C.

Tehnici de măsurare a costurilor

În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului
standard sau metoda preţului cu amănuntul (comerţul cu amănuntul).

 Metoda costului standard

Costul standard (prestabilit) este utilizat pentru evaluarea intrărilor şi a ieşirilor de stocuri în cursul
perioadei deoarece nu este cunoscut costul efectiv.

La sfârşitul perioadei de gestiune, se calculează costul efectiv şi se înregistrează în contabilitate diferenţele

dintre acesta și costul efectiv (diferențeele de preț).

Diferenţele de preţ trebuie evidenţiate distinct în contabilitate cu ajutorul conturilor de diferențe, ca de

exemplu:
-308 Diferente de pret la materii prime si materiale;
-348 Diferente de pret la produse;
-378 Diferente de pret la marfuri

Conturile de diferențe sunt bifuncționale, regula de funcționare a acestora fiind următoarea:

CONTURI DE DIFERENŢE (bifuncționale)

DEBIT CREDIT

diferenţe nefavorabile (cost efectiv > cost standard) diferenţe favorabile aferente soldului iniţial şi
aferente soldului iniţial şi intrărilor intrărilor

diferenţe favorabile (cost efectiv < cost standard) diferenţe nefavorabile aferente ieşirilor
aferente ieşirilor

SOLD FINAL DEBITOR: diferenţe nefavorabile SOLD FINAL CREDITOR: diferenţe favorabile
aferente stocului final aferente stocului final

La sfîrșitul perioadei de gestiune (luna), diferențele de preț aferente stocului inițial și intrărilor de stocuri se
repartizează atât stocurilor ieșite, cât și stocurilor existente (stocului final).

Această repartizare se efectuează cu ajutorul unui coeficient de repartizare calculat astfel:

Diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat

Soldul iniţial al diferenţelor de
+ de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de
preţ
referinţă
Coeficient de
=
repartizare
Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare,
Soldul iniţial al stocurilor la
+ cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele
preţ de înregistrare
perioadei de referinţă

1
K (coeficient de repartizare) = Soldul contului de diferente inainte de repartizare / (SI al stocirilor + Valoarea
intrarilor-RD al contului de stocuri).

Diferențele de preț aferente stocurilor ieșite se determină astfel: Coeficient de repartizare x Valoarea
ieșirilor la costuri standard (Rulajul creditor al contului de stocuri)

Soldul final al contului de diferențe (debitor sau creditor) reprezintă diferențele de preț aferente stocurilor
finale.

În bilant, stocurile sunt prezentate la costul efectiv, care este egal cu costul standard +/- diferentele de preț.

Exemplu
La 01.01.N, se cunosc urmatoarele informatii despre stocul de materii prime:

20 buc x 10 um /bucata (cost de achizitie standard)-stocul initial

Abateri (diferente) favorabile de la costul standard 30 um;
301 Materii prime
Debit Credit
SI 20 buc x 10 um/buc = 200 um 60 buc x 10 um/buc = 600 um
50 buc x 10 um/buc = 500 um
10 buc x 10 um/buc = 100 um
SFD 20 buc x 10 um/buc = 200 um

308 Diferente de pret la materii prime si materiale

Debit Credit
15 um SI: 30 um
48 um 50 um
SFC 17 um

În cursul anului:

-s-au cumparat materii prime de la furnizori, respectiv 50 bucati la costul de achizitie de 9 um/buc, TVA
19%;
-s-au consumat 60 de bucati.
-se achizitionează de la furnizori materii prime in urmatoarele conditii: 10 buc x 11,5 um/buc; TVA 19%
-se înregistrează diferentele de la costul de achizitie standad aferente materiilor prime consumate:

1.Achizitia de materii prime

Factura
50 bucati x 9 um/buc = 450 um
TVA (19%) = 85,5 um
Total factură = 535,5 um

Intrarea de materii prime se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitied standard (10 um/bucata).
Diferenta dintre costul e achizitie efectiv si costul de achizitie standard se evidentiaza cu ajutorul contului
308 Diferente de pret la materii prime si materiale
2
Cost de achizitie efectiv: 50 buc x 9 um/bc = 450 um
Cost de achizitie standard: 50 buc x 10 um/buc = 500 um
Dirente de pret favorabile = 50 um (aceste diferemnte de pret favorabile se reflecta in creditul contului 308)

Achizitia de materii prime de la furnizori:

585.5 um % = % 585.5 um
50 buc x 10 um/buc = 500 301 Materii prime 401 Furnizori 535.5 um
um
85.5 um 4426 TVA deductibila 308 Diferente de pret la 50 um
materii prime si
materiale

sau
.A1chizitia
% = 401 Furnizori 535.5 um
301 Materii prime 450 um

4426 TVA deductibila 85.5 um

2.Inregistrarea diferentelor de pret

301 Materii prime = 308 Diferente de pret la materii prime si materiale 50

Achizitia de materii prime si materiale de la furnizori

2.Consumul de materii prime (60 buc)

Consumul de materi prime se reflecta in contabilitate la costul standard: 60 buc x 10 um/buc = 600 um

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 600 um (60 buc x 10um/buc)

3.Achizitia de materii prime

Pret: 10 buc x 11,5 lei/buc = 115 um

TVA (19%) = 21,85 um
Total factură =136,85 um

Cost de achizitie efectiv = 10 buc x 11,5 um/buc = 115 um

Cost de eachizitie standard = 10 buc x 10 um/buc = 100 um
Diferente de pret nefaavorabile = 15 lei (se reflecta in debitul contului 308 Deferente de pret la materii prime
si materiale)

