MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI 

CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL
Finante si banci

Testarea Nr1

Tema: Economia tenebră:cauze,manifestări și consecințe

Conducă tor științific:Dolgopol Angela

Autor: Bîzgu Anatolie FB1901

CHIŞINĂU 2020
 CUPRINS

 INTRODUCERE

 DEFINII,NOTIUNI

 TIPURI,ELEMENTE COMPONENTE

 SITUATIA IN REPUBLICA MOLDOVA SI IN LUME

 MASURI LUATE DE CATRE INSTANTELE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU

COMBATEREA ACESTUI FENOMEN

 PROGNOSTICUL PENTRU VIITOR

 CONCLUZII
 Introducere
Este greu de imaginat lumea modernă fără tehnologiile informaționale, acestea fiind utilizate la
nivelurile locale, corporative, naționale și internaționale. Cu toate acestea, în pofida multor
beneficii pe care le oferă, numeroasele tehnologii informaționale pot fi folosite atât în scopuri
negative, cât și pozitive. Uneori, utilizatorii sunt dispuși să-și sacrifice siguranța datelor personale
de dragul comodității. Prejudiciul generat de existența acestui domeniu este evident. De exemplu,
conform datelor Biroului Federal de Investigații (Federal Bureau of Iinvestigation – FBI), pe
parcursul ultimelor 14 luni, atacatorii au sustras aproximativ 215 milioane de dolari SUA, utilizând o
singură schemă frauduloasă, asociată cu adresele de e-mail corporative compromițătoare. Totalul
victimelor a constituit 2126 de persoane, printre care se numără 1198 de cetățeni americani și 928
de cetățeni din alte țări. Este remarcabil faptul că cetățenii Statelor Unite au suferit daune mult
mai considerabile, în valoare totală de aproximativ 180 de milioane dolari SUA, ce au reprezentat
circa 84% din totalul pierderilor.

Scopul acestei lucrari constă în încercarea de a atrage atenția asupra problemei economiei
informaționale tenebre. Efectul negativ a existenței sectorului dat este evident: de exemplu,
pagubele susținute de către Banca Heartland cauzat de vulnerabilitatea în sistemul de securitate,
sunt estimate de către experți în jur de 12,6 milioane dolari SUA. Cu excepția cheltuielilor evidente,
precum ar fi eliminarea vulnerabilității ce a cauzat pagube, marea parte a cheltuielilor este
constituită din plăți către clienții companiei și pierderea clienților existenți și potențiali, ce duce la
pierderea profitului pe termen lung. Conform cercetării publicate în revista „Washington Post”,
desfășurată în anul 2006, referitoare la reprezentanții serviciilor oficiale, au fost înregistrate daune
în jur de 250 miliarde de dolari, cauzate de materialele ce încalcă drepturile de autor. Business
Software Alliance citează cifre mai mici, afirmând că volumul pieței producției piratate a crescut de
la 58.8 miliarde dolari SUA, în 2010, până la sute de miliarde, în 2020. Toate acțiunile menționate
aparțin economiei informaționale tenebre.

Cuvinte-cheie: economie informaţională tenebră, securitatea informaţiei

 Definitii

Definirea economiei informaţionale tenebre Economia informațională tenebră (EIT) este domeniul
specific de activitate economică, cu structura și sistemul de relații economice inerente.
Specificitatea acesteia este determinată de caracterul ilegal, neoficial, precum și cel penal al
activității economice și disimularea veniturilor. Economia informațională tenebră reprezintă
sectorul relațiilor economice, ce acoperă toate tipurile activității comercial-industriale, care, după
direcția, conținutul, natura și forma sa, contravin cerințelor legislației în vigoare și sunt aplicate în
pofida reglementării economice guvernamentale prezente. Economia informațională tenebră
prezintă activitățile individuale și colective ilegale, legate de proiectarea, dezvoltarea, distribuția,
susținerea și utilizarea componentelor tehnologiilor informaționale și comunicaționale, ascunse de
societate. Asemănarea dintre economia tenebră și EIT este reflectată prin similitudinea
caracteristicilor, funcțiilor și descrierilor. Trăsăturile caracteristice ale economiei informaționale
tenebre sunt:
 caracterul ascuns;
 implicarea tuturor fazelor procesului de reproducţie socială.
S-ar părea că acest domeniu este foarte apropiat economiei tenebre clasice, însă, cu toate
acestea, are o serie de deosebiri semnificative și foarte importante, precum:
 natura intangibilă a majorității bunurilor și serviciilor;
 virtualitatea tuturor relațiilor existente pe piața dată.
 Tipuri,Elemente componente

