Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu
1.Perioada de activitate în febra reumatismală durează:
A) 1 săptămână;
B) 2–3 săptămâni;
C) 6–8 săptămâni;
D) 12 săptămâni;
E) 10 zile.
2.Profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace va fi pe o durată de:
A) 1 an;
B) 2 ani;
C) 10 ani;
D) 5 ani;
E) 25 ani.
3.Care manifestare clinică nu este caracteristică în stenoza mitrală la copii?
A) dispneea;
B) palpitaţiile;
C) oboseala;
D) hemoptizia;
E) suflul diastolic la apex.
4.Care semn nu este caracteristic pentru insuficienţa aortală?
A) este frecvent asimtomatică;
B) hipertrofia ventricolului drept;
C) suflul diastolic în focarul aortal;
D) hipertrofia ventricolului stâng;
E) poate fi complicată cu insuficienţa cardiacă
5.Pentru profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace se vor utiliza următoarele medicamente, cu
excepţia:
A) benzatin benzylpenicillina 600 000 la copii <27kg;
B) ampicillină 500 mg de 2 ori pe zi;
C) erythromicina 30–40 mg/kg (în alergie la peniciline);
D) benzatin benzylpenicillina 1,2 mii la copii > 27 kg;
E) azitromicina (în alergie la peniciline).
6.În febra reumatismală pentru eradicarea infecţiei streptococice se vor administra următoarele preparate, cu excepţia:
A) procain-penicillina;
B) phenoxymethylpenicillina;
C) erythromicina;
D) sulfadiazina;
E) roxitromicina.
7.În tratamentul febrei reumatismale cu salicilaţi nu se va respecta:
A) doza iniţială va fi de 120 mg/kg;
B) doza următoare în tratament va fi 60–120 mg/kg;
C) nu se va administra un antacid;
D) se va administra după alimentare;
E) se vor monitoriza trombocitele şi durata hemoragiei.
8.Care maladie nu se poate dezvolta după febra reumatismală?
A) artrita cronică;
B) pericardita izolată;
C) insuficienţa valvelor aortale;
D) subfebrilitatea prelungită;
E) insuficienţa mitrală.
9.Diagnosticul de febră reumatismală, conform criteriilor Jones, poate fi confirmat în prezenţa unui minimum de:
A) 1-2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minor;
B) 3 criterii minore;
C) 4 criterii minore;
D) 5 criterii minore;
E) prezenţa streptococului în exudatul faringian.
10.Eritemul marginal în cadrul febrei reumatismale poate fi:
A) cu caracter migrator;
B) cu durată de săptămâni;
C) cu extindere;
D) cu prurită;
E) cu sechele severe tegumentare.
11.Nodulii subcutanaţi Maynet în febra reumatismală sunt:
A) plasaţi pe toată suprafaţa corpului;
B) cu sediul periarticular;
C) dureroşi;
D) imobili;
E) cu durata de luni întregi.
12.Care din următoarele stări este corectă în prognosticul coreei:
A) prognosticul este nefavorabil cu sechele organice;
B) prognosticul, în general, este favorabil;
C) sunt dereglări mintale şi de comportament permanente;
D) prognosticul este nefavorabil în dezvoltarea cardiopatiei dobândite obligatorii;
E) acutizările sunt dificil de controlat medicamentos.
13.Febra reumatismală la copii are următoarele caracteristici, cu excepţie:
A) afectează articulaţiile;
B) afectează cordul;
C) afectează sistemul nervos central;
D) este de etiologie streptococică;
E) cu sechele articulare severe.
14.Care boală nu se încadrează în maladiile difuze ale ţesutului de colagen:
A) febra reumatismală;
B) artrita idiopatică juvenilă;
C) sclerodermia;
D) periarterita nodoasă;
E) dermatomiozita.
15.Manifestările pleuropulmonare reumatismale sunt:
A) frecvente la copii;
B) excepţionale la copii;
C) confluente;
D) cu sindrom obstructiv;
E) cu permanente recidive.