% = 401 Furnizori 136.85 um

301 Materii prime 10 buc x 10 um/buc = 100 um
308 Diferente de pret la materii prime si 15 um
materiale
3
4426 TVA deductibilă 21,85 um

4.La sfarsitul perioadei de gestiune (luna) se reflecta in contabilitate diferentele de pret aferente materilor
prime consunate

Dirente de pret aferente materiilor prime consumate = K x valoarea iesirilor de materii prime (Rulaj creditor
al contului 301 Materii prime)

K = coeficient de repartizare a diferentelor de pret = Soldul contului 308 inainte de repartizare/(SI 301 +
Rulaj D 301) = 65/(200 + 600) = 65/800 = 0.08

Diferentele de pret aferente materiilor prime consumate = 0.08 x 600 um = 48 (diferente favorabile afente
iesirilor). Aceste diferente se reflects in debitul contului 308 Diferente de pret la materii prime si materiale

308 Diferente de pret la materii prime si materiale = 601 Cheltuieli cu materiile prime 48 um

La sfarsitul perioadeide gestiune, conturile 301 si 308 au urmatoarele solduri:

301 Materii prime: 200 um (20 buc x 10 um) – sold debitor

308 Diferente de prret la materii prime si materiale : 17 -sold creditor (diferente favorabile)

Stocul de materii prime, la sfarsitul perioadei de gestiune, este reflectat in bilant la costul efectiv de 183 um
(SFD 301 – SFC 308).

Presupunem ca stocurile imbracă forma de produse finite.

1.Preluarea soldului initial (stocului initial)

Produse finite: 20 buc x 10 um/buc = 200 um

Diferente de pret favorabile: 30 um
345 Produse finite
Debit Credit
SI; 20 buc x 10 um/buc = 200 mum 60 buc x 10 um/buc = 600 um
50 buc x 10 um/buc = 500 um
10 buc x 10 um/buc = 100 um SFD : 20 buc x 10 um/buc = 200 um

348 Diferente de pret la produse

15 um Credit
48 um SI 30 um
50 um
SFC 17 um

2.Obtinere din procesul de producte de produse finite:

50 buc x 9 um/buc = 450 um

Cost de productie efectiv = 450

Cost de productie standard = 500
Diferenta favorabilă = 50 um
4
345 Produse finite = % 50 buc x 10 um/buc = 500
711 Venituri aferente costurilor produselor 450
348 Diferente de pret la produse 50

3.Vanzare de produse finite 60 buc x 13 um/buc, TVA 19%

Pret: 60 buc x 13 um/buc = 780 um

TVA 19% 148,2 um
Total factură 928,2 um

4111 Clienti = % 928.2

7015 Venituri din vanzarea produselor finite 780
4427 TVA colectată 148,2

Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute

60 buc x 10 um = 600 um

711 Venituri aferente costurilor produselor = 345 Produse finite 600 um

4.Obtinerea produselor finite din procesul de productie

10 buc x 11,5 um/buc = 115 um

% = 711 Venituri aferente costurilor produselor 115

345 Produse finite 10 buc x 10 um/buc = 100 um
348Diferente de pret la produse 15um

5.Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute: 48 um

348 Diferente de pret la produse = 711 Venituri aferente costurilor produselor 48

Nota: Calculul diferentelor de pret aferente produselor finite vandute este similar cu cel prezentat la materii
prime.

In bilant, stocul final de produse finite este prezentat la valoare de 183 um (SFD 345 – SFC348).

 Metoda prețului cu amănuntul

În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să
se folosească altă metodă.

Reguli pentru stocurile evaluate la preţ de vânzare cu amănuntul

5
-preţul de vânzare cu amănuntul conţine costul de achiziţie, adaosul comercial sau marja comercială
calculat/ă la costul de achiziţie şi TVA aferent preţului de vânzare (numit TVA neexigibil, aplicat la suma
dintre costul de achiziţie şi marja comercială)

-adaosul comercial este înregistrat în contul 378 Diferențe de preț la mărfuri.

Contul 378 se creditează cu marja comercială aferentă mărfurilor intrate în stoc şi se debitează cu marja
comercială aferentă ieşirilor de mărfuri din gestiune. Soldul final creditor al contului 378 reflectă marja
comercială aferentă mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.
-Determinarea procentului mediu de adaos comercial:
K378=(SI378+RC378)/((SI371+RD371)-(SI4428+RC4428)) x 100%
-Determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:
Marja aferentă mărfurilor vândute = K378 x RC707

Exemplu

La începutul lunii ianuarie se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri evaluat la preţul de
vânzare cu amănuntul:

371 Mărfuri: sold debitor: 1.190 um

378 Diferenţe de preţ la mărfuri: 200 um;
4428 TVA neexigibilă: 190 um.

În cursul lunii ianuarie, s-au cumpărat mărfuri la costul de achiziţie de 3.000 um + TVA 19%, Adaosul
comercial este de 25% şi TVA aferentă preţului de vânzare este de 19%. De asemenea, s-au vândut mărfuri la
un preţ de vânzare de 2.380 um (inclusiv TVA).

Să se prezinte înregistrările contabile aferente lunii decembrie.

Pretul de vanzare cu amanuntul este format din:

-costul de achizitie
-adaosul comercial: 378 