1. SR: Noi am vint în Făgăraş, că naşu mieu o fost din Făgăraş. Ş-am avut doi naşi... acolo.

Şi-am vint numa duminec-aia, când ne-am cununat, am vinit în Calbor. Şi când am vinit, o
făcut port, aşa, şi le-o gătit cu... verdeaţă, şî cu steaguri, şî...
ER: ... că zâce: „Ai bani de la naş”.
SR: ... de la naşu. Şi ne opré... ne lega drumu, până când da ceva bani. Şi ne-o tot oprit, ş-apăi
iară... când o fost mai... la... de-am ajuns... să chie mai aproape...

2. Urmăreşte ăla o seară, doo... trei. Nu să ivea nimic. Ia puşca şi pleacă pân pădure el. Şi era
o buruliţă dă ploaie măruntă. Şi cum dă dom’le, îi dă dă urmă. Dă urma lupului. Merge după
urmă, merge după urmă, merge după urmă, merge după urmă, pân-a da dă vizuină. Asta... nu
era departe vizuina dăcât ... să fi zis aşa vro... 4 km. Dă târla mea. A lupoaicii eştia.

3. Praf îl făcuse Sinefta pe pungaş, că era frumoasă, frumoasă! Râdea Gheorghe:

– Te-a-ntors pe plătit oafa aia, Nicule!
El dădea din cap cu mândrie:
– Da de unde!
– Parcă eu sunt chior, nu văz...
– Ţi se pare.
– Mă!
– Du-te dracului şi lasă-mă-n pace!
– Să te arză un foc mare dacă minţi?
– Gheorghe, acu scot şişu!
– Vezi, mă, vezi c-aşa-i?...

4. Eram eu, adică Alex, şi ai mei trei găşkari, Pete, Georgie şi Moho, care era chiar mohorât,
şi stăteam noi în Lactobarul Korova, zdrobindu-ne răzdoacele cum să ne umplem acea seară
de iarnă, puiankă de lele sălbatică, rece şi neagră, dar în acelaşi timp uscată. Lactobarul
Korova era un mesto în care se servea lapte plus încă ceva şi poate că voi, Fra, aţi uitat cum
erau mestourile alea, lucrurile schimbându-se de speriat în zilele astea şi nici măcar ziarele
nemaicitindu-se prea mult.

5. rolf: uite fo doua carti originale, nu neaparat primele in topu personal, nici nu m-au marcat,
da sunt de amintit: Conjuratia imbecililor si Lumea fluviului.Sa fiu daca imi amintesc autorii.
Prima e scrisa de unu care a scris doar asta, dupa care s-a sinucis, iar ma-sa a dus manuscrisu
peste ani la o editura. A doua e un sefeu/fantezie.
andrada: shi io sunt fan Dostoievski, Aliosha! Ai citit Fratzii Karamazov? N-am reushit sa
fak rost de ea da am auzit ca-i buna. Bineintzeles...

6. Caracteristice pentru relieful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime, ce au o litologie

mixtă, dimensiuni mai mari, construite pe vechi linii ale ţărmului de curenţii marini ce
creează cordoane litorale; au dune de nisip pe ele, ca urmare a mobilităţii nisipurilor
superficiale sub acţiunea vântului. Dintre grindurile fluvio-maritime din zona litoralului se
remarcă Letea, situat între braţele Chilia şi Sulina.

7. Analiza corpusului presupune precizarea gradului de împrăştiere (dispersie) a termenilor,

fiind foarte important să se ştie cum sunt distribuiţi în întreg textul analizat (în ce proporţie
apar). Împrăştierea este numită în terminologia statisticienilor dispersie, se calculează
matematic şi constituie un indice al structurii statistice a corpusului. Unităţi statistice sunt şi
bogăţia şi concentraţia, care reprezintă mărimi rezultate din raportul stabilit între numărul de
unităţi lexicale şi apariţia lot în text.
8. Primele forme de materie vie aveau alcătuire acelulară, din acestea rezultând forme cu
structură celulară. Dintre organismele unicelulare care populau mările precambriene, cele mai
de seamă au fost flagelatele primitive, important nod filogenetic, din care au evoluat cele
două regnuri. Prin apariţia şi răspândirea plantelor autotrofe, atmosfera terestră şi-a schimbat
compoziţia, îmbogăţindu-se în oxigen, rezultat în urma procesului de fotosinteză.

9. Proteinele sunt produşi macromoleculari naturali de tip poliamidic rezultaţi din

policondensarea α-amino-acizilor. Alături de alte componente (apă, săruri, glucide, lipide
etc.), proteinele sunt constituenţii fundamentali ai materiei vii.

10. Lungimea drumului străbătut de lumină între cele două roţi a fost mărită intenţionat cu
ajutorul a trei oglinzi O1, O2 şi O3. Oglinda O2 se află departe de sistemul de roţi, la distanţa
L. Considerând distanţa dintre roţi neglijabilă faţă de L, viteza luminii poate fi calculată cu
expresia c = 2L/t, unde t este timpul în care lumina a străbătut distanţa 2L.

11. Art. 265: Fapta de a nu aduce la cunoştinţă organelor judiciare a unor împrejurări care,
dacă ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevinovăţiei unei persoane trimise în judecată sau
condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane ţinute în arest preventiv pe nedrept, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.
Fapta prevăzută în alineatul precedent nu se pedepseşte dacă, prin aducerea la
cunoştinţă, persoana care are această obligaţie ar produce un prejudiciu pentru ea, pentru soţul
său sau pentru o rudă apropiată.

12. Art. 266: Reţinerea sau arestarea nelegală, ori supunerea unei persoane la executarea unei
pedepse, măsuri de siguranţă sau educative, în alt mod decât cel prevăzut prin dispoziţiile
legale, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Intrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate
în curs de cercetare, anchetă penală ori de judecată, pentru obţinerea de declaraţii, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau
violenţe faţă de un martor, expert sau interpret.

13. Statul român – ARTICOLUL 1

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi
libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic
reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor
Revoluţiei din 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă,
executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.