https://www.isjsb.ro/d2020/Repere%20metodologice%20Ed%20fizica-sport-edp%20(2).

pdf

"Dacă un copil nu poate învăța în felul în care îi predăm, atunci trebuie să îi predăm în felul în care el poate
învăța.” Ivar lovaas

Aceasta este viziunea învățării în secolul XXI, în care ar trebui ca toți educatorii / profesorii să fie dispuși și
capabili să folosească bunele practici pedagogice și puterea tehnologiei, în scopul de a ajuta la transformarea
cunoașterii în soluții reale de viață.

Ca designeri de curriculum, trebuie să încurajăm pe elevi: să gândescă, să creeze, să analizeze,să evalueze și

să aplice.

Competențele pe care trebuie să le aibă elevul la ieșirea din gimnaziu:

Comunicare in Limba materna

 sa se angajeze intr-un dialog proactiv;

 sa isi exprime opiniile, ideile sau sentimentele prin mesaje verbale sau scrise, adaptate situatiilor de
comunicare in care este implicat, pe baza propriilor experiente sau pornind de la ceea ce a ascultat/citit.

Comunicare in Limbi straine

 sa utilizeze la nivel elementar cel putin doua limbi straine;

 sa inteleaga si sa exprime mesaje intr-o limba straina despre subiecte din viata de zi cu zi, sa participe la
interactiuni verbale, pe teme cunoscute, in limba straina.

Competente matematice si competente de baza in stiinte si tehnologii

 sa identifice regularitati si relatii matematice, caracteristici cantitative sau calitative ale unor situatii sau
fenomene din mediul inconjurator;
 sa aplice reguli simple de mentinere a unei vieti sanatoase si a unui mediu curat si se implica activ in
proiecte scolare cu continut tehnic, stiintific si practic aplicativ.

Competente digitale

 sa poata utiliza dispozitive si aplicatii digitale pentru cautarea si selectia unor resurse digitale relevante
pentru invatare;
 sa dezvolte continuturi digitale multi-media, utilizand limbaje simple de programare (coding).

A invata sa inveti

 sa fie constient de propria sa invatare, pe care si-o asuma prin formularea de obiective si planuri simple
de invatare;
 sa isi gestioneze timpul de invatare si sa isi verifice progresele;
 sa fie capabil sa faca aprecieri privind calitatile sale personale, argumentandu-si astfel optiunile scolare
si profesionale de viitor.

Competente sociale si civice

 sa relationeze pozitiv cu ceilalti in contexte scolare si extrascolare;

 sa se implice in proiecte de participare civica, sa respecte regulile grupului si sa valorizeze diversitatea.

Spirit de initiativa si antreprenoriat

 sa aiba initiativa in rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte si in explorarea unor
provocari cu care se confrunta comunitatea din care face parte;
 sa manifeste interes pentru identificarea unor solutii noi in rezolvarea unor sarcini de invatare de rutina.
Sensibilizare si exprimare culturala

 sa realizeze lucrari creative folosind diverse medii, inclusiv digitale.

“Şcoala modernă nu este nici o capelă, nici un club mai mult sau mai puţin închis, ci un şantier de unde va ieşi
ceea ce cu toţii construim.” Celestin Freinet

Alergarea de viteză, clasa a VI a

Materiale necesare: bandă pentru marcat, teren de sport cu suprafaţa plană și orizontală,
cronometru.

Alergarea se va efectua pe distanța de 50m, cu start din picioare, pe o suprafață plană

și orizontală.
Aceştia se vor aşeza la linia de start şi vor alerga distanţa indicată de către profesorul
examinator (şi marcată pe terenul de sport), cu viteza maximă posibilă. Se va cronometra,
individual, timpul parcurs de fiecare elev.
- Testarea se realizează individual.

- Cronometrul se pornește la ridicarea piciorului din spate, de pe pistă (la mișcare).

- Elevii trebuie să treacă cu viteză maximă în dreptul profesorului examinator (linia de sosire);
abia după aceea vor încetini.

- Distanța utilă de alergare trebuie să fie de minimum 60-65 m, pentru ca elevii să aibă
posibilitatea de a se opri din alergare.

Criterii de evaluare

-         Însușirea corectă a mecanismului de bază al pasului alergător lansat de viteză și a

startului de sus; 20% din nota finală.

-         Îndeplinirea baremului afișat la avizierul școlii; Progresul realizat față de testarea
inițială; 60% din nota finală.

