slabă a mucoaselor. Lizozimul din secreția salivară are rol în bacterioliză.
Fagocitoza constă în degranularea leucocitelor cu eliberarea substanțelor bactericide care
transformă bacteria în material antigenic. Este realizată de celulele fagocitare
(polimorfonucleare, monocite, macrofage, histiocite tisulare).
• Apărarea specifică.
Imunitatea celulară are ca substrat limfocitul T. Asigură apărarea organismului față de
microorganismele cu localizare intracelulară, de boli autoimune, neoplasme.
Imunitatea umorală este reprezentată de imunoglobuline.
Ig G trec bariera placentară și scad în primele 3 luni de viață.
Ig A nu trec bariera placentară și încep să se sintetizeze după 2-3 săptămâni de la naștere.
Ig M nu traversează placenta și încep să se sintetizeze la 5-6 zile după naștere
Ig E nu traversează placenta.

ÎNGRIJIREA ȘI SUPRAVEGHEREA NOU-NĂSCUTULUI

1.ÎNGRIJIRI ACORDATE LA NAȘTERE, în sala de naștere.

Vizează: termoreglarea, respirația, circulația, profilaxia infecției gonococice, profilaxia
bolii hemoragice a nou născutului, aprecierea adaptării, examenul clinic.
• Termoreglarea este insuficientă la nou-născut. Acesta va fi preluat în câmpuri sterile,
calde, vor fi șterse tegumentele cu comprese sterile. Se va asigura o temperatură de 24-25ᵒC.

• Permeabilitatea căilor aeriene superioare este asigurată prin aspirarea secrețiilor cu o

sondă de aspirație. Cu ajutorul unei comprese sterile vor fi îndepărtate secrețiile din cavitatea
bucală.

• Circulația feto placentară este întreruptă prin secționarea cordonului ombilical.

Secționarea se efectuează după încetarea pulsațiilor în cordonul ombilical pentru a permite
trecerea unei cantități suficiente de sânge de la mamă la făt, prevenind anemia. Secționarea
cordonului ombilical se face imediat după expulzia fătului în caz de incompatibilitate Rh. Se
secționează la 3 cm de peretele abdominal al nou-născutului. Urmează ligaturarea, tamponarea
bontului ombilical cu alcool iodat 1%, pansament cu comprese sterile și alcool.

• Profilaxia oftalmiei gonococice se realizează prin instilații în sacul conjunctival de

soluție Nitrat de Argint 1%, 1-2 picături

• Aprecierea adaptării la viața extrauterină prin scorul Apgar evaluat la 1,5,10,15 minute
după naștere.
• Examenul clinic general se face rapid pentru depistarea eventualelor malformații
congenitale care necesită tratament de urgență sau leziuni legate de actul nașterii.

2.INGRIJIREA ȘI SUPRAVEGHEREA NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALON

• Examen clinic. Nou născutul va fi așezat în pat încălzit, în decubit lateral. Se aspiră
eventualele secreții nazofaringiene și va fi controlată cavitatea bucală. Se vor urmări eventualele
malformații congenitale neexteriorizate (atrofie esofagiană, imperforație anală, malformații
uretrale) și va fi urmărită funcția respiratorie, cardiocirculatorie. Se va menționa prezența
reflexelor arhaice, obligatorii la naștere.
• Curba ponderală va fi urmărită prin cântărire zilnică
• Temperatura va fi măsurată de 2 ori/zi
• Se vor urmări funcțiile fiziologice și fenomenele particulare perioadei de nou-născut:
- diureza,
- emisia scaunului în primele 24 -48h (meconiu) apoi scaunele de tranziție. Absența
scaunului indică malformații digestive.
- evoluția plăgii ombilicale, pansament zilnic (comprese sterile cu alcool)
- descuamația fiziologică, eritemul alergic cu asigurarea igienei tegumentare
- icterul fiziologic
- criza genitală
- scăderea fiziologică în greutate
• Alimentația precoce, la sân, va fi supravegheată prin aprecierea modalității suptului și
urmărirea lactației mamei. Număr de mese/24 ore – 7 (la interval de 3 ore).
Necesar hidric: primele 4-5 zile 60-80 ml/kg/zi ; după vărsta de 1-2 săptămîni 100-120
ml/kg/zi.
În primele zile după naștere, calculul rației alimentare/zi se face cu formula:
(n-1)x70(80)
70 pentru nn cu greutatea sub 3250 g; 80 pentru nn cu greutatea peste 3250 g; n=nr.zile de viață

