NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA COPILULUI

Nutriţia şi alimentaţia copilului reprezintă capitolul cel mai important din

puericultură, pentru că de acestea depind buna dezvoltare a copilului şi starea sănătăţii sale,
mai ales în primul an. În timp ce alimentaţia adultului urmăreşte întreţinerea organismului şi
repararea unor pierderi celulare, la copil alimentaţia trebuie să asigure în plus creşterea
tuturor ţesuturilor. Principiile alimentare fac parte din mediul extern şi reprezintă una din cele
mai importante căi prin care mediul influenţează organismul. Pe de altă parte, modificarea
alimentaţiei ne dă posibilitatea să conducem, să dirijăm dezvoltarea organismului copilului.
Regimul alimentar trebuie să fie compus din:
· alimente generatoare de energie = hidraţi de carbon şi grăsimi;
· alimente plastice = proteice (albuminoide);
· apă, săruri minerale şi vitamine.
Fiecare dintre acestea trebuie să se găsească în alimentaţie în anumite proporţii, diferite după
vîrsta copilului şi starea de sănătate a acestuia.
1. Aport energetic/caloric. Valoarea energetică a alimentelor se exprimă in
kilocalorii (kcal). Surse energetice: lipidele si glucidele (1g de lipide elibereaza 9 kcal,1g de
glucide sau proteine eliberează 4 kcal). Nevoile energetice ale copilului trebuie sǎ acopere
cheltuielile zilnice pentru: întretinere, termoreglare, activitate fizică şi creştere –creşterea
masei corporale cu 1g necesita 7 kcal. La sugar, 50-55% din necesarul energetic este cheltuit
ca nevoi bazale de repaus, 30-35% acoperă nevoile de creştere şi 15-25% sunt folosite pentru
activitate fizică şi alte forme de consum.
Necesar energetic global
- 80 kcal/kg/zi la nou-născutul la termen,140 kcal/kg/zi la prematur
- 120kcal/kg/zi in primele 2 luni
- 110 kcal/kg/zi între 3-6 luni
- 100kcal/kg/zi între 7-12 luni
- 90kcal/kg/zi la copilul mic
- 80kcal/kg/zi la preşcolar
- 60kcal/kg/zi la şcolar
Excesul caloric prin raţii hiperglucidice şi/sau hiperlipidice induce sistemul enzimatic al
lipidogenezei cu generarea obezitaţii precoce exogene.
2. Apa. Conţinutul hidric al organismului scade: de la 90% la embrion, la 75% la
nou-născut, la 65% la copil. Sursa de apă: exogenă 90% (din lichidele ingerate şi alimentele
nelichide), endogenă 10% (prin oxidarea alimentelor 12ml apă la 100kcal).
Pierderi de apă: prin tegumente şi aparat respirator (40-50%), prin excreţie renală (40-50%),
prin materii fecale (3-10%). In anumite condiţii (temperatură ambiantă crescută, lipsa
aportului sau pierderi digestive patologice) sugarul îşi păstrează cu dificultate balanţa hidrică,
având tendinţa la deshidratare.
Necesar zilnic de apă:
- 1-3 zile = 60-80 ml/kg/zi
- 1-2 sapt = 100-120 ml/kg/zi
- 1-6 luni = 150-170 ml/kg/zi
- 6-12 luni = 130-140 ml/kg/zi
- 1-3 ani = 115- 125 ml/kg/zi
- 4-6 ani = 90–100 ml/kg/zi
- 7-10 ani = 85-90 ml/kg/zi
- peste 12 ani = 60 ml/kg
 3. Proteinele reprezintă 13-16 % din aportul energetic total. Se asigură prin alimente
de origine animală: carne, lactate, ouă, viscere şi alimente de origine vegetală: fasole, mazăre,
soia. Carnea,oul și laptele au valoare optimă.
Dintre aminoacizi, cei mai importanţi sunt cei esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi şi
trebuie furnizaţi de alimentaţie.Taurina este în cantitate mare în laptele matern. Taurina are
rol în dezvoltarea SNC și desăvârşirea funcţiilor retinei.
Necesarul de proteine:
- primele 6 luni: 2,2 g/kg/zi
- 7-12 luni: 2 g/kg/zi
- 1-3 ani = 1,8 g/kg/zi
- 4-6 ani = 1,5 g/kg/zi
- 10-14 ani = 1 g/kg/zi
Carenţa de proteine, de lungă durată, conduce la malnutriţie, determină depleţia proteinelor
plasmatice cu edeme hipoproteinemice.
Excesul de proteine: creşterea ureei determină încărcare osmotică renală cu creşterea filtrării
prin deturnarea apei extracelulare.În intestin, ureea eliminată în exces creşte flora de
putrefacţie.
4. Lipidele constituie o sursă majoră de energie dar şi o formă de rezervă energetică
sub formă de grăsime. Lipidele reprezintă 30-35% din aportul energetic total. Surse: uleiuri
vegetale, carne, lapte (unt, smântână), ouă, grăsime de peşte. Biochimic: 98% trigliceride
(TG), 2% acizi graşi (AG) liberi, colesterol, fosfolipide.
