CAPITOLUL II

CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE

2.1.CONTABILITATEA STOCURILOR
2.2.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII (CREANTELOR).
2.3.CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANICARE PE TERMEN SCURT

2.1. CONTABILITATEA STOCURILOR

A.Definiția stocurilor, elementele componente și recunoașterea stocurilor

Stocurile sunt active circulante:

a)deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b)în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau
c)sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de
producţie sau pentru prestarea de servicii.

Includera unui activ în categoria stocurilor se realizează în funcție de destinația acestuia și nu de natura
sa.
De exemplu, dacă un tern este achiziționat cu scopul de a fi vândut, acesta este inclus în categoria
stocurilor. Însă, dacă terenul este cumpărat pentru a realiza o construcție ce va fi folosită de entitate în
scopuri administrative, acesta este o imobilizare corporală.
De asemenea, atunci când un teren este cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcţii destinate
vânzării, acesta este înregistrat la stocuri.
În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu,
ansambluri sau complexuri de locuinţe etc. realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi
vânzarea de locuinţe). Dacă construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de către
entitatea care le-a realizat, ele reprezintă imobilizări.

În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu,
echipamente, nave, ansambluri sau complexuri de locuinţe etc., realizate de entităţile ce au ca activitate
principală obţinerea şi vânzarea unor astfel de produse).

În cadrul stocurilor se cuprind:

a)mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate
spre vânzare magazinelor proprii;
b)materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau
parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
c)materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul
de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
d)materialele de natura obiectelor de inventar;
e)produsele, şi anume:
 -semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie
(fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau
se livrează terţilor;
  -produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai
au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate
direct clienţilor;
 -rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
 - produsele agricole;

1
 f)activele biologice de natura stocurilor; activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează
a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice; exemple de active biologice de natura
stocurilor sunt animalele destinate producţiei de carne, animalele deţinute în vederea vânzării, peştii din
fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru cherestea.

Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale entităţii, de
exemplu, lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.

g)ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute
şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;
h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice
sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile
şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi,
maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu
durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri.
Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.

Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat
riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri în curs de
aprovizionare" din Planul de conturi general).

Recunoașterea (înregistrarea) în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului

riscurilor şi beneficiilor (transferul dreptului de proprietate). De cele mai multe ori, transferul riscurilor și
beneficiilor are loc odată cu livrarea, însă pot exista decalaje de timp între acestea (de exemplu, bunurile
vândute în consignație).

B.Evaluarea stocurilor

B1.Evaluarea la intrare (în momentul recunoașterii inițiale)

La intrarea în entitate, stocurile se evaluează la:

-costul de achiziţie - pentru stocurile procurate cu titlu oneros;
-costul de producţie - pentru stocurile produse în entitate;
-valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru stocurile reprezentând aport la capitalul social;
-valoarea justă - pentru stocurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

a)Costul de achiziţie al stocurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia
acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport,
manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de
autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct stocurilor respective. TVA este inclusă în
costul de achiziţie doar dacă nu este deductibilă fiscal (in cazul bunurilor achizitionate de societatile care
nu sunt platitoare de TVA)..

Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii
costul de achiziţie al bunurilor.
Dacă reducerile comerciale înscrise pe factura de achiziţie acoperă în totalitate contravaloarea stocurilor
achiziţionate, acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea justă, pe seama veniturilor curente
(contul 758 "Alte venituri din exploatare").

2
Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea
mai sunt în gestiune. In cazul în care informațiile deținute nu permit corectarea valorii stocurilor,
reducerile comerciale se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului (contul 609 "Reduceri
comerciale primite"),
Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama conturilor de
terţi (la furnizor acestea se reflectă sub formă de cheltuială cu ajutorul contului 709 "Reduceri comerciale
acordate".

