1.

Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt neadevărate:

a) În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt
sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere; (adevărat)
b) în cazul concedierii netemeinice sau nelegale instanța va dispune anularea acesteia, obligarea
angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu
celelalte drepturi de care a beneficiat salariatul precum și repunerea salariatului în situația
anterioară emiterii actului de concediere; (neadevărat) La solicitarea salariatului instanţa care
a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de
concediere.
c) Decizia de concediere se comunică salariatului numai în scris nu și prin poșta electronică;
(adevărat)
d) Decizia se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată fapt și în
drept și să cuprindă precizări cu privire termenul în care poate fi contestată și la instant
judecătorească la care se contestă; (adevărat)

2. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt adevărate:

a) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea
contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat,
din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. (adevărat)
b) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea
contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat,
numai în următoarele cazuri: dificultății economice, transformări tehnologice și reorganizarea
activității; (neadevărat)  Prin OUG 55/2006 a fost modificat art. 65 alin. 1 din Codul muncii,
dând posibilitatea concedierii pentru mai multe motive fără a fi limitate și definite.
c) Demisia dată de salariat se aprobă de angajator în termen de 20 de zile pentru salariații cu
funcții de execuție; (neadevărat)  Termenul de preaviz nu poate fi mai mare de 15 zile
calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie.
d) Contractul individual de muncă încetează și prin renunțarea la termenul de preaviz al
demisionarului înainte de împlinirea acestuia. (adevărat)

3. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt neadevărate:

a) Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfășurarea
procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă; (adevărat)
b) Timpul de muncă cuprinde orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la
dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor
contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în
vigoare. (adevărat)
c) Timpul de muncă nu cuprinde timpul cât salariatul este prezent la lucru, în cadrul
programului, dar nu poate să desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția
grevei. (neadevărat)  Timpul de muncă include și timpul în care salariatul se află la dispoziția
angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale. Dacă salariatul este la dispoziția
angajatorului dar nu prestează efectiv munca datorită neasigurării de către angajator a celor
necesare muncii: materii prime, utilaje, curent electric etc., avand în vedere conjuncția ”și” dintre
cele două propoziții respectiv se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și
atribuțiile sale induce ideea că în ipoteza de mai sus nu se consideră timp de muncă.
d) Reţinerile din salariu cumulate pentru prejudicii în dauna angajatorului nu pot depăşi în
fiecare lună jumătate din salariul net. (adevărat)

4. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt adevărate:

a) Obligația de plată a salariilor restante se prescrie în termen de 3 ani de la data la care
drepturile respective erau datorate; (adevărat) dar  Termenul de prescripţie este întrerupt în
cazul în care intervine o recunoaştere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau
derivând din plata salariului.
b) În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un
termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se
poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă; (adevărat)
c) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care
se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă. Ratele nu
pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte
reţineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv. (adevărat)
d) În cazul tinerilor în vârstă de 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de
ore pe săptămână. (neadevărat)  Durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore
pe săptămână în cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani.

5. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt adevărate:

Sunt principii după care funcționează Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
următoarele:
a) principiul contributivităţii, conform căruia Fondul de garantare se constituie pe baza
contribuţiilor datorate de salariați; (adevărat)
b) principiul obligativităţii, potrivit căruia angajatorii au, conform legii, obligaţia de a participa la
constituirea Fondului de garantare; (adevărat)
c) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondul realizat se redistribuie pentru plata drepturilor
salariale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă; (adevărat)
d) universalitatea obligaţiei de plată a creanţelor salariale, indiferent de îndeplinirea sau
neîndeplinirea obligaţiei de contribuţie a salariaților; (adevărat)

6. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt neadevărate:

a) Principiul confidențialității salariului nu se aplică în sectorul bugetar; (adevărat)
b) Principiul confidențialității salariului se aplică în sectorul bugetar cu unele excepții;
(neadevărat)  Curtea Constituțională a statuat că salariul individual este sub protecția
confidențialități însă salariile pe funcțiile publice și pe celelalte funcții plătite din bani publici se
stabilesc prin lege și deci pot fi cunoscute.
c) Repausul săptămânal al salariatului nu poate fi suspendat de angajator; (neadevărat)  Codul
muncii prevede reglementarea situaţiilor în care se poate suspenda repausul săptămânal, şi
anume, în cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru
organizarea unor lucrări de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru
evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-
au produs asupra materialelor, instalaţiilor sau clădirilor unităţii.
d) Salariații al căror repaus săptămânal a fost suspendat potrivit legii au dreptul la dublul
compensațiilor prevăzute pentru munca suplimentară. (adevărat)
7. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt neadevărate:
a) Locul de muncă este zona delimitată în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu
mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru
îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanţi, cu pregătirea şi îndemânarea
lor, în condiţii corespunzătoare tehnice, organizatorice şi de securitate şi sănătate în muncă, din
care se obţine un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator; (adevărat)
b) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu
poate depăşi 120 de zile, de către medical de familie sau de medicul specialist, care va elibera un
certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (neadevărat)  Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu specifica perioadat de 120 de zile.
c) Conform OUG 96/2003 angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor care alăptează, în cursul
programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei
de un an a copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul
în care se găseşte copilul. (adevărat)
d) La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului său de muncă cu două ore zilnic. (adevărat)
e) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ
în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului. (adevărat)

8. Arătați care dintre următoarele propoziții și fraze sunt neadevărate:

a) Femeile gravide, și cele care alăptează pot presta muncă de noapte dacă starea de sănătate le
permite și nu li se poate interzice acest drept de către angajator; (adevărat)
b) Programul individualizat de muncă constituie o discriminare interzisă de lege; (neadevărat) 
Programul individualizat de muncă poate funcţiona în condiţiile în care se respectă prevederile
imperative referitoare la durata timpului de muncă, atât pentru adulţi cât şi pentru tinerii de până
la 18 ani (art. 112 şi 114 din Codul muncii).
c) Potrivit art. 8 din OUG nr. 70/2020, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din
sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de
finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale
şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate
administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi pot stabili programe
individualizate de muncă, cu acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa
unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-un interval de trei
ore. (adevărat)
d) Potrivit programului individualizat de muncă, durata zilnică a timpului de muncă este
împărţită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă
şi o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu
respectarea timpului de muncă zilnic. (adevărat)

9. Ce este contractul individual de muncă cu timp parțial? Comentați!

- Contractul individual de muncă cu timp parţial poate fi încheiat fie pe durată nedeterminată fie
pe durată determinată.
- Nu există o durată minimă pentru încheierea unui contract individual de muncă cu timp parţial.
- Durata săptămânală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp
parţial trebuie să fie inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără a putea fi
mai mică de 10 ore.
- Conţinutul contractului individual de muncă cu timp parţial este cel prevăzut de art.17 alin.2
pentru orice contract individual de muncă. În plus, el trebuie să cuprindă următoarele clauze
enumerate la art.102 alin.1 :
a)durata muncii şi repartizarea programului de lucru;
b)condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;
c)interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte
lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor
acestora.
10. Angajatorul poate invoca pe timpul procesului alte motive de concediere decât cele de
concediere consemnate în decizia de concediere? Dați exemple!
Conform art.78 din Codul muncii, dacă decizia de concediere nu este comunicată în scris
salariatului, actul în sine este lovit de nulitate absolută. Nulitatea este pronunţată de instanţa de
judecată sesizată de către salariat. În faţa acesteia, angajatorul nu poate invoca alte motive de
fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere, chiar dacă aceste motive există.

Întrebari
1. Timpul de muncă poate fi împărţit în:
a)timpul care se încadrează în programul de lucru şi timpul de repaus;
b)timpul care se încadrează în programul de lucru şi timpul peste programul de lucru; (corect)
c)timpul care se încadrează în 8 ore/zi şi timpul peste programul de lucru;
d)timpul care se încadrează în programul de lucru.

2. În componenţa normei de muncă se regăsesc:

a)timpul productiv;
b)timpul pentru întreruperi impuse de desfăşurarea procesului tehnologic;
c)timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă;
d)toate variantele de răspuns sunt corecte. (corect)

3. Categoriile timpului de odihnă sunt:

a)repausurile periodice care constau în pauza de masă, repausul săptămânal şi sărbătorile legale;
b)pauză de alăptare, timpul de odihnă între două zile de muncă şi repausul săptămânal;
c)concediile;
d)toate variantele de răspuns sunt corecte. (corect)