AG esenţiali (acizi graşi polinesaturaţi): acidul linoleic, acidul linolenic, acidul
arahidonic (ARA), acidul docosahexanoic (DHA). Nu pot fi sintetizaţi în organism. Necesar
de AG esenţiali: 1-2 % din aportul energetic. Rol în dezvoltarea creierului, retinei şi în
procesul creşterii, în general.
Necesarul de lipide:
- sugar = 3,5-6 g/kg/zi
- copil = 2-5g/kg/zi
Carenţa: tulburări trofice tegumentare, tulburări de mielinizare.
Excesul: obezitate, ateroscleroza, hipertensiune arterială.
5. Glucidele reprezintă principala sursă de energie. Rol: susţin activitatea musculară,
participă la glucuronoconjugare, mielinizare şi dezvoltarea creierului. Biochimic:
monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză), dizaharide (maltoză, lactoză, zaharoză) şi
polizaharide (amidon, glicogen). Lactoza (alcătuită dintr-o moleculă de glucoză şi una de
galactoză), principalul hidrocarbonat din dieta sugarului, are rol în dezvoltarea creierului.
Necesarul de glucide:
- 12-14 g/kg/zi la sugar, copil mic
- 10g/kg/zi la preşcolar
- 8g/kg/zi la şcolar
Excesul de carbohidraţi determină obezitate, diabet zaharat, carii dentare.
6. Săruri Minerale
Sodiul – cation al lichidelor extracelulare, cu rol în reglarea presiunii osmotice şi a
echilibrului acidobazic. Necesar zilnic: 2 mEq/kg. Surse exogene: majoritatea alimentelor.
Potasiul- cation al lichidelor intracelulare, cu rol în contracţia musculară, inclusiv a
miocardului, în transmiterea impulsurilor nervoase şi menţinerea echilibrului hidro-
electrolitic. Necesar zilnic: 1,5-2 mEq/kg. Surse exogene: majoritatea alimentelor.
Calciul-element mineral esenţial în structura oaselor, are rol în conducerea nervoasă,
contracţia
musculară, coagularea sângelui. Necesar: 400-600 mg/zi la sugar, 600-800 mg/zi la
adolescent.
Surse: lapte şi derivate, vegetale verzi.
Magneziul- cation al lichidelor intracelulare, rol în excitabilitatea neuromusculară şi trofic
vascular. Necesar zilnic: 60 mg la sugar, 300-400 mg la adolescent. Surse: carne, lapte,
cereale, legume verzi.
Fierul- intră în componenţa hemoglobinei, mioglobinei, unor enzime. Asigură transportul
oxigenului, respiraţia celulară. Necesar zilnic : 1-2 mg/kg la sugar, 10-18 mg/zi la adolescent.
Surse: ficat, gălbenuş de ou, carne, legumele verzi.
Zincul-stimuleaza activitatea enzimelor, stimulează imunitatea. Surse: carne, brânză, nuci,
alune.
Fluorul-în structura dentară şi osoasă. Nevoia de fluor: 0,2-1mg/zi. Surse: vegetale, apa de
băut
Iodul- rol în sinteza hormonilor tiroidieni.Sursă: fructe de mare, sare de bucătărie cu iod.
Necesarul zilnic: 40- 100 µg/zi.
Seleniu- acţiune antioxidantă.
7. Vitamine
Vitamine liposolubile
Vitamina A (retinol). Are rol în menţinerea vederii, integrităţii tegumentelor şi mucoaselor.
Surse: ficat, peşte, carne, lapte, morcovi, spanac, dovlecei, caise, prune. Necesar: 1500UI/zi
la sugar, 2000- 4000UI/zi la copil. Deficitul: hemeralopie, hiperkeratoză. Excesul:fragilitate
osoasă, hipertensiune intracraniană.
Vitamina D: Surse: ficat de peşte, ulei de peşte, gălbenuş de ou, laptele fortificat cu vitamina
D. Principala sursă (ca vitamina D3) este pielea expusă la razele ultraviolete. Necesar zilnic:
500-800 u.i.în funcţie de climat, alimentaţie. Rol în metabolismul fosfo-calcic. Surse
alimentare: lapte, ouă, ulei de peste, unt.
Vitamina E (tocoferol): Rol antioxidant, previne peroxidarea AG. Surse: uleiuri vegetale,
cerealele (porumbul). Necesar: 5-10mg/zi.
Vitamina K: Rol in coagularea sângelui. Surse: zarzavaturi: spanac, urzici, ficat. Necesar: 1-
2mg/zi
Vitamine hidrosolubile
Vitaminele din grupul B: Coenzime cu rol reglator în metabolismul proteic, lipidic, glucidic.
Surse: cereale, legume verzi, viscere, peşte.
Vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina), vitamina B3 (niacin, vitamina PP) sunt
coenzime implicate în metabolism. Vitamina B6 (piridoxina) are rol în dezvoltarea nervoasă,
sintetizarea neurotransmiţătorilor, hemului. Vitamina B12 (ciancobalamina) este implicată în
sinteza AND şi a mielinei.
Folatul are rol în sinteza ARN şi ADN, intervine în metabolismul aminoacizilor.
Vitamina C: Nu poate fi sintetizată la om. Sursa: fructe proaspete, vegetale verzi. Necesar
zilnic:10-20 mg la sugar şi 30-60mg la adolescent.