Reducerile comerciale pot îmbrăca forma de:

a)rabaturi - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;
b)remize - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un
statut preferenţial; şi
c)risturne - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în
decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare (sconturile de decontarea acordate pentru plata în numerar sau pentru plata înainte
de termenul normal de exigibilitate) nu afectează costul de achiziție. Indiferent de momentul acordării
(factura inițială sau o factură ulterioară achiziționării stocurilor) reducerile financiare primite de la
furnizor reprezintă venituri financiare ale perioadei în care se acordă (indiferent de perioada la care se
referă (contul 767 "Venituri din sconturi obţinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă
cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile
acordate").

Exemplul 1

Se achiziţionează materii prime din import în următoarele condiţii:

-preţ de cumpărare: 4.000 $;
-valoarea transportului extern: 500 $;
-taxă vamală: 4.000 de lei;
-TVA 19%;
-cursul de schim valabil la data cumpararii este de 4,34 lei/$;
-cheltuieli cu transportul intern: 1.000 lei; TVA 19%.
-ulterior se plătește furnizorul extern, cursul din momentul plății fiind de 4,35 lei/$.

Rezolvare
-achizitia materiilor prime de la furnizorul extern:
4.000$ x 4,34 lei/S = 17360 lei
301 Materii prime = 401 Furnizori 4.000$ x 4,34 lei/S=1736
-transport extern: 500$ x 4.34 lei/$ = 2170 lei
301 Materii prime = 401 Furnizori 500$ x 4,34 lei/S=2170 lei
-contabilizarea taxei vamale:
301 Materii prime = 446 Alte impozite taxe si varsaminte asimilate 4.000
-plata taxei vamale:
446 Alte impozite taxe si varsaminte asimilate = 5121 Conturi la banci in lei
-taxa pe valoarea adaugata: (17360 + 2170 + 4.000) x 19% = 4470

4426 TVA deductibilă = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 4470
-transport intern
% = 401 Furnizori
301 Materii prime 1.000
4426 TVA deductibilă 190

3
-plata TVA:
446 Alte impozite taxe si varsaminte asimilate = 5121 Conturi la banci in lei

-plata furnizorului extern (materii prime):

% = 5124 Conturi la bannci in valuta 4.000$x4,35 lei/$=17.400

401 Furnizori 4.000$x4.34 lei/$=17.360
6651 Chelt cu dif de curs valutar……. 4.000$x(4.35 lei/$ - 4.34 lei/$) = 40

Notă: La valoarea în vamă în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se
includ:
a)cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;
b)cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din
import aferente parcursului extern;
c)costul asigurării pe parcurs extern.

Exemplul 2

Se consideră o cumpărare (vânzare) de mărfuri la preţul de 2.000 lei. Rabat 5%, remiză 2%. Pentru plata
(încasarea) în momentul cumpărării (vânzării) mărfurilor vânzătorul acordă un scont de 2%. Taxa pe
valoarea adăugată este de 19 %.

De asemenea se achizitioneaza materiale consumabile la pretul de 1.000 lei, reducere comerciala 100%.

-Achizitionarea de mărfuri

Factura:

Pret 2.000 um
Rabat (5%) (100) um
1.900 um
Remiza (2%) ( 38 um)
Val neta comerciala 1862 um
Scont (2%) (37,24) um
Valoarea neta financiara 1824,76 um
TVA 19% 346,70 um
Total 2.171,46 um

Nota: Calculul reducerilor se efectueaza in cascada

Valaoarea adaugata se calculeaza pe baza valoarii nete financiare

Cumparator:
2208.7 % = % 2208,7
1862 371 Mărfuri 401 Furnizori 2.171,46
346.70 4426 TVA 767 Venituri din 37.24
deductibila sconturile obținute

Vanzator:
Presupunem ca vinde produse finite al caror cost este de 1500 lei.

-inregistrarea vanzarii (facturii)

4
 2.208,7 % = % 2.208,7
2.171,46 4111 Clienti 7015 Venituri din vanzarea 1862
produselor finite
37.24 667 Cheltuieli 4427 TVA colectata 346.70
privind sconturile
acordate

-descarcarea din gestiune a produselor finite vandute:

711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 1.500

produselor

Achitionarea de nateriale consumabile:

Pret 1.000
Reducere comerciala: (1.000)
Valoarea neta comerciala: 0
TVA 0
Total 0

Nota: materialele consumabile se evalueaza la comparator la valoarea justa (1.000).