În acest context, o cercetare profundă a economiei neobservate pentru anii

2018-2019 a fost efectuată de către economistul Costandachi G., care
menţionează: „Unii experţi din Republica Moldova constată că estimarea
economiei ilegale poate deveni problematică ori imposibil de realizat în
condiţiile Moldovei din cauza nivelului mare de corupţie şi protecţie a celor
care sunt preocupaţi de aplicarea activităţilor economice ilegale şi criminale.
Totodată, ascunderea acestui fenomen în continuare ameninţă existenţa
statului ca entitate internaţională”. Centrul Analitic Independent Expert-grup a
analizat mai multe elemente ale economiei tenebre din anul 2018. Ca rezultat,
în opinia cercetătorilor, în anul 2018, nivelul economiei neobservate constituia
27,7% din PIB, iar conform datelor Biroului Naţional de Statistică pentru patru
elemente ale economiei neobservate – 23,1% din PIB. Pentru claritate, în
continuare prezentăm schema-bloc a tipurilor şi a elementelor economiei
neobservate (figura 1).
 Situatia in RM si in lume

Conform calculelor lui Schneider F., în Moldova, nivelul economiei neobservate (44,5% din PIB) în
anii 1999-2007 este mai mare faţă de țările vecine: România (cu 11,9 puncte procentuale), Rusia
(cu 0,7 puncte procentuale), dar mai mică faţă de Ucraina (cu 5,2 puncte procentuale). Însă,
rezultatul obţinut de savantul german este mai mare comparativ cu estimările efectuate de către
Biroul Naţional de Statistică. Nivelul indicatorului analizat este 27,4% din PIB (în mediu pentru
perioada 2000-2007). Cauza diferenţei dintre rezultatele obţinute sunt metodele aplicate, numărul
elementelor luate în calcul și ponderabilitatea elementelor. În lucrarea publicată a cercetătorilor
Schneider F. și Enste D. [6], la începutul anilor 1990 a fost determinată o ierarhie a țărilor pe scară
a economiei neobservate: în cazul în care țările în curs de dezvoltare aveau economia subterană (în
primul rând, sectorul neformal) aproximativ de 35- 45% din PIB, în țările dezvoltate – 10-20%, iar
țările cu economii în tranziție au înregistrat nivelul de 25-30%, ţările Europei de Est au tins către
țările dezvoltate din Occident, iar fostele republici sovietice – către țările în curs de dezvoltare ale
Estului. În Anexa 1 sunt prezentate datele privind economia neobservată a celor 28 de ţări din UE
pe parcursul anilor 2003-2015. Astfel, cel mai înalt nivel al economiei neobservate aparţine
Bulgariei (35,9-30,6%), urmată de România (33,6-28%) şi Croaţia (32,3-27,7%). Ţările cu cel mai mic
nivel al economiei tenebre sunt: Austria (10,8-8,2%), Luxemburg (9,8-8,3%), Olanda (12,7-9%) şi
Regatul Unit (12,2-9,4%). Valoarea medie a economiei neobservată în ţările din UE este de 22,6-
18,3%. Deci, potrivit datelor din Anexă, pe parcursul anilor analizaţi, se observă o descreştere a
economiei tenebre cu mici excepţii în unele state în diferiţi ani. În general, s-a produs descreşterea
economiei neobservate cu 4,3 puncte procentuale din PIB, care a scăzut în medie cu 19% pe
parcursul anilor analizați. Figura 4 prezentă nivelul economiei neobservate pe ţări pentru anul
2015.