ALIMENTAŢIA SUGARULUI
ALIMENTAŢIA NATURALĂ
Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurând toate necesităţile
nutritive ale lor în primele 6 luni (26 săptămâni) de viaţă şi îi este necesar copilului pînă în al
2 -lea an de viaţă. Laptele matern este mai mult decât o simplă colecţie de nutrienţi şi o
protecţie unică împotriva infecţiilor şi alergiei, alăptarea la sân asigură nişte efecte
considerabile de protecţie asănătăţii mamei. Necesităţile nutriţionale şi energetice crescute ale
femeii ce alăptează pot fi uşor acoperite prin respectarea recomandărilor privind alimentaşia
sănătoasă. Totodată un regim alimentar adecvat al mamei este mai puţin costisitor decât
amestecurile lactate pentru copii. Alăptarea la sân are efecte de lungă durată, având în vedere
creşterea şi dezvoltarea. Efectele alăptării sunt mult mai mari dacă ea este începută cât mai
devreme., adică chiar in primele 1-2 ore după naştere, copilul va fi hrănit la cerere şi exclusiv
natural în primele 6 luni de viaţă. E preferabilă continuarea alimentaţiei la sân şi în al doilea
an de viaţă, mai cu seamă la categoriile de populaţie cu risc crescut de boli infecţioase.
Alimentaţia naturală este alimentaţia exclusiv cu lapte de mamă în primele 4-6 luni de
viaţă. Compoziţia laptelui matern prezintă variaţii de la un supt la altul, de la un sân la altul,
şi în funcţie de vârsta gestaţională, alimentaţia mamei, momentul zilei, momentul suptului şi
stadiul lactaţiei: colostru, laptele de tranziţie, şi laptele matur.
a. Colostrul
- este secretat în ultimul trimestru de sarcină până la 6 zile după naştere
- este adaptat imaturităţii renale şi deficitului tranzitoriu de lactază ale noului-născut
- compoziţia: - bogat în proteine
- conţinut redus de lactoză, lipide şi vitamine hidrosolubile
- mai bogat în vitamine liposolubile şi imunglobuline decât laptele matur
b. Laptele de tranziţie
- se secretă din ziua 4-6 până în ziua 10-30 de la naştere
- se caracterizează prin modificări constând în: creşterea concentraţiei de lactoză, fosfor,
vitamine din grupul B şi scăderea concentraţiei de proteine şi săruri minerale
c. Laptele de mamă matur
Conţine 85-95% apă şi 5-13% reziduu uscat
Proteinele reprezintă 9-13 g/l, din care: Cazeină (40%): α, β, κ; Proteinele lactoserului
(60%). Cazeina este în cantitate mică, este uşor digerabilă, are conţinut scăzut de aminoacizi
aromatici (tirozină, fenilalanină) şi raport metionină/cisteină subunitar.
Glucidele 70 g/l sunt reprezentate de: lactoză (60 g/l); oligozaharidele (10 g/l). Lactoza,
prin conţinutul de galactoză, are o importanţă deosebită în dezvoltarea creierului, în
mielinizare. Ea favorizează absorbţia calciului şi fosforului.
Oligozaharidele reprezintă factor de creştere al bacilului bifidus.
Lipidele 40-45 g/l sunt alcătuite din: trigliceride (98%), fosfolipide, colesterol, acizi
graşi liberi. Acizii graşi esenţiali reprezintă 10% din acizii graşi totali, cu conţinut crescut de
acid linoleic. Gradul de absorbţie al grăsimilor este mare (peste 90%).
Sărurile minerale 2 g/l realizează osmolaritatea scăzută a laptelui matern (80 mOsm/l)
Sodiul este în cantitate mică (100-200 mg/litru).
Raportul calciu/fosfor este de 2-2,2 optim pentru absorbţie şi utilizare bună. Conţinutul în
calciu şi fosfor este redus, dar cu absorbţie superioară.
Fierul este în cantitate mică (0,5 mg/litru), dar are o utilizare bună datorită lactoferinei.
Vitaminele: Vit B6, Vit В12, Vit D, Vit А.
Factorii de protecţie antiinfecţioasă şi Modulatorii creşterii din laptele matern:
 Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae,
Salmonela, Shigela, Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae, V.Holerae,
Campilobacteria, Candida albicans.
 Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola-, herpes.
 Imunoglobuline G,A,M,D.
 Lizozimul (enzimă antibacteriană ce duce la liza peretelui celular)
 Lactoferina (concurează cu bacteriile pentru fier)
 Interleukina-6
 Limfocite T-,B-
 Interferonii ( agenţi antivirali)
 Macrofagi (fagocitează bacterii)
 Complement C3, C4
 Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce posedă acţiune antistafilocociă)
 Factorul Bifidum
Alte substanţe ale laptelui matern: Amilaza, Lipaza, Proteaza, Lizozima, Carnitina, Taurina.
Valoarea energetică a laptelui matern:700 kcal/l
Avantejele alimentaţiei naturale
Pentru sugar:
 asigură nevoile energetice şi nutritive, creşterea şi dezvoltarea fizică, neuropsihică şi
 senzorială optimă
 oferă echipamentul enzimatic necesar pentru utilizarea componentelor laptelui
 asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică
 previne apariţia „ sindromului morţii subite”
 reduce riscul apariţiei malnutriţiei, obezităţii, a diabetului zaharat şi a bolilor
cardiovasculare
 asigură un aliment proaspăt, aseptic, cu temperatură ideală, imediat accesibil
 favorizează dezvoltarea cavităţii bucale şi a dentiţiei
Pentru mamă:
 induce involuţia uterului postpartum – scade riscul de hemoragie postpartum
 are efect contraceptiv
 scade riscul apariţiei cancerului de sân, ovarian şi a osteoporozei premenopauzal
 consolidează legătura afectivă mamă-sugar prin contactul fizic nemijlocit („skin to
 skin”) şi reacţiile emoţionale pozitive pe care le generează
 beneficii economice şi sociale
Durata alimentaţiei exclusiv la sân este de 6 luni (minimum 4 luni în cazurile în care nu se
poate face altfel), cu prelungirea alăptării până la vârsta de 1-2 ani, concomitent cu
introducerea alimentelor solide.
Contraindicaţii pentru alăptarea la sân
1. Din partea mamei:
a) absolute – infecţia cu HIV, septicemia,TBC activă, boli psihice, epilepsia, casexia,
insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală, tratament cu citostatice, anticoagulante, sarcina > 20
săptămâni
b) temporare: -infecţiile sânului, ragade sângerânde ale mamelonului, infecţii tratate cu
antibiotice.
2. Din partea copilului:
a) absolute – erori de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia, intoleranţa ereditară la
lactoză);
b) temporare - afecţiuni grave ale nou-născutului şi sugarului ce necesită respiraţie asistată,
malformaţiile orale, prematuritatea, regurgitările, vărsăturile, refuzul sânului, „diarea”
postprandială, colicile abdominale.