• Vaccinarea BCG a nou-născutului cu greutate peste 2500 g se face în ziua 3-4 după
naștere
• Vaccinare antihepatitică
• Profilaxia rahitismului începe din a 7-a zi de la naștere cu vitamina D3 500-1000u/zi

Externarea nou-născutului la domiciliu se face în ziua a 5-7-a după naștere în următoarele

condiții:
-nou născut clinic sănătos
-curbă ponderală ascendentă
-greutate peste 2500 g
 La domiciliu se vor urmări curba ponderală, incidentele fiziologice, evoluția plăgii
ombilicale, aspectul scaunelor. Baia generală se va face după cicatrizarea plăgii ombilicale.

PREMATURITATE

Prematurul este nou-născutul cu vârsta gestațională sub 37 săptămâni, greutate sub 2500
g și lungime sub 47 cm. Greutatea și lungimea sunt corespunzătoare vîrstei gestaționale.

CLASIFICARE
Gradul I 2500-2000 g ; vârsta gestațională 34-37 săptămâni
Gradul II 2000-1250 g ; vârsta gestațională 30-34 săptămâni
Gradul III 1250- 950 g ; vârsta gestațională 26-30 săptămâni
Gradul IV sub 950 g ; vârsta gestațională sub 26 săptămâni

ETIOLOGIE
1.Cauze materne:
• Obstetricale: uter infantil, malformații uterine, retroversie uterină, fibromatoză uterină,
placenta praevia, dezlipire precoce de placentă, hemoragii retroplacentare, ruptură prematură de
membrane amniotice
• Factori sociali și de mediu: carențe alimentare, consum de alcool, droguri, fumat,
traumatisme fizice, efort fizic prelungit, emoții puternice, vârsta (sub 16 ani, peste 35 ani)
• Patologice: infecții (gripa, hepatita, rubeola, rujeola, toxoplasmoza, TBC, sifilis); boli
cronice renale, cardiace, pulmonare; hipertensiunea arterială; endocrinopatii; diabet zaharat.
2. Cauze fetale : boli congenitale cardiace, hepatice, renale; izoimunizarea gr ABO, Rh; boli
genetice.

PARTICULARITĂȚI SOMATICE

Capul reprezintă 1/3 din lungime cu aspect de megacefalie (dg diferențial cu

hidrocefalia!). Fontanele larg deschise și suturi dehiscente.
Fața mică, triunghiulară, aspect „bătrân” (fără depozit grăsos). Pavilioanele urechilor jos
implantate, cartilaj insuficient dezvoltat.
Torace mic, cilindric, cu musculatură hipotonă. Abdomen voluminos, cu hipotonie
musculară și frecvență mare a herniei ombilicale și inghinale. Ombilic jos inserat, spre simfiza
pubiană. Membre subțiri, scurte.
Tegumente transparente, prin lipsa țesutului adipos, cu eritrodermie fiziologică. Vernix
caseosa este în cantitate mică sau lipsește. Lanugo abundant pe față, membre și regiunea
posterioară a toracelui. Descuamație fiziologică care persistă aproape 2 săptămâni.
Unghii subțiri, nu acoperă pulpa degetelor. Păr subțire, rar.
Icterul fiziologic apare la 2-3 zile de la naștere și persist 2-3 săptămâni. Plaga ombilicală
are o cicatrizare dificilă și este un punct de plecare pentru infecții.
Țesutul celular subcutanat este absent. Musculatura slab dezvoltată, hipotonă.