În Tabelul 4 este prezentată cota economiei neobservate din PIB a 3 ţări din Europa, care nu aparţin UE şi
media lor pe parcursul anilor analizaţi. De asemenea, este prezentată media celor 31 de ţări, situate în
Europa. Deci, cel mai înalt nivel al economiei neobservate aparţine Turciei (32,2-27,8%), iar cel mai mic –
Elveţiei (9,5-6,5%). Nivelul mediu pentru cele 3 ţări non-UE este de 20,1-15,8%), iar pentru cele 31 de ţări
ale Europei este de 22,4-18% din PIB, care a scăzut cu 4,4 puncte procentuale. Nivelul economiei
neobservate din cele 31 de ţări din Europa, pe parcursul anilor analizaţi, a prezentat tendinţe de scădere, şi
anume cu 20%.
Potrivit datelor din tabelul 5 atestăm că cel mai înalt nivel al economiei neobservate a fost în
Canada (15,3-10,3%), iar cel mai mic nivel – în SUA (8,5-5,6%). În medie, nivelul acestor 5 ţări pe
parcursul anilor s-a micşorat de la 12,2% faţă de PIB, în anul 2003, până la 8,6% faţă de PIB în anul
2015, deci a scăzut cu 3,6 puncte procentuale.
 Masuri luate de instantele RM
Potrivit statisticilor oficiale, afacerile ilegale în Moldova însumează 19 mil. lei, însă experții IDIS
spun că cifra este mult mai mare, astfel doar salariile în plic au constituit anul trecut peste 20
mld. de lei: “Conform unui sondaj efectuat de o echipă de experţi, volumul salariilor ilegale ar fi
cam de 23 mld. lei. Cam a treia parte din PIB", susţine Costandachi. Pentru a combate
fenomenul, în anul curent au fost incluse noi prevederi în Codul Muncii şi în Codul
Contravenţional, potrivit cărora angajatorii ce plătesc salarii în plic şi se eschivează de la plata
impozitelelor riscă amenzi de până la 10 mii de lei. Totodată, ministrul Muncii, Valentina Buliga,
a declarat anterior că a fost elaborat şi un mecanism ce va permite identificarea persoanele
care încalcă legislaţia. “A fost aprobat modelul contractului individual de muncă şi a permisului
la locul de muncă ca instrumente de verificare a numărului de angajaţi şi pentru a face şi
legătura dintre activitatea economică a întreprinderii şi a numărului de angajaţi care muncesc”.
Cât privește cauzele acestei practici, specialiștii explică fenomenul în cauză prin nivelul înalt al
corupţiei structurilor de stat. "Între protecţionism şi corupţie. Aici, în aceste interconexiuni, îşi
găsesc realizarea toate fenomenele economiei subterane.", susţine Costandachi.  Ceea ce
încurajează agenții economici să treacă în zona gri a economiei, ar fi lacunele din legislaţie,
dar și impozitele tot mai mari şi mai multe.
Existența economiei tenebre într-o țară în tranziție este un fenomen normal, iar măsurile luate
de autorități în vederea combaterii acesteia trebuie să asigure o concurență sănătoasă între
agenții economici, pentru că în pofida aspectelor pozitive ale economiei gri: aduce venituri
suplimentare populației (servind uneori drept unica sursă de existenţă) și creează locuri de
muncă, diminuând rata şomajului; acestea nu compensează pierderile provocate în bugetul
statului prin evaziunile fiscale.

Prognosticul economiei tenebre

Situaţia contemporană, existentă în economia Republicii Moldova, poate fi caracterizată drept
deplorabilă, fapt ce se răsfrânge asupra bugetului de stat. Furtul secolului (furtul miliardului din
sistemul bancar) a agravat starea economiei şi, respectiv, a bugetului. Legalizarea, chiar şi parţială,
a economiei neobservate ar permite ameliorarea situaţiei în economia autohtonă şi majorarea
vărsămintelor în bugetul consolidat. De aceea, devine actuală cercetarea tendinţelor economiei
neobservate în Republica Moldova. În toate țările cu economie de piață a fost, este, și, aparent, va
exista o economie neobservată. Amploarea acestui fenomen poate fi diferită, însă nici una dintre
țări nu a reușit să lichideze complet fenomenul dat. Această tendință poate fi comparată cu
infracțiunile criminale. Adică economia tenebra v-a exista și in viitot, amploarea fenomenului poate
fi redusă, dar este, practic, imposibil de eliminat totalmente.

Concluzii
Deși legea RM numește astfel de acțiuni drept infracțiune vamală administrativă, peste tot în lume
sunt numite contrabandă. Astăzi, elementele principale ale contrabandei sunt mărfuri supuse
accizelor – alcool, țigări, combustibil, care permit obţinerea rapidă a unui randament destul de
sporit. in scopul diminuării nivelului economiei neobservate, este necesar ca Serviciul Fiscal de Stat
din Republica Moldova să implementeze practica altor ţări europene, cum ar fi: evaluarea
discrepanței fiscale prin sporirea conformării fiscal.Doar că după propria părere acest fenoment in
Moldova nu va dispărea in timpul apropiat.
 Bibliografie
1. Costandachi G. Moldova pradă a economiei subterane şi
evaziunilor fiscale. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative
Sociale (IDIS) „Viitorul”. Chişinău, 2012.
2. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2015 / Biroul
Naţional de Statistică al RM. Ch.: Statistică, 2015. ISBN 978-
9975-78-932-5;
3. Теневая экономика и легализация преступных
доходов/Н.М. Голованов, В.Е. Перекислов, В.А.
Фадеев/Изд-во Питер,2003, ISBN 5-318-00723-6;
4. Schneider F. The shadow economy and work in the
shadow: What do we (not) know? Discussion paper №
6423, March 2012;