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALǍ
Definiţie: alimentaţia sugarului în primele 4 luni cu un produs de lapte praf (LP), având
ca sursă laptele de vacă (LV). Se recomandă acest tip de alimentaţie atunci când alimentaţia
naturală nu este posibilă din cauze obiective: secretie lactată insuficientă sau din cauze
subiective: senzatie de jenă, disconfort, oboseală sau durere.
Compoziţia laptelui de vacă : Conţinut hidric: 87%, densitate: 1034
 Proteine: 35g/l; cazeina 80%, proteinele lactoserului 20% (betalactoglobulina,
lactoferina, imunoglobuline, enzime heterospecifice).
Cazeina coagulează în stomacul sugarului, sub acţiunea labfermentului în coaguli mari. Este
bogată în acizi aromatici şi acizi aminaţi ramificaţi care sunt incomplet metabolizaţi în
perioada de sugar şi determină o acidoză metabolică, cu agresiune asupra creierului.
Proteinele din lactoser: alfalactalbumina (0,18 g/100 ml) explică sinteza scăzută şi cantitatea
mică de lactoză din lapte; betalactalbumina (0,37 g/100ml) este un factor alergizant în lapte,
responsabil de colicile abdominale; lactoferina în cantitate foarte mică limitează absorbţia
fierului din lapte şi scade rezistenţa la infecţiile gastro-intestinale.
Glucide: 48g/l; lactoza LV eliberează o cantitate mai mică de galactoza necesară
mielinizarii
Lipide: 34g/l; Acizii graşi (AG) saturaţi (butiric, capric) sunt iritanti ai mucoasei
digestive şi chelatori de calciu. Raportul acizi graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi este de 3/1.
Lipidele sunt absorbite doar în proporţie de 70-80% datorită conţinutului mare a acidului
stearic.
Săruri minerale: 7-8g/l, Ca/P=1,2, absorbţie redusă. Vitamina D şi vitamina C sunt
deficitare. Fierul este în cantitate insuficientă 0,3-0,5 g/litru şi are o absorbţie mică.
Pentru a corespunde nevoilor nutritive şi posibilităţilor de digestie ale sugarului se impune:
- reducerea cantităţii de proteine, săruri minerale
- îmbunătăţirea calitativă a proteinelor
- adaosul de glucide
- înlocuirea parţială a lipidelor animale cu uleiuri vegetale pentru aportul de AG esentiali
- adaosul de vitamine şi oligoelemente
Conţinutul bacterian mare chiar în condiţii igienice de recoltare şi manipulare: germeni
saprofiţi (acidifianti şi de putrefactie), patogeni( stafilococ, brucela, b Koch), impun
sterilizarea laptelui de vacă. Sterilizarea se poate realiza prin: fierbere la 102°C timp de 10
min, pasteurizare, autoclavare.