302 Materiale consumabile = 758 Alte venituri 1.000

La vanzator: presupunem ca vinde marfuri, costul de achizitie al marfurilor este de 800.

-vanzare: nu se efectueaza nicio inregistrare

-descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:
607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 800

Daca reducerea imbraca forma de scont (reducere financiara)

Cumparator:
302 Materiale consumabile = 767 Venituri din 1.000
sconturile obtinute
-vanzator:
-inregistrarea vanzarii;
4111 Clienti = 707 Venituri din 1.000
vnzarea marfurilor

-
667 Cheltuieli privin sconturile = 4111 Clienti 1.000
acordate
-descarcarea din gestiune a marfurilor vandute
607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 800

Exemplul 3

Se cumpără materiale consumabile de la un furnizor în următoarele condiții: preț de cumpărare 20.000 lei;
TVA 19%. Ulterior, se acordă o reducere comercială de 5%, TVA 19%.

Variante

5
a)materialele consumabile se mai află în stoc;
b)materialele consumabile au fost consummate în cadrul procesului de producție.

Cumparator:

Factura initiala
Pret 20.000
TVA (19%) 3.800
Total facture 23.800

a)Materialele consumabile exista in stoc:

Cumparatea materialelor consumabile

% = 401 Furnizori 23.800

302 Materiale 20.000
consumabile
4426 TVA deductibila 3.800

Primirea facturii de reducere:

Reducere (5%) (1,000)

TVA (19%) (190)
Total (1.190)

Daca materialele consumabile se afla in stoc si pot sa fie identificate, reducerea comerciala acordata
ulterior diminueaza costul de achizitie al materialelor consumabile.

-stornare in rosu:
% = 401 Furnizori (1.190)
302 Materiale consumabile (1.000)
4426 TVA deductibila (190)

-stornare in negru;
401 Furnizori = % 1.190
302 Materiale 1.000
consumabile
4426 TVA deductibilă 190

b)materialele consumabile nu exista in stoc:

Cumparatea materialelor consumabile

% = 401 Furnizori 23.800

302 Materiale 20.000
consumabile
4426 TVA deductibila 3.800

Primirea facturii de reducere:

Reducere (5%) (1,000)

TVA (19%) (190)

6
Total (1.190)

Deoarece materialelel consumabile nu se mai afla in stoc reducerea comerciala primita se recunoaste sub
forma de venit (609 Reduceri comerciale primite).

401 Furnizori = % 1.190

609 Reduceri 1.000
comerciale primite
4426 TVA deductibilă 190

La vanzator:

Presupunem ca acesta vinde marfuri al caror cost de achizitie este de 17.000 lei

Factura initiala:

Factura initiala
Pret 20.000
TVA (19%) 3.800
Total facture 23.800
-inregistrarea vanzarii;

4111 Clienti = % 23.800

707 Venituri din 20..000
vanzarea marfurilor
4427 TVA colectata 3.800
-descarcarea din gestiune:
607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 17.000

-inregistrarea reducerii comerciale acortade ulterior

Reducerea comerciala la vanzator se recunoaste sub forma de cheltuiala (709 Reduceri comerciale
acordate).

Factura de reducere:

Reducere (5%) (1,000)

TVA (19%) (190)
Total (1.190)

% = 4111 Clienti 1.190

709 Reduceri comerciale acordate 1.000
4427 TVA colectata 190

Exemplul 4

Se cumpără mărfuri de la furnizori în următoarele condiții: preț 10.000 lei, TVA 19%. Ulterior, pentru
plata inainte de termen, se acordă o reducere financiară de 2%, TVA 19%.

