1Compozi?ia ?

i volumul sanguin[modificare | modificare sursă]

Sângele este un ?esut lichid de origine mezenchimală, format dintr-o substan?ă fundamentală intersti?ială,
plasma, în care se găsesc elementele figurate. Raportul dintre volumul plasmei ?i cel al elementelor
figurate se determină cu ajutorul hematocritului. În practică, termenul de hematocrit exprimă rela?ia
procentuală dintre volumul elementelor figurate ?i cel al plasmei, sau doar volumul procentual al
elementelor figurate. La om, media valorilor hematocritului este de 46/54 (sau 46%). Determinarea se face
cu sânge recoltat diminea?a, pe nemâncate, acesta fiind centrifugat la 3000 tura?ii pe minut. Elementele
figurate, având o densitate mai mare, sedimentează în por?iunea inferioară a eprubetei gradate,
hematocritul citindu-se direct. Cre?terea numărului hematiilor pe unitate de volum se nume?te
hemoconcentra?ie, iar scăderea - hemodilu?ie. În poliglobuluii hematocritul poate ajunge ?i la valori de 70-
75%, iar în anemii la 10-15%.
La om, volumul sanguin constituie circa 7% din greutatea corpului. La o greutate medie de 70 kg, cantitatea
de sânge este de 4,9 l. La mamifere cantitatea de sânge este propor?ional mai mare decât la celelalte
vertebrate.
Nu tot sângele aflat în organism circulă activ în sistemul vascular, o parte găsindu-se sub formă de rezervă
în organele cu structură diverticulară (splină, unele vase abdominale, plexul subpapilar tegumentar). Starea
fiziologică ?i activitatea diferitelor sisteme func?ionale modifică raportul dintre cantitatea sângelui circulant ?
i cel stagnant. În timp de repaus la om, sângele circulant este repartizat astfel: 40% în sistemul muscular,
30% în sistemul nervos, renal suprarenal ?i tiroidian, 20% în organele abdominale ?i 10% în sistemul
coronarian. În efortul fizic, debitul circulatoriu cre?te mult în mu?chi, plămâni, rinichi, creier ?i în vasele
coronare. În acest caz este antrenat sângele din organele de rezervă, precum ?i din organele care se
găsesc în activitate scăzută.
Cantitatea totală de sânge scade în caz de inani?ie, anemii, hemoragii.
În general, volumul sângelui se men?ine constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apei din
sânge în lichidul intersti?ial ?i invers. Astfel, dacă volumul de sânge cre?te (ingestie de lichide, formare de
apă metabolică), surplusul de apă trece la ?esuturi (mu?chi), ?i apoi se elimină prin rinichi. Dacă volumul
sanguin scade, apa din spa?iile intersti?iale trece în sânge. În urma hemoragiilor, volumul plasmatic se
reface mai repede decât cel al elementelor figurate. Hemoragiile bru?te sunt periculoare din cauza
hipotensiunii accentuate. Boala cardiovasculara se nume?te cleovastita oviraptori.

2Rolul sângelui[modificare | modificare sursă]

Rolul sângelui este cel de a transporta substan?ele nutritive prin corp, dar în el se pot transporta ?i
trombocitele ce ajută la repararea ?esutului (plăgii).

3Structură ?i proprietă?i[modificare | modificare sursă]

În dreapta - sânge proaspăt recoltat.

În stânga - sânge recoltat pe anticoagulant (EDTA) ?i lăsat să sedimenteze. Se observă separarea de plasmă a
elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei.
Plasma este lichidul transparent ?i u?or gălbui aflat deasupra.
Sângele este compus din elemente celulare (ca.44 %) ?i plasmă (ca. 55 %), care con?ine
(90 % apă), proteine, săruri minerale ?i substan?e cu molecule mici
ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate, ?i substan?e nutritive (glucide, lipide, vitamine), mai con?in
produse de catabolism destinate excre?iei (rinichi) ca ureea, acid uric, hipuric.
Din punct de vedere fizico-chimic sângele este o suspensie, cu alte cuvinte un amestec de lichide,
gaze,substan?e solide printre care se în?eleg ?i celulele.
 Sângele prin con?inutul său de eritrocite (globule ro?ii) în compara?ie cu plasma având o vâscozitate mai
mare, cre?terea hematocritului influen?ează pozitiv cre?terea vâscozită?ii sângelui, care determină
încetinirea curentului sanguin, prin proprietatea plastică a eritrocitelor sângele nu se comportă ca
o suspensie ci ca emulsie
Valoarea pH-ului sanguin fiind 7,4 care prin diferite procese tampon va fi men?inută constant, evitând
fenomenele dăunătoare organismului de acidoză sau alcaloză.
Culoarea ro?ie a sângelui este datorată pigmentului (cu fier) hemoglobină din eritrocite care încărcate cu
oxigen au o culoare mai deschisă.