Compoziţia medie aproximativă a laptelui uman şi a laptelui de vacă la 100 ml

Laptele uman Laptele de vacă

Glucide totale (g) 8 5
Lactoză 7 4,9
Oligozaharide (g) 1 0,1
Proteine totale (g) 1-1,2 3,5
Cazeină (g) 0,2 2,8
Proteine din zer (g) 0,7(8) 0,7
Alfa-lactalbumină (g) 0,26 0,11
Lactoferină 0,17 Urme
Beta-lactoglobulină - 0,36
Lyzozym 0,05 Urme
Serumalbumină 0,05 0,04
Ig A (g) 0,1 0,003
 Ig G (g) 0,003 0,06
Ig M (g) 0,002 0,003
Azot total 0,193 0,531
Aminoacizi liberi 0,013 0,0048
Lipide 4,5 3,7
Acizi graşi nesaturaţi (%)din 55 35
lipide totale
Acid linoleic (%) din lipide 8-10 2,9-3,3
totale
Calciu (mg) 33 125
Fosfor (mg) 15 96
Sodiu (mg) 10-20 35-50
Fier (mg) 0,05 0,05
Aport energetic (kcal) 75(70) 65(67)
Sarcină osmotică 80 218
(mOsm/l)

Criterii pentru stabilirea compozitiei LP:

- compoziţia laptelui de mamă (LM), mame sănătoase, cu stare de nutriţie bună
- efecte similare cu cele obţinute prin alimentaţia naturală.
LP să asigure: creşterea în greutate şi lungime, dezvoltarea psihomotorie, ritmicitatea
somnului, maturarea imunitatii, reducerea riscului infectios, prevenirea/minimalizarea
manifestărilor alergice, prevenirea unor obiceiuri alimentare care pot produce
obezitate/anorexie.
Standarde pentru compoziţia LP
Aport caloric = 600-700kcal/l, la aport mai mare există risc de obezitate
Proteine = 12-20g/l, sursele sunt: LV, hidrolizatele din LV, soia
Lipide = 30-40g/l, să asigure 50% din aportul energetic, AG saturaţi/nesaturaţi=1/1,
acid
linoleic/acid linolenic=5-15/1
Glucide = 60-70g/l, să asigure 56% din aportul energetic, reprezentate de: lactoză,
dextrin
maltoză, zaharoză, amidon
Minerale: Fe = 2mg/l, LP cu proteine din soia ceva mai mult, azi, produse cu Fe cu
biodisponibilitatea Fe ca LM, raportul Ca/P sa fie maxim 2/1, Fluor discutabil, fluoroza
Vitamine:vit D obligatoriu, se va reduce doza pentru profilaxie,Vit K previne boala
hemoragica a nou-născutului.
Ingrediente opţionale:
- taurina cu rol în dezvoltarea creierului
- alfalactalbumina pentru aminoacizi esenţiali
- seleniu pentru efecte antioxidative
- oligozaharide pentru efectul prebiotic
- probiotice
- nucleotide pentrut rolul în creştere, răspuns imun
- fosfolipide ca sursă de AG polinesaturaţi cu lanţ lung
- acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung de atomi de carbon (AGPLC)
LP resuspendat este un mediu excelent pentru multiplicarea bacteriilor dacă este păstrat la
cald. Recomandări pentru pregatire şi păstrare: la domiciliu - pregatire extemporanee a mesei
cu apă fiartă şi răcită, nu se pastrează LP cald în termos; la spital - păstrarea LP resuspendat
la frigider maxim 24h.
Clasificarea formulelor de lapte praf:
După adresabilitate:
- formule de început: de la nastere la 4-5 luni sau 1 an
- formule de continuare: după 4-5l până la 8-10 luni