16.Manifestările clinice ale reumatismului articular acut apar la interval de la infecţia streptococică de:
A) 2 luni;
B) 2–3 săptămâni;
C) 6 luni;
D) 1 an;
E) 1 zi.
Complement multiplu
1. După care maladii apare puseul reumatismal acut?
A) faringită;
B) sinusită;
C) stafilodermie;
D) varicelă;
E) rujeolă.
2.Reumatismul articular acut mai frecvent se depistează la vârstele:
A) sugarului;
B) prepubertăţii;
C) 5–15 ani;
D) după 25 ani;
E) preşcolare.
3.Primele simptome în debutul reumatismului articular acut sunt:
A) febra;
B) durerile abdominale;
C) cefaleea;
D) artralgiile;
E) oboseala.
4.Afectarea articulară în reumatismul articular acut este:
A) multiplă;
B) migratorie;
C) simetrică;
D) erozivă;
E) cu implicarea coloanei vertebrale.
5. Criteriile clinice ale carditei reumatismale sunt:
A) suflul cardiac cu caracter organic ce nu exista anterior ata-cului;
B) mărirea cordului;
C) insuficienţa cardiacă congestivă;
D) hipertensiunea;
E) hipotensiunea.
6.Leziunile endocardului în reumatism se localizează cu predilecţie la următoarele valve:
A) tricuspida;
B) pulmonară;
C) mitrală;
D) aortală;
E) mitrală şi aortală.
7.Criteriile majore în reumatism după Jones (1944) sunt următoarele:
A) cardita;
B) poliartrita;
C) nodulii subcutanaţi;
D) coreea Sydenham;
E) eritemul nodos.
8.Criteriile minore clinice după Jones (1944) sunt următoarele:
A) antecedente de boală cardiacă reumatismală;
B) poliartralgii;
C) febră;
D) cardită;
E) coree Sydenham.
9.Criteriile minore de laborator după Jones (1944) sunt următoarele:
A) alungire interval PQ;
B) reactanţi de fază acută pozitivi;
C) HBsAg pozitiv;
D) sporirea transaminazelor serice;
E) hipocalciemia.
10.Criteriile obligatorii după Jones în diagnosticul reumatismului articular acut sunt următoarele:
A) evidenţa infecţiei streptococice recente;
B) creşterea semnificativă a ASL-O;
C) prezenţa streptococului hemolitic în exudatul faringian;
D) antecedente cu scarlatină recentă;
E) antecedente de rujeolă recentă.
11.Tratamentul puseului reumatismal are drept obiective următoarele:
A) tratamentul la domiciliu;
B) tratamentul etiologic nu este obligatoriu;
C) tratamentul igieno-dietetic;
D) tratamentul etiologic al infecţiei streptococice;
E) tratamentul simptomatic antiinflamator.
12.Tratamentul infecţiei streptococice în puseul reumatismal se va efectua cu următoarele preparate antibacteriene:
A) amoxicillină;
B) penicilină;
C) sulfamide;
D) eritromicină;
E) cefalosporine.
13.Corticoterapia în puseul reumatismal este indicat în:
A) forma uşoară;
B) formele fără afectare cardiacă;
C) cardită severă;
D) insuficienţă cardiacă;
E) pericardită.
14.Corticoterapia orală în puseul reumatismal va fi asociată cu:
A) regim alimentar comun;
B) regim alimentar hiposodat;
C) reducerea aportului de glucide;
D) sporirea aportului de proteine;
E) restricţii în aport de potasiu.
15.Prognosticul în puseul reumatismal va fi nefavorabil în prezenţa:
A) gradului înalt de activitate;
B) copilului de vârstă mică;
C) formei uşoare;
D) formei fără cardită;
E) copilului purtător de sechele valvulare.
16.Histopatologia procesului reumatismal recunoaşte următoarele stadii:
A) degenerescenţa fibrinoidă;
B) necroza fibrinoidă;
C) infiltraţie eozinofilică;
D) proliferativ;
E) formarea granulomului Aschoff.