-         atitudini si comportamente adoptate ( disciplina in procesul de exersare conform

cerintelor precizate, cooperarea colegiala in relatia cu elevii din grup, perseverenta si interes
pentru exersare, spirit de intrecere) - 20 % din nota finala;

Se cronometrează perioada de timp necesară unui elev pentru parcurgerea acestei

distanţe din momentul mişcării piciorului din spate la start şi până la trecerea liniei de sosire.
 Unitatea de invatare- Alergarea de viteza, clasa a Vl-a

Am intentionat dobandirea urmatoarelor competente specifice si obiective.

1.Utilizarea efectelor favorabile ale educaţiei fizice şi sportului în practicarea

constantă a exercițiilor fizice, pentru optimizarea stării de sănătate

2. Utilizarea achiziţiilor specifice educaţiei fizice şi sportului în vederea propriei

dezvoltări fizice armonioase şi a capacităţii motrice

1.1.Operarea cu indicatorii fiziologici de bază ai stării de sănătate specifici

vârstei şi genului

1.2. Aplicarea, pe parcursul activităţilor de educaţie fizică, a măsurilor de

prevenire a influenţelor nocive ale factorilor de mediu

2.1. Utilizarea termenilor specifici dezvoltării fizice armonioase

2.4. Executarea de procedee tehnice în structuri motrice specifice disciplinelor

sportive studiate

3.3. Evaluarea propriului randament în activităţile sportive

In prima lectie am urmarit - exersarea jocului de glezna alternat cu

accelerari scurte pe 8- 10m si exersarea pasului lansat de viteza si revenirea prin
franare – corectari individualizate punand accent pe viteza de reactie, accelerare
si deplasare.

In a doua lectie am urmarit efectuarea pasului lansat de viteza prin

intreceri ( stafete)

Elevii au reactionat intr-un mod pozitiv, implicandu-se activ, receptivi

in ceea ce priveste activitatile realizate si manifestand spirit competitional dar si
fair-play.

Feedback-ul oferit elevilor a constat in aprecieri verbale, incurajari si

note.

Îmi propun pentru data viitoare sa utilizez mai multe mijloace  .

Acest joc se poate realiza la nivel primar cu toate clasele.
Loc de desfasurare a acticitatii- teren de sport, sala de sport
Acest joc dezvoltarea calități motrice viteză de reacție și repetiție.

SAND CASTLE
În apropierea apei se construiește un palat de nisip. O baghetă magică este plasată pe
cel mai înalt turn al palatului. Gărzile (1-2 persoane) stau la zidurile castelului. La o distanță
de 5 - 10 metri de castel, se trasează o linie de pornire, în spatele căreia sunt așezați jucătorii.
Ei trebuie să conjureze un castel furând o baghetă magică.
Paznicul închide ochii și numără cu voce tare la trei. În acest moment, jucătorii aleargă
la castel. După ce au spus „trei”, paznicii deschid ochii și, dacă văd vreo mișcare, trimit
jucătorii care i-au angajat pe linia de start. Apoi paznicii închid din nou ochii și numără până
la trei. Jucătorul care ia bagheta devine mai întâi paznicul în următorul joc.
Aceasta joc dezvolta fiecare din competentele cheie ale elevilor prin :

1.      comunicare în limba materna : baschetul dezvolta comunicarea si intrajutorarea intre

componentii unei echipe de baschet pe parcursul unui meci sau a unor lectii de educatie fizica.

2.      comunicare în limbi străine: elevii sunt capabili sa recunoasca termenii din limba
engleza .

3.      competenţe matematice : sa recunoasca spatiul de lucru si sa aibe orientarea spatio-

temporala pe parcursul jocurior  : dreptunghi , diagonal , lungime , latime .

4.      competența digitala : sa acceseze diferite site-uri si platforme pentru a viziona tipuri de
exercitii de baschet , de mijloace si de tehnica .

5.      a învăța să înveți : elevii sa fie capabili sa isi caute informatiile necesare pentru a
performa si pentru a beneficia de cele mai bune echipamente de joc.

6.      competenţe sociale şi civice : sa dezvolte spirit de fair-play pe parcursul meciurilor si sa

isi creeze relatii de prietenie .

7.      spirit de inițiativă și antreprenoriat : fiecare elev sa isi asume idei  de joc si
responsabilitati in timpul unui mecii
8.      sensibilizare şi exprimare culturală  : atunci cand sunt pe terenul de baschet in cadrul
unui turneu , elevii trebuie sa se exprime in joc astfel incat prietenii , colegii sau familia sa fie
mandri de ei prin jocul prestart. Elevii noștri sunt fericiți ,mândrii, implicați și responsabili,
pentru faptul că sunt implicați în echipa reprezentativă a școlii.