- formule de creştere: după 8-10 luni
- formule speciale, terapeutice
- formule pentru prematuri
După compoziţia proteică:
- formule derivate din LV
- preparate pe baza de proteine de soia
Formule de lapte praf de început: Inscripţionate “1” sau “A”
Formule de lapte praf de continuare: Inscripţionate “2” sau “B”
Formule de lapte praf de creştere: Inscripţionate cu “3” sau “1+”, “2+”
Formule de lapte praf speciale:
- Hipoalergenice (HA) au proteinele parţial hidrolizate
- Hipolactozate sau delactozate în diareea cronică
- Antireflux (AR) îngroşate cu amidon
- Acidifiate favorizează digestia
- Pe bază de proteină vegetală (soia) sunt fără lactoză şi fără zaharoză
- Hidrolizate proteice sau formule sintetice în alergia la proteinele LV, diareea cronică,
malabsorbtia intestinală
Formule de lapte praf pentru prematuri: Inscripţionate cu “0” sau “pre”. Se oferă
nounăscutului cu greutate < 2500g.
Laptele praf convenţional: Are compoziţia LV şi gustul particular datorită
caramelizarii
glucozei în procesul de sterilizare şi transformare în praf. Lichide de diluţie: apa fiartă şi
răcită
sau decoctul de orez 2%. Necesită zaharare 5%
Se oferă sugarului preparat în următoarele concentraţii:
- LP 8%, zaharat 5% pentru primele 2 săptămâni de viată
- LP 10%, zaharat 5% între vârsta de 2 săptămâni şi 4 luni
- LP 13%, zaharat 5% peste vârsta de 4 luni
Laptele de vacă. Nu se recomanda sub vârsta de 1 an datorită: conţinutului crescut de
proteine,minerale:sodiu,conţinutului scăzut de glucide, absenţei nutrienţilor biologici activi.
În caz de necesitate se va oferi fiert, zaharat 5% şi diluat pentru primele 4 luni de viaţă:
- LV diluat ½ (50 ml LV+50 ml lichid de diluţie-apa, ceai, decoct de orez 2%-) pentru
primele
2 săptămâni
- LV diluat 2/3 (66 ml LV + 34 ml lichid diluţie) între 2 săptămâni şi 3 luni
- LV diluat ¾ ( 75 ml LV + 25 ml lichid diluţie) între 3 şi 4 luni
- LV integral peste vârsta de 4 luni
Incidente în alimentaţia artificialǎ:
- Subalimentaţia - la raţii insuficiente sau concentraţii mici ale formulei de LP
- Supraalimentatia – la raţii sau concentraţii mari ale formulei de LP
- Regurgitările – eliminarea unor cantităţi mici de lapte proaspăt, nedigerat după alimentaţie
datorita aerofagiei
- Vărsăturile – eliminarea cu efort a laptelui digerat
-Colicile abdominale – crize de plâns, agitaţie, frecarea picioarelor. S-ar datora aerofagiei,
supraalimentaţiei, imaturitatii peristalticii intestinale sau unui mecanism alergic. Se
recomandă: masaj, comprese calde abdominale, antispastice.
•Recomandări pentru alimentaţia artificială, în funcţie de vârstă (număr de mese şi cantitatea
de lapte la o masă):
-în prima lună: 7 x 80-90 (100) ml
-în a 2-a lună: 7x 100 –110 ml sau 6x 120- 130 ml
-în a 3-a lună: 6x130-140 ml sau 5x 150-160 ml
-în a 4-a lună: 6x 150 ml sau 5x 180 ml

DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI

Diversificarea alimentaţiei sau alimentaţia complementară, reprezintă trecerea de la o
alimentaţie exclusiv lactată la alimente nelactate, prin înlocuirea progresivă a unor mese de
lapte cu alimente de consistenţă solidă sau semilichidă, după vârsta de patru luni.
Regulile diversificǎrii
- Diversificarea se va începe cel mai devreme la vârsta de patru luni pentru sugarii alimentaţi
artificial şi cel mai târziu la şase luni pentru cei alimentaţi natural.
- Primul aliment de diversificare se alege întotdeauna în funcţie de starea de nutriţie a
sugarului.
- Noul aliment se administrează cu linguriţa, la începutul mesei (sugar flămând), în cantitate
progresiv crescândă, până când înlocuieşte complet o masă de lapte.
- Nu se introduc două sau mai multe alimente noi deodată, ci la un interval de 4-7 zile.
- Nu se începe diversificarea dacă sugarul este bolnav.
- În cazul în care apar tulburări digestive (colici abdominale, diaree, vărsături), se întrerupe
administrarea noului aliment, urmând a se reintroduce după vindecarea copilului.
- Se respectă preferinţele alimentare ale copilului (nu va fi forţat să mănânce).
- Alimentele nu se vor săra până la vârsta de 12 luni şi nu se vor îndulci cu zahăr pentru a le
modifica gustul.
Dacă se folosesc anumite aspecte ale dezvoltării copilului, se consideră că acesta este pregătit
pentru a primi alimente nelactate atunci când:
- şi-a dublat greutatea de la naştere
- are un bun control al muşchilor gâtului şi îşi poate susţine capul
- stă în şezut cu sprijin
- este capabil să comunice cu persoana care-l hrăneşte, manifestându-şi refuzul atunci când
nu doreşte să mănânce (întoarce capul şi nu deschide gura)
- manifestă interes faţă de alimente
Alimente folosite pentru diversificare
Se aleg în funcţie de starea de nutriţie a sugarului.
În general, primul aliment introdus este supa de legume strecurată, urmată rapid de piureul
de legume cu adaos iniţial de ulei vegetal, apoi de unt.
Legumele sunt alimente hipocalorice, cu un conţinut redus de proteine şi lipide, dar
bogate în fibre vegetale, săruri mineraleşi vitamine. Cele mai folosite legume în alimentaţia
sugarului sunt: morcovi, cartofi, ţelină, păstârnac, pătrunjel, dovlecei, roşii, ardei gras, ceapă,
spanac, fasole verde.
Urmează apoi fructele: suc de citrice (lămâie sau portocală), măr crud sau copt, piersici,
banane. Se evită zmeura, căpşunele, fragii (datorită potenţialului lor alergizant),perele,
prunele, pepenele, cireşele, strugurii (risc de diaree). Masa de fructe se va administra imediat
după preparare, nu se păstrează la frigider. Sucurile şi piureurile de fructe nu se încălzesc,
deoarece se inactivează vitaminele.
 Făinoasele au valoare energetică mare, fiind recomandate ca prim aliment de
diversificare la sugarii cu stare de nutriţie deficitară. Se recomandă orezul şi alte cereale fără
gluten (porumb, tapioca). Făinurile de grâu, secară, orz, ovăz, care conţin gluten (proteină
alergizantă pentru mucoasa intestinală), se evită înaintea vârstei de 6-8 luni, deoarece pot
induce apariţia unui sindrom celiachiform.
Carnea (de vită sau pasăre) reprezintă o sursă de proteine şi fier; se introduce în
alimentaţie cel mai devreme la 4 1/2 luni, fiartă şi mixată, administrată în supa de zarzavat
sau în piureul de legume, de 3-4 ori pe săptămână. Ficatul de pasăre se poate introduce de la 6
luni. Peştele alb proaspăt (şalău, păstrăv, ştiucă) se poate da după vârsta de 10 luni. Carnea de
porc sau de oaie se va administra numai după vârsta de 3 ani.
Oul are valoare nutritivă ridicată – se introduce doar gălbenuşul bine fiert (10 minute)
după vârsta de 5 luni, de 2-3 ori pe săptămână, alternativ cu carnea. Albuşul este alergizant şi
se recomandă în general după vârsta de 1 an.
Brânza de vaci se poate administra după vârsta de 5 luni, în amestec cu orez pasat, piure
de legume sau de fructe.
Mierea de albine se evită sub vârsta de 1 an, din cauza riscului de contaminare cu Clostridium
botulinium.
Se evită la copilul sub vârsta de 3 ani:
-dulciuri concentrate;
-băuturi carbogazoase;
-rântaşuri;
-condimente;
-alimente ce pot produce aspiraţie (alune, seminţe, floricele, pufuleţi, bomboane).
Preparatele industriale (piureuri de legume şi fructe, cereale cu sau fără gluten,
cereale cu sau fără lapte, diverse combinaţii:( legume + carne, fructe + făinos) prezintă
următoarele avantaje:
•densitate nutritivă standardizată
•digestibilitate foarte bună;
•conţinut redus de sare;
• majoritatea nu conţin zahăr cristalizat;
•nu conţin conservanţi;
•securizate bacteriologic, toxic şi oncologic;
•realizează economie de timp;
•comoditate în administrare (se încălzesc sau se prepară instant);
•varietate mare indiferent de sezon;
•posibilitate de stocare pe termen lung (data expirării înscrisă pe ambalaj).
Vârsta de la care pot fi administrate, aportul caloric, compoziţia în elemente nutritive, lista
ingredientelor sunt, de asemenea, specificate pe ambalaj. După deschidere, dacă nu sunt
consumate integral, se vor păstra la frigider şi se folosesc în decurs de 24 de ore.
Alte reguli:
• sugarul neînţărcat va primi în completarea meselor de diversificare lapte matern;
• hidratarea suplimentară între mese, nerecomandată la sugarul alimentat la sân, se face cu
lichide neîndulcite(ceai fără zahăr, apă fiartă şi răcită);
• nu se adaugă sare în mâncarea sugarului;
• nu se modifică gustul alimentelor cu lapte sau zahăr;
• nu se folosesc conservanţi;
• alimentele vor fi pasate/mixate până la apariţia primilor dinţi, apoi vor fi triturate
(mărunţite);
• se vor respecta regulile de igienă a alimentelor şi a vaselor utilizate pentru prepararea şi
administrarea lor;
• diversificarea se va face strict individualizat, ţinându-se seama de: alimentaţia anterioară,
starea de nutriţie a sugarului, preferinţele alimentare ale acestuia, obiceiurile alimentare ale
familiei.