Indiferent de momentul acordarii lor, reducerile financiare (scontul de decontare) se contabilizeaza la:
-cumparator sub forma de venit (767 Venituri din sconturile obtinute);

7
-vanzator sub forma de cheltuiala (667 Cheltuieli privind sconturile acordate)

Factua (initiala)

Pret 10.000
TVA 19% 1.900
Total 11,900

Cumparator: achizitia marfurilor:

% = 401 Furnizori 11,900
371 Marfuri 10.000
4426 TVA deductibila 1.900

Factua (reducere)

Reducere financara (2%) (200)

TVA 19% (38)
Total facture (238)

Cumparator:inregistrarea facturii de reducere:

401 Furnizori = % 238

767 Venituri din 200
sconturile obtinute
4426 TVA deductibila 38

Plata furnizorului

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 11,662

Vanzator
Presupunem ca acesta vinde produse finite al caror cost de productie este de 9.000.

Vanzarea (inrestrarea facturii initiale)

4111 Clienti = % 11.900

7015 Venituri din 10.000
vanzarea produselor
finite
4427 TVA deductibila 1.900

Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute

711 Venituri aferente costurilor produselor = 345 Produse finite 9.000

Contabilizarea reducerii financiare acordate

% = 4111 Clienti 238

667 Cheltuili privind sconturile acordate 200
4427 TVA colectată 4427 TVA deductibila 38

Incasarea clientilor:

8
5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 11,662

b)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei, şi
anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli
directe de producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Cheltuielile indirecte de producție, la rîndul lor, sunt variabile și fixe (regia fixă de producție).

Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante,
indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi
costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie (activitate).
Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a lungul unui
anumit număr de perioade, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din
întreţinerea planificată a echipamentului.

De asemenea, se include î

Indiferent de momentul acordarii lorn costul de producție al unui stoc cu ciclu lung de fabricație și costul
îndatorării, în măsura în care acesta este legat de perioada de producție.
În costurile îndatorării se include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei,
construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie.
Activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială
de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.

Costul de producție al unui stoc nu cuprinde:

-pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise,
inclusiv pierderile datorate risipei;
-cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltuielile de depozitare se includ în costul de
producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;
-(cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;
-costurile de desfacere;
-costul subactivității (regia fixă nealocată costului), care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care
a apărut.

Costul produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei

neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a
stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.

Exemplul 5

În cursul exercițiului N, societatea X fabrică un produs în următoarele condiții:

-cheltuieli directe/bucată: 9 lei (cheltuieli cu mat prime 5 lei si cheltuieli cu salariile 4 lei);
-cheltuieli indirecte variabile/bucată: 1 lei (materiale consumabile)
Cheltuielile indirecte fixe totale (regia fixă) sunt de 100.000 lei (cheltuieli cu amortizarea utilajelor);
-cheltuielile generale totale au fost de 10.000 lei (cheltuieli cu salariile 6.000 lei și cheltuieli cu
amortizarea clădirilor administrative 4.000 lei), iar costurile de desfacere totale 5.000 lei (cheltuieli cu
combustibilul 2.000 lei și cheltuieli cu salariile 3.000 lei).
Capacitatea normala de producție este de 100.000 bucăți. În cursul exercițiului N se vând 90.000 bucăți,
prețul de vînzare este de 20 lei/bucată, TVA 19%.

1.Să se determine costul de producție pe bucată, dacă:

9
a)în exercțiul N s-au obținut 100.000 bucăți;
b)în exercițiul N s-au obținut 90.000 bucăți;
c)în exercițiul N s-au obținut 115.000 bucăți.

1.Determinarea costului de productie (N)

a)in cursulu exercitiului se obtin 100.000 bucati

CP = Costuri directe + costuri indirecte (variabile) + Costidi indirecte (fixe).

Costurile indirecte fixe se includ in costul de productie proportional cu gradul de utilizzare a capacitatii
normale de productie.

Cost de productie total = 100.000 bucati x 9 lei/bucata + 100.000 bucati x 1 leu/bucata + 100.000 x Gucp
(100%) =1.100.000
Gucp = 100%
Cost productie bucata = 1.100.000 lei/100.000 bucati = 11 lei/bucata

b) în exercițiul N s-au obținut 90.000 bucăți;

Cost de productie total = 90.000 buc x 9 lei/buc + 90.000 buc x 1 leu/buc + 100.000 x Gucp (90%) =
810.000 lei + 90.000 lei + 90.000 lei = 990.000 lei
Cost productie bucata = 990.000 lei/90000 buc = 11 lei/buc.

c) în exercițiul N s-au obținut 115.000 bucăți.