Sinteză pentru activități metodice          

                

                    Programa disciplinei Educaţie fizică şi sport este elaborată din perspectiva modelului de
proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic, pornind de la competenţe, permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă, precum şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

                     Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente: 

- Competenţe generale

 - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 

- Conţinuturi 

- Sugestii metodologice 

                Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite prin

învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în diverse contexte particulare.

                 Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă achiziții

dobândite pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt
propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care
integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

                  Conţinuturile instruirii sunt grupate pe următoarele domenii: 

1. Organizare a activităţilor motrice 

2. Dezvoltare fizică armonioasă 

3. Capacitate motrică (deprinderi şi calităţi motrice)

 4. Discipline sportive 

5. Igienă şi protecţie individuală 

6. Comportamente și atitudini 
           Sugestiile metodologice includ referiri la proiectarea activităţii didactice, la strategiile didactice,
precum şi la elementele de evaluare.

           Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. 

           Este necesară, de asemenea, o abordare specifică educaţiei la acest nivel de vârstă, care să ofere
în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de achiziţiile elevilor.

Profilul absolventului este caracterizat de un set de valori pe care dorim să le promovăm prin
procesul de învățare și educare , cum ar fi:

 Responsabilitate – elevii școlii vor fi educați pentru a duce la îndeplinire obligațiile

care le revin, vor fi instruiți să își asume răspunderea pentru propriile acțiuni;
 Respect – elevii vor învăța să arate considerație față de oameni, față de autoritate, față
de proprietate și față de propria persoană;
 Curaj – elevii vor fi încurajați să aibă puterea de a face ceea ce este bine și de a-și
urma propria conștiință;
 Bunătate – elevii școlii vor fi educați în spiritul compasiunii, prieteniei, generozității
și altruismului;
 Perseverența – elevii vor fi învățați să fie consecvenți și să găsească forța interioară
sau puterea de a merge mai departe în ciuda dificultăților.
  Profilul de formare al absolventului de învăţământ preuniversitar este structurat pe
baza a 8 competenţe cheie, care reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
necesare oricărei persoane pe parcursul întregii vieţi:

 -          comunicare în limba maternă;

 -          comunicare în limbi străine;

 -          competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii;

 -          competenţă digitală;

 -          a învăţa să înveţi;

 -          competenţe sociale şi civice;

 -          spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;

 -          sensibilizare şi exprimare culturală.

Cele opt competenţe cheie recomandate de către Parlamentul European, trebuie privite în ansamblu şi
nu izolat, fiind un construct complex ( fiecare competenţă cheie are o definiţie procedurală şi un
descriptiv organizat pe trei componente: cunoştinţe, abilități, atitudini) cu multiple relaţionări şi
întrepătrunderi, consonante cu societatea interconectată din care cetăţeanul european face parte.
Metodele didactice presupun un program conform căruia se reglează acţiunile
practice şi intelectuale ale factorilor implicaţi în progresul de. realizare. a
obiectivelor propuse.
Deci, acţiunile aparţin atât celui care face transmiterea de informaţii, de
cunoştinţe, cât şi celui ce beneficiază de informaţiile respective.