Aparatul respirator.
 Torace mic, musculatura respiratorie slab dezvoltată. Respirație neregulată, superficială.
Ritm respirator 50-60/minut.
La prematurii sub 34 de săptămâni, lipsa surfactantului determină boala membranelor
hialine. Surfactantul este sintetizat la nivelul epiteliului alveolar începând din săptămâna 22 de
gestație. Surfactantul scade tensiunea superficială și împiedică colabarea alveolelor.
Imaturitatea centrilor respiratori determină apariția crizelor de apnee cu cianoză. Există,
de asemenea, riscul pneumoniei de aspirație.

Aparatul cardiovascular.
Ritm embriocardic. Frecvența cardiacă 140-160/minut.
Tendință la hipotensiune, hipovolemie.
Fragilitate vasculară, tendință la hemoragii (hemoragie intracraniană, în special). Se
administrează profilactic vitamina K.

Aparatul digestiv.
În funcție de gradul prematurității, reflexul de supt și deglutiție este afectat, impunându-
se alimentația prin gavaj.
Capacitatea gastric redusă impune administrarea de mese în cantitate mică și frecvente.
Toleranța digestivă este scăzută. Digestia și absorbția proteinelor și glucidelor este
normal. Digestia și absorbția lipidelor este deficitară.
Musculatura netedă intestinală este hipotonă, peristaltism lent, favorizând meteorismul și
constipația.
Sinteza proteinelor serice și a factorilor de coagulare este deficitară. Există riscul
producerii de edeme și hemoragii. Activitatea redusă a glucuronil transferazei este responsabilă
de icterul neonatal intens și prelungit.

Aparatul urogenital.
Prematurul prezintă funcție de excreție, funcție tubular și capacitate de
diluție/concentrare deficitare, filtrare glomerulară redusă. Cantitatea de urină este redusă. Apare
o insuficiență renală tranzitorie. Eliminarea sodiului este redusă, determinând apariția edemelor.
Tendință la acidoză metabolică.
Organele genital externe sunt incomplete dezvoltate. La băieți, testiculele nu sunt
coborâte în scrot iar la fete labiile mari nu acoperă labile mici.

Sistemul nervos.
Există o imaturitate a cortexului. Reflexele arhaice sunt abia schițate sau absente.
Activitatea de control a funcțiilor vitale este redusă.

Termoreglare
Există imaturitate a centrilor hipotalamici de reglare, cu termogeneză deficitară și
termoliză crescută. Prematurul are tendință la hipotermie. Va fi asigurată o temperatură a
camerei de 24-26ᵒC. Prematurii cu greutate sub 2000 g vor fi plasați la incubator.
Hipocalcemie, care se poate manifesta prin convulsii.
Hipoglicemie asimptomatică sau manifestată prin convulsii, hiperexcitabilitate neuromusculară.
Apărare împotriva infecțiilor deficitară, deoarece:
 - nu au imunoglobuline de la mamă, transferul transplacentar făcându-se, de obicei în
ultimul trimestru de sarcină
- sinteza proprie de imunoglobuline apare cu întârziere
- ineficienței funcției de apărare la nivelul tegumentelor și mucoaselor.

INCIDENTE FIZIOLOGICE
• Scăderea fiziologică în greutate este mai mică dar proporțional crescută raportată la
greutatea cu care se naște. Revenirea la greutatea inițială este lentă. Ritmul creșterii staturale și
ponderale la prematur este mai accentuat. La 2-3luni dublează greutatea de la naștere. La 6 luni
triplează iar la 1 an greutatea depășește de 4-6 ori greutatea de la naștere. La 8-9 luni prematurul
are lungimea identică cu nou-născutul la termen.
• Icterul neonatal este intens și prelungit. Apare riscul producerii icterului nuclear.

RISCURILE PREMATURITĂȚII
- detresă respiratorie prin deficit de surfactant; creize de apnee prin imaturitatea
centrilor respiratori
- hipovolemie, hipotensiune, persistență de canal arterial
- enterocolită ulceronecrotică; edeme hipoproteice
- imaturitatea funcției renale; producerea edemelor
- hemoragie meningocerebrală; risc de hemoragii
- hipocalcemie, hipoglicemie, hiperbilirubinemie indirectă cu icter nuclear
- tendință la hipotermie
- infecții nozocomiale
- retinopatie
- pe termen lung: malnutriție, anemie, rahitism carențial, retard mental.

ÎNGRIJIREA PREMATURULUI
1.În sala de naștere
- inițierea respirației, dezobstrucția căilor respiratorii
- oxigenoterapie cu presiune pozitivă continuă în caz de cianoză ± reanimare
- aprecierea funcției cardiocirculatorii
- administrarea de Surfactant în scop profilactic sau în caz de detresă respiratorie la
prematurii gradul III, IV.
- protecție termică, imediat după expulzie (temperatura camerei 24-26ᵒC, scutece calde,
incubator pentru cei cu greutate sub 2000 g)
- profilaxia infecțiilor (măsuri de igienă, nu antibiotic)
- prevenirea hemoragiei prin administrarea de vitamină K 1 mg/kg/zi
- diagnosticul eventualelor malformații.
2. În salon de nou născuți prematuri
• Supravegherea funcțiilor vitale: respirația (tip, ritm respirator, eventuale crize de apnee
cu cianoză), frecvența și ritmul cardiac, apariția convulsiilor
• Profilaxia infecțiilor prin igienă strictă, sterilizarea incubatoarelor
• Prevenirea hemoragiilor prin administrarea de vitamină K
• Protecție termică: temperatura camerei 24-26ᵒC, incubator la temperatura de 31-34ᵒC
pentru cei cu greutate sub 2000 g și termometrizare la 6 ore.
 • Controlul constantelor biologice: proteine serice, calcemie, glicemie, bilirubină.
Combaterea hipoglicemiei prin administrarea de glucoză 10%
• Se urmărește evoluția plăgii ombilicale, scăderea fiziologică în greutate, icterul
fiziologic, eventualele edeme.
• Supravegherea alimentației: observarea reflexului de supt, deglutiției, starea de lactație
a mamei, comportamentul prematurului în timpul suptului (eventuala cianoză). Se acceptă
alimentația precoce la 4-8 ore de la naștere care ar combate hipoglicemia, hiperbilirubinemia și
catabolismul excesiv.
Alimentul ideal este laptele matern care poate fi suplimentat cu formule nutritive
fortifiante...........
Numărul mese/24 ore va fi în funcție de greutatea prematurului:
- 2500-2000 g » 7 mese
- Sub 2000 g » 10 mese sau 8 mese
- Sub 1500 g » 10 mese
Necesar de lichide, în medie 120 ml/kg/zi. Cantitatea/24h = 0,02 x greutatea la naștere x
vârsta în zile.
Deoarece suptul nu este efficient, la prematurii cu greutate mică alimentația se va
administra prin gavaj.
La prematurii cu greutate mică, până să primească alimentația enterală va fi necesară
nutriția parenterală. Dar, asociat nutriției parenterale, toți prematurii vor primi mici cantități de
lapte, 10 ml/kg/zi fracționat din a 2-a zi de naștere.
Administrarea parenterală de lichide și electroliți poate fi necesară datorită pierderilor
crescute și imaturității funcției renale. Se administrează glucoză 10% 120 ml/kg/zi. După apariția
diurezei se adaugă NaCl sol 5,8% (Na 2 mEq/kg/zi), KCl sol 7,4% (K 1 mEq/kg/zi), calciu
gluconic 10% (calciu 2 mEq/kg/zi).
La prematurii cu greutate mică la naștere se administrează nutriție parenterală cu sol
glucoză, electroliți, vitamine, soluții de aminoacizi (1g/kg/zi crescând progresiv la 3 g/kg/zi),
emulsii de lipide (inițial 0,5 g/kg/zi crescând progresiv la 2-3 g/kg/zi).
• Vaccinare BCG la prematurii cu greutate peste 2500 g.
3. Externare cu greutatea peste 2500 g, clinic sănătos. La domiciliu:
• profilaxia infecțiilor
• supravegherea alimentației și a curbei ponderale
• administrarea vitaminei D3 și terapia cu preparate cu fier...........................

DISMATURITATE

Dismatur este nou-născutul cu greutatea mică pentru vârsta gestațională.

DEFINIȚIE. Nouănăscut cu vîrsta gestațională între 37-40 săptămâni dar cu greutate sub 2500
g. Are greutate mai mică cu 2 DS (deviații standard) față de greutatea corespunzătoare vârstei
gestaționale sau sub percentila 10.

ETIOLOGIE
1.Cauze materne:
 • subnutriție
• statură mică (înălțime sub 153 cm)
• consum alcool, droguri; fumat
• boli cronice (diabet zaharat, cardiace, pulmonare, hepatice, renale, hipertensiune
arterială)
• anomalii uterine
• factori placentari (placenta praevia, infecții, malformații)
2. Cauze fetale: boli genetice, infecții intrauterine (TORCH), malformații.
Dacă factorul care determină dismaturitatea acționează precoce, în perioada de
multiplicare a celulelor fetale, este vorba despre distrofie „armonică” care influențează
proporțional toți parametrii de dezvoltare ai fătului (greutate, lungime, perimetre).
Dacă acționează în ultimele săptămâni de gestație, în care predomină creșterea volumului
cellular va fi o distrofie „dizarmonică”. Ritmul de dezvoltare al diferitelor organe fiind diferit,
gradul lor de afectare va fi diferit. Dezvoltarea creierului, cordului nu va fi afectată, cu
prognostic neuropsihic mai bun.

ASPECT CLINIC
Dismaturul are aspect de copil „deșirat”, emaciat.
Tegumentele sunt subțiri, uscate, fisurate, cu descuamație persistent în lambouri. Păr
friabil, unghii subțiri care acoperă pulpa degetului.
Țesutul celular subcutanat și musculature este slab dezvoltată.
Risc de asfixie la naștere (prin aspirare de meconiu) și hemoragie pulmonară (datorită
hipoxiei severe perinatale)
Apar frecvent malformații cardiace.
Toleranță digestivă mai bună decât prematurul. Are nevoi calorice mai mari. Din ziua 3-a
putem da 40-45 ml/masă.
Reflexele arhaice și osteotendinoase sunt accentuate. Reflex de deglutiție present.
Comportament vioi, dinamic.
Termoreglarea este mai bună. Rezistă mai bine la hipotermie datorită cantității de
grăsime brună.
Apărarea antiinfecțioasă este eficientă, gestația mai lungă permițând trecerea
transplacentară a Ig G de la mamă.
Risc de hipoglicemie mai mare decât prematurul. Hipocalcemie.
Policitemie secundară hipoxiei cronice intrauterine.
Acidoză mixtă, predominant metabolică.

ÎNGRIJIREA DISMATURULUI
- Prevenirea pneumoniei de aspirație de meconiu prin aspirația traheală
- Asigurarea temperaturii optime
- Administrarea de glucoză 10% pentru prevenirea hipoglicemiei care este mai
accentuată la dismatur
- În condițiile acidozei administrăm Bicarbonat de sodium 2 mEq/kg/zi
- Supraveghere cardiovasculară, respiratorie; profilaxia infecțiilor
 POSTMATUR

DEFINIȚIE. Nou născut cu vârsta gestațională peste 42 de săptămâni. Până la vârsta de 42

săptămâni au o evoluție normal intrauterină. După această vârstă apare deficit ponderal evident.
Lungimea și perimetrul cranian sunt normale.

ASPECT CLINIC
Tegumente încrețite, descuamate, fisurate, mâini “de spălătoreasă“.
Țesut celular subcutanat slab dezvoltat, până la tegumente largi, în falduri.
În cazurile avansate tegumente impregnate în meconiu.

RISCURI
- Aspirare de meconiu
- Hipoglicemie
- Malformații cardiac
- Suferință intrauterină

TRATAMENT
Prenatal. Stabilirea cu exactitate a vârstei gestaționale. Indicație de operație cezariană
dacă vârsta gestațională depășește 42 de săptămâni.
La naștere. Monitorizarea funcțiilor vitale, aspirarea de meconiu pentru a preveni
pneumonia de aspirație. Glucoză 10% pentru hipoglicemie.