Cost de productie total = 115.000 buc x 9 lei/buc + 115.000 buc x 1 leu/buc + 100.000 x Gucp (100%) =
1.035.000 lei + 115.000 lei +100.000 lei = 1.250.000 lei.

Nota: Gucp = 115%

Daca cheltuielile fixe (amortizarea ) se inmultesc cu acest grad de utilizare se inclus in costul de productie
cheltuielil mai mari decat cele inregistrate in contabilitate, IN consecinta, gradul de utilizare a capacitatii
de productie se limiteaza la 100%.

Cost de productie pe bucata = 1.250.000 lei/115.000 buc = 10,87 lei/bucata.

Inregistrari contabile ce se efectueaza in anul N (variant a-100.000 produse).

-consum de materii prime (100.000buc x 5 lei/buc = 500.000 lei)

601 Ch cu mat prime = 301 Mat prime 500.000

-chelt cu salariile: 100.000 buc x 4 lei/buc = 400.000 lei

641 Cheltuieli cu salriile personalului = 421 Personal salrii datorate 400.000

-cheltuielile cu amortizarea utilajelor: 100.000 lei

6811 Cheluieli de exploatare priv amortizarea = 2813 Amortizare install si mijloace de transport 100.000

-cheltuielile cu mat consumabile 100.000 buc x 1 lei/buc = 100.000 lei

602 Chelt cu materialele = 302 Mat consumabile 100.000 lei

10
-obtinerea produselor finite: 100.000 buc x 11 lei/buc = 1.100.000 lei

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor produselor 1.100.000 lei

Nota: Produsele finite se evalueaza la costul de productie.

Vanzarea produselor finite:

90.000 buc x 20 lei/buc = 1.800.000 lei
TVA 19% =342.000 lei
Total =2.142.000 lei

4111 Clienti = % 2.142.000

7015 Venituri din vanzarea produselor finite 1.800.000
4427 TVA colectata 342,000

Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute: 90.000 buc x 11 lei/buc = 990.000 lei.

711 Venituri aferente costurilor produselor = 345 produse finite 990.000 lei

-consum (cheltuielile) cu combustibilul: 2.000 lei

6022 Cheltuieli cu combustibilul = 3022 Combustibili 2,000

-contabilizarea salariilor: 3.000 lei

641 Ch cu salariile = 421 Personal salarii datorate 3.000

-cheltuieli general administrative (salarii): 4.000 lei

641 = 421 4.000 lei

-cheltuieli general administrative (amortizare cladiri): 6.000 lei

6811 = 2812 6.000 lei.

-

2.De asemenea, să se prezinte și înregistrările contabile aferente exercițiului N.

c)Valoarea de aport este valabilă pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social şi se stabileşte în
funcţie de preţul de piaţă, starea stocului, amplasarea stocului.

Exemplul 6

Acționarii societății X subscriu să participe la majorarea capitalului social printr-un aport în natură ce
constă în:
11
-materii prime: 20.000 lei;
-mărfuri: 15.000 lei;
Pentru aportul în natură ei primesc acțiuni 30.000 acțiuni, valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 1 leu.
Ulterior, subscrierii aportul în natură este depus de către acționari.

-subcrierea capitalului:

-aport la capital: 35.000 lei

-valoare nominala actiuni: 30.000 actuni x 1 leu/actiune = 30.000 lei.
-prime de aport: 5.000 lei.

456 Decontari actionarii privind capitalul = % 35.000

1011 Capital subscris si nevarsat 30.000
1043 Prime de aport 5.000

-depunerea aportului in natura (materiile prime si marfurile)

% = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 35.000

301 Materii prime 20.000
371 Mărfuri 15.000

-modificarea structurii capitalului:

1011 Capital subscri si nevarsat = 1012 Capital subscris si varsat 30.000

d)Valoare justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o
evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi
a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă,
de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.