Metoda reprezintă doar un element component al unui ansamblu de acţiuni,

depinzând în mod evident de toate celelalte participante la "circuitul" structurii
generale a acțiunilor umane și a condițiilor eficacității acestora.
Trebuie făcută distincţia, la acest subcapitol, între metode şi tendinţe sau
orientări metodologice.
Metodele sunt consacrate şi cunoscute. Tendinţele sunt anumite "curente", unele
idei cu priză într-o mare zonă din practica domeniului.
O altă distincţie trebuie făcută între metode şi procedee metodice.
Procedeele metodice sunt modalităţi concrete de "existenţă" a metodelor, de
exprimare a acestora.
Metodele în educaţie fizică şi sport sunt de maimulte feluri, ele constituind un
sistem:
• metodele de instruire propriu-zisă;
• metodele de educaţie;
• metodele de corectare a greşelilor de execuţie;
• metodele de verificare, apreciere şi notare;
• metodele de refacere a capacităţii de efort.
Metodele de instruire
1. metodele verbale;
2. metodele intuitive;
3. metoda practică
Expunerea verbală, care se realizează prin limbaj şi, de aceea, trebuie
să fie accesibilă, nivelului de înţelegere a colectivelor de subiecţi. Această
metoda există în realitate prin cel puţin următoarele trei procedee metodice;,mult
folosite în educaţie fizică şi sport:
Povestirea. cu eficienţă măi ales la subiecţii până la opt-nouă ani. Ea trebuie să
fie "plastică", sugestivă şi să se bazeze pe elemente cunoscute de subiecţi (direct
din viaţa cotidiană sau, indirect, prin mass-media).
Explicaţia. cu cea mai mare frecvenţă de folosire la toate categoriile de
subiecţi de peste zece ani.
Conversaţia, care se realizează - normal - tot prin limbaj şi se referă
la dialogul permanent care trebuie să aibă loc între conducătorul
procesuluiinstructiv-educativ şi subiecţi. Ea trebuie axată numai pe probleme
specifice instruirii, nu pe altele colaterale (de timp liber, preferinţe etc.).
Brain-stormingul- Conform acestei metode a "asaltului de idei", se admit - în
dezbatere orice fel de păreri, afirmaţii, argumentări etc. ale "combatanţilor", cu
condiţia ca acestea să fie argumentate.
Metodele intuitive
Se adresează cu precădere, dar nu exclusiv, primului sistem de semnalizare şi
ajută la formarea unei reprezentări clare despre ceea ce urmează să se înveţe.
Metoda practică- Exersarea presupune o repetare conştientă şi
sistematică. Această condiţie logică nu justifică totuşi, denumirea metodei
practice ca fiind "repetarea"
-TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI METODOLOGICE IN EDUCAŢIE
FIZICĂ ŞI SPORT
Tendinţele şi orientările metodologice sunt rezultatul evoluţiei teoriei şi
practicii domeniului, evoluţie determinată de cuceririle ştiinţei şi tehnicii.
a. Tendinţe şi orientări metodologice de tip euristic (provenienţă din termenul
grecesc "heurisken" = a afla, a descoperi), care solicită foarte mult
manifestarea imaginaţiei şi creativităţii subiecţilor.
b. Tendinţe şi orientări metodologice de tip noneuristic, care solicită puţin
sau chiar nu solicită deloc imaginaţia şi creativitatea subiecţilor.

Tipologia evaluării se poate analiza după mai multe criterii, dintre care
menţionăm doar pe următoarele:
a. După calitatea informaţiei:
a.1. evaluarea parţială, adică o evaluare secvenţială a fiecărei componente
a modelului activităţii respective;
a.2. evaluarea globală (n.n. - în educaţie fizică şi sport se realizează prin
concurs sau competiţie regulamentară);
b. După dimensiunea temporală:
b.1. evaluare iniţială;
b.2. evaluare intermediară;
b.3. evaluare finală.
c. Prin coroborarea celor două criterii anterioare rezultă ca tipologie:
c.1. evaluarea cumulativă (sumativă);
c.2. evaluarea continuă (formativă).

In perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă

utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative.  
           Procesul de evaluare va îmbina formele tradiţionale cu cele alternative
(proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea
sistematică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va pune accent pe: 

- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de

programa şcolară; 

- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui

elev; 

- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;

 - recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a

competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale. 

            În realizarea unei evaluări eficiente, profesorii vor utiliza ”Sistemul de

evaluare pentru învăţamantul gimnazial ” care cuprinde domeniile evaluate,
instrumentele (probele), repartizarea acestor pe clase, descrierea probelor şi
criteriile utilizate în evaluarea fiecarei probe.

Tipologia evaluării se poate analiza după mai multe criterii, dintre care

menţionăm doar pe următoarele:

a. După calitatea informaţiei:

a.1. evaluarea parţială, adică o evaluare secvenţială a fiecărei componente

a modelului activităţii respective;

a.2. evaluarea globală (n.n. - în educaţie fizică şi sport se realizează prin

concurs sau competiţie regulamentară);

b. După dimensiunea temporală:

b.1. evaluare iniţială;

b.2. evaluare intermediară;

b.3. evaluare finală.

c. Prin coroborarea celor două criterii anterioare rezultă ca tipologie:

c.1. evaluarea cumulativă (sumativă);

c.2. evaluarea continuă (formativă).

Criterii de evaluare :
-performanţa motrică,rezultatul probelor de control măsurabile
-progresul realizat de subiect
-cantitatea şi calitatea elementelor însuşite în raport cu prevederile programei de
specialitate
-capacitatea elevului de a aplica în practică elementele însuşite
-capacitatea elevului de restructurare , autoevaluare  a elementelor însuşite
-nivelul cunoştinţelor teoretice însuşite de elev
-atitudinea elevului faţă de educaţie fizică şi sport  frecvenţa la lecţii,participarea
la acţiunile competiţionale sportive, modul de îndeplinire a unor sarcini
organizatorice)
-nivelul de dezvoltare fizică a elevului

În orice proces instructiv-educativ nu numai în cel destinat practicării

exerciţiilor fizice, evaluarea presupune, în unitate şi contradicţie dialectică, trei
elemente componente sau trei faze, trei etape, trei secvenţe etc.: a. verificarea;
b. aprecierea; c. notarea sau acordarea de calificative.