3.1Plasma[modificare | modificare sursă]

Plasma sanguină reprezintă aproximativ 55–60% din sânge ?i este formată din aproximativ 90% apă, 1%
substan?e anorganice (săruri minerale care con?in ioni dintre care mai importan?i sunt cei
de sodiu Na, clor Cl, potasiu K, magneziu Mg, fosfor P ?i calciu Ca) ?i aproximativ 9% substan?e organice
(proteine, glucide, lipide etc). Raportul de proteine variază între 60 ?i 80 g/litru ca. 8 % din volumul plasmei.
Proteinele separate prin electroforeză sunt albumine ca ?i α1-, α2-, β- ?i γglobuline. Proteinele din plasmă
pe lângă rolul de transport, mai joacă un rol important în apărarea organismului prin sistemul imunologic, în
procesul de coagulare a sângelui rolul de tampon în men?inerea unui pH constant ?i men?inerea constantă
a presiunii osmotice din sânge.
Plasma care nu mai con?ine factorii de coagulare este numit ser sanguin acesta se ob?ine prin
centrifugarea sângelui după coagulare.
Serul con?ine 91 % apă, factori de cre?tere care nu sunt prezen?i în plasmă, 7 % proteine, restul sunt
electroli?i ?i hormoni, culoarea galbenă a serului se datorează bilirubinei.

3.2Elemente figurate[modificare | modificare sursă]

Elementele figurate din sângele uman
Leucocite6.000–8.000
Eritrocite4,5-5,0
Trombocite300.000
Monocite200–800
Limfocite1.500–3.500
Bazofile10–100
Eozinofile40–400
 Neutrofile2.500–7.500
 Granulocite  mil. la femei DenumireNumărul pe μl (mm3) de sânge
5,0-5,5 mil. la bărba?i
Elementele figurate ale sângelui sunt eritrocitele,
leucocitele ?i trombocitele. Prezintă varia?ii de număr ?i formă în func?ie de specie.
Eritrocitele (numite ?i globulele ro?ii sau hematii) au rolul de a transporta oxigenul ?i dioxidul de carbon.
Sunt celule anucleate, ce con?in un pigment numit hemoglobină. Aceasta este o proteină compusă dintr-o
albumină numită globină ?i o grupare numită hem, ce con?ine fier, cu rol de fixare a oxigenului.
Hemoglobina este pigmentul care determină culoarea ro?ie a sângelui. Unele specii de animale au alt tip de
pigment sanguin, care con?ine cupru ?i este de culoare albastră (Octopus). Circa 1 % din eritrocitele din
sângele periferic sunt reticulocite, restul fiind eritrocite mature.
Leucocitele sau globulele albe se împart în granulocite ?i agranulocite. Granulocitele sunt leucocite cu
nucleu granular, clasificate după culoarea protoplasmei în trei categorii: eozinofile, bazofile ?i neutrofile. Au
rol imunologic în imunitatea nespecifică. Agranulocitele sunt leucocite cu nucleu de formă mai simplă,
negranular, ?i se clasifică în monocite ?i limfocite. Au rol în imunitatea specifică.
Numărul normal de globule albe variază în func?ie de vârstă, fiind mai mare la copil. Poate depă?i valorile
normale ale vârstei, în caz de boală. În infec?ii, în special bacteriene, numărul de leucocite de regulă cre?
te, dar poate să ?i scadă în infec?ii cu anumi?i germeni, în special virusuri, sau la persoane cu
imunodeficien?e.
Trombocitele, numite ?i plachete sanguine, sunt celule ale sângelui cu rol în coagulare.
Propor?ia elementelor figurate (celulare) din sânge se nume?te hematocrit. Valorile normale ale
hematocritului variază în func?ie de vârstă ?i sex. La bărba?i, valoarea normală a hematocritului este între
44 - 46 %, la femei între 41 - 43 %. La copii variază în func?ie de vârstă, la nou născu?i fiind de 60 %, iar la
copiii până la pubertate de numai de 30 %.
3.3Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

·Eritrocite
· 

·Granulocit neutrofil
· 

·Granulocit eozinofil
· 

·Granulocit bazofil

4Hematopoieza[modificare | modificare sursă]

Hematopoieza
Este procesul de formare a elementelor celulare sanguine la nivelul măduvei osoase, din celulele sistemului
reticulo-endotelial (celule de tip embrionar) care prin procesul de maturare se pot transforma în oricare
celulă specializată din organism.
Hematopoieza are mai multe forme ca de exemplu eritropoeza formarea eritrocitelor, această maturare a
eritrocitelor tinere se produce prin ac?iunea hormonului eritropoetină în ficat ?i rinichi.
Un rol important în eritropoeză îl joacă fierul, cobalamina (vitamina B12) ?i acidul folic (vitamina B9), o
scădere a concentra?iei sanguine în oxigen stimulează accelerarea eritropoezei cu producerea hormonilor
necesari.
A?a numitul cimitir al eritrocitelor este splina ?i celulele Kupffer din ficat, via?a unei eritrocite durează 120
de zile, după moartea eritrocitelor, hemoglobina suferă un proces de descompunere cu mai multe
etape: bilirubină, urobilină, stercobilină acestea se elimină prin urină ?i fecale.