Exemplul 7

Societatea X primesc gratuit, sub formă de donație, materii prime a căror valaore justă (valoare de piață)
este estimată la 1.000 de lei.

301 Materii prime = 758 Alte venituri din exploatare 1.000

B2)Evaluarea la data ieşirii din entitate

Evaluarea la data ieşirii din entitate se efectuează la cost. În funcţie de natura stocurilor se identifică
următoarele situaţii:

a)Elemente identificabile (neconfundabile)

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor
comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale. Bunurile
fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi
distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse. Identificarea specifică nu poate fi folosită în
cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.

b)Elemente neidentificabile (confundabile)

12
La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în
contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;
b)metoda costului mediu ponderat - CMP;
c)metoda ultimul intrat - primul ieşit – LIFO.

Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor
similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare
recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare (de regulă, în practică
perioada medie este asimiallată cu luna calendaristică).
Potrivit metodei «ultimul intrat, primul ieşit» (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul
de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine
cronologică.

Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor
fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să
modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative
trebuie să prezinte următoarele informaţii:
-motivul schimbării metodei şi
-efectele sale asupre rezultatului.

B3)Evaluarea la inventar şi prezentarea în situaţiile financiare

Evaluarea la inventar se face efectuează la valoarea de inventar.

În urma procesului de inventariere se pot constata:

a)diferenţe cantitative (plusuri/minusuri la inventar)
b)diferenţe valorice

a)Contabilizarea diferențelor cantitative (plusuri/minusuri la inventar)

Minusurile cantitative la inventar se înregistrează similar descărcărilor de gestiune. Plusurile cantitative la

inventar se înregistrează prin ajustarea în negru a descărcărilor de gestiune.

Exemple privind plusurile la inventar:

Plusuri de materii prime în gestiune: 301=601
Plusuri de materiale consumabile în gestiune: 302=602
Plusuri de mărfuri în gestiune (societate en gros): 371=607
Plusuri de mărfuri în gestiune (societate en detail): in situatia in care evidenta marfurilor se realizeaza la
pretul de vanzare cu amanuntul.

371 = %
607
378 Diferente de pret la marfuri - adaosul comercial
4428 TVA neexigibilă

Plusuri de produse finite în gestiune: 345=711 (în negru)

13
Exemple privind minusurile la inventar:

a)Minusuri la inventar în cadrul normelor legale de perisabilităţi

Minusuri de materii prime în gestiune: 601=301
Minusuri de materiale consumabile în gestiune: 602=302
Minusuri de mărfuri în gestiune (societate en gros): 607=371
Minusuri de mărfuri în gestiune (societate en detail): evidenta se realizeaza la pretul de vanzare cu
amanuntul

% = 371
607
378
4428

Minusuri de produse finite în gestiune: 711 = 345

b)Minusuri la inventar generate de calamităţi și incendii

6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare  = Cont de stoc

Contabilizarea diferențelor valorice privind stocurile (evaluarea in bilant)

În momentul inventarierii, costul stocurilor se compară cu valoarea realizabilă netă, astfel încât în bilanț
stocurile să fie evaluate la minimul dintre costul lor şi valoarea realizabilă netă.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii, din care se scad cheltuielile estimate pentru finalizarea stocului şi cheltuielile
necesare vânzării.
În momentul inventarierii pot să existe următoarele situații:
-dacă valoarea realizabilă netă este mai mică decât costul rezultă o pierdere sau depreciere de valoare,
înregistrată prin intermediul unei ajustări pentru depreciere;
-daca valoarea realizabilă netă este mai mare decât costul rezultă un plus de valoare care nu va fi
înregistrat în contabilitate.

Exemplul 8
La 31.12.N există un stoc de marfă al cărui cost este de 2.000 lei. În momentul inventarierii:
a)se estimează un preț de vânzare de 2.005 lei, iar cheltuielile cu vânzarea sunt estimate la 25 lei;
b)se estimează un preț de vânzare de 2.015 lei, iar cheltuielile estimate cu vânzarea sunt de 10 lei.
În exercițiul N+1 se vând mărfurile la prețul de 2010 lei, TVA 19%.