ALIMENTAŢIA COPILULUI MIC

Nevoi nutritive:
- energie: 90 kcal/kg/zi
- proteine: 2 g/kg/zi
- lipide: 4 g/kg/zi
- glucide: 12 g/kg/zi
- lichide: 90-100 ml/kg/zi
Grupele nutriţionale de bază:
- carne, peşte, ouă
- produse lactate
- fructe şi legume
- cereale, cartofi, orez
Aportul de calciu:
- aportul alimentar corespunzător de calciu la vârsta de copil mic, asigură un sistem osos
puternic şi sănătos pentru etapele viitoare ale vieţii
- între unu şi trei ani copilul are nevoie de aproximativ 500-800 mg de calciu în fiecare zi
- sursele alimentare de calciu sunt reprezentate mai ales de produsele lactate, legumele
(varza,
conopida, brocoli), peştele (somon, sardină, etc)
Este de preferat ca atunci când se cumpără produse alimentare pentru copii (cereale, sucuri,
produse de patiserie) să se aleagă preparatele “îmbogăţite cu calciu” sau “cu adaos de calciu”,
care pot furniza până la 200 g de calciu la o masă.
Aportul de fier
Modificările alimentaţiei copilului care pot avea ca şi consecinţă apariţia carenţei de fier:
- trecerea de la laptele de mamă sau de la o formulă îmbogăţită cu fier la laptele de vacă
integral
- folosirea cerealelor de tip “adult” (fără adaos de fier)
- consumul zilnic al unei cantităţi mari de lapte (peste 700 ml)
Modalitatea cea mai bună de a preveni carenţa de fier în primii trei ani de viaţă, este aceea de
a-i oferi copilului o dietă bogată în fier, în special alimente care conţin fier hematic (carne de
vită, pasăre, peşte), acesta fiind mult mai uşor de absorbit.
Sursele alimentare de fier nehematic sunt reprezentate de vegetalele cu frunze verzi, fructele
uscate, păstăioasele.
Deoarece vitamina C stimulează absorbţia fierului, consumul de fructe crude sau sucuri de
fructe naturale după mese, poate fi benefic. De asemenea, se recomandă limitarea consumului
de lapte la maximum 700 ml/zi.

ALIMENTAŢIA PREŞCOLARULUI ŞI ŞCOLARULUI

Nevoi nutritive:
- energie: 70-80 kcal/kg/zi
- proteine: 1-2 g/kg/zi
- lipide: 2-3 g/kg/zi
- glucide: 8-10 g/kg/zi
- lichide: 80-60 ml/kg/zi
Pentru a avea o alimentaţie variată, copilul trebuie să consume zilnic:
- fructe şi legume (crude şi gătite)
- cereale (de preferinţă integrale)
-proteine de origine animală (produse lactate, ouă, carne, peşte) sau vegetală (soia, mazăre,
fasole etc)
- grăsimi în cantitate limitată (mai ales uleiuri vegetale presate la rece)
Dieta prudentă - include:
1. Existenţa unui program regulat a meselor.
2. Alimentaţia să fie cât mai variată şi bogată în legume şi fructe.
3. Hidraţii de carbon să furnizeze cel puţin 60% din aportul caloric zilnic. Zaharurile simple
să reprezinte sub 10% din aportul energetic şi să se consume cantităţi mai mari de cereale
integrale şi alimente bogate în fibre.
4. Grăsimile să aducă mai puţin de 30% din aportul zilnic de calorii iar cantitatea de
colesterol să nu fie mai mare de 300 mg/zi. Restricţia grăsimilor sub 15-20% din totalul
caloriilor trebuie evitată deoarece afectează procesul de creştere.
5. Limitarea aportului de sodiu prin consumul de alimente proaspete în locul celor
ultraprocesate.
6. Evitarea consumului regulat de alimente bogate în calorii şi sărace în elemente nutritive.

NUTRIŢIA ADOLESCENTULUI
Nevoi energetice: fete: 2.000 kcal/zi; băieţi: 2.500 – 3.000 kcal/zi
Aportul de proteine:
- Proteinele sunt substanţe nutritive esenţiale pentru procesul creştere şi pentru dezvoltarea
masei musculare.
- Adolescenţii au nevoie, în medie, de 45g până la 60g proteine zilnic, acestea putând
reprezenta 7% până la 10% din aportul energetic total.
Aportul de lipide:
- Lipidele din dieta adolescentului nu ar trebui să depăşească 30% din aportul caloric zilnic,
iar maximum 10% să fie grăsimi saturate.
- Important este consumul de acizi graşi polinesaturaţi reprezentaţi de cele două grupe
importante: grupul omega-3 (C18:3n-3) având ca precursor acidul α-linolenic şi grupul
omega-6 (C18:2n-6), cu precursor acidul linoleic.
- Acizii graşi polinesaturaţi au un rol esenţial în cadrul procesului de creşte şi dezvoltare, în
prevenirea apariţiei bolilor cardiovasculare şi se pare că există o legătură între aportul
insuficient de acid α linolenic şi apariţia tulburărilor de comportament.
Aportul de glucide:
- Glucidele sunt componente de bază ale alimentaţiei adolescentului; ele constituie o
importantă sursă de energie, astfel că cel puţin 55% din aportul caloric zilnic trebuie să
provină din metabolizarea hidraţilor de carbon.
- Consumul de alimente bogate în hidraţi de carbon şi sărace în grăsimi este calea cea mai
sănătoasă de a se asigura necesarul caloric zilnic al adolescentului.
- Consumul zilnic a 20-35 g fibre alimentare, asigură realizarea unui tranzit intestinal normal
şi menţinerea în echilibru a florei intestinale.