Varianta a
Anul N
Cost = 2.000 lei;
VRN = 2.005 – 25 = 1.980 lei.
Stocul de marfuri este depreciat si, in consecinta, trebuie sa se recunoasca o ajustare pentru depreciere.

6814 Chetuieli de exploatare priv ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 397 Ajustari pentru
deprececierea marfurilor 20 lei.
In bilantul intocmit la 31.12.M, stocurile de marfuri sunt evaluate la valoare de 1.980 lei (SFD 371
(2.000) – SFC 397 (20)).
14
Anul N+1

Vanzarea marfurilor
Pret 2010 lei
TVA 19% 381,9 lei
Total factura 2391,9 lei

4111 Clienti = % 2.391,9 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilo 2.010 lei
4427 TVA colectată 381,9 lei

Descarcarea din gestiune a marfurilor:

607 Ch priv mf = 371 Marfuri 2.000 lei.

Deoarece marfurile au fost vandute, ajustarea pentru deprecierea acestora trebuie sa fie anulata prin
transferul la venituri.

397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor = 7814 Venituri de exploatare din ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante 20

Varianta B

Anul N
Costul = 2.000
VRN = 2015 – 10 = 2005 lei.
Plus de valoare care nu se inregistreaza in contabilitate. Stocul de marfuri este evaluat in bilant la
valoarea de 2.000 lei/

Anul N+1
Vanzarea marfurilr

4111 Clienti = % 2.391,9 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilo 2.010 lei
4427 TVA colectată 381,9 lei

Descarcarea din gestiune a marfurilor:

607 Ch priv mf = 371 Marfuri 2.000 lei.

Exemplul 9
La 31.12.N, societatea X deţine un stoc de mărfuri de 1.000 lei. La această dată, în cadrul proceului de
inventariere, se estimează că acest stoc poate să fie vândut la prețul de 950 lei, cheltuielile de vânzare
fiind estimate la 30 lei. Până la 31.12.N+1, stocul de mărfuri nu este vândut, prețul de vânzare al acestuia
fiind estimat la 960 lei, iar cheltuielile cu vânzarea fiind estimate la 20 lei.

31.12.N

Cost = 1,000 lei

15
VRN = 950 – 30 = 920

VRN < Cost ----stocul de m[rfuri este depreciate si in consecinta trebuie sa se recunoasca o ajustare
pentru depreciere in valoare de 80 lei.

6814 Cheltuieli de exploatare privin ajustarile pentru deprecierea activelor circualnte = 397 Ajustari
pentru deprecierea marfurilor 80 lei

La 31,12,N, stocul de m[rfuri este evaluat in bilant la valoarea de 920 (valoarea realizabil[ netă).

Valoarea bilantiera a stocului de mărfuri = SFD 371 – SFC 397 = 1000-80 = 920

31.12.N+1

Cost = 1.000
VRN = 960 – 20 = 940
VRN< Cost – depreciere de 60

In consecinta, deprecierea recunoscuta la sfarsitul anului N (in valoare de 80 lei) se diminueaza pentru
suma de 20 lei.

397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor
circulante 20 lei

La 31.12.N+1, stocul de marfuri este evaluat in bilant la valoarea de 940 (SFD 371 (1.000) – SFC 397
(60)).

Nota: ajustarile pentru pentru depreciere se constituie si se majoreaza pe seama cheltuielilor si se

diminueaza sau sa anuleaza prin transforul lor la venituri.

Presupunem ca in anul N+2 stocul de marfuri este vandut la pretul de 1.100 lei, TVA 19%.

Vanzarea marfurilor>

4111 Clienti = % 1.309

707 Venituri din vanzarea marfurilor 1,100
4427 TVA colectat 209

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

607 Cheltuieli priv marfurile = 371 Marfuri 1.000

Anularea ajustarii pentru deprecierea marfurilor recunoscuta la sfarsitul anului N+1 (60 lei)

397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor = 7814 Venituri din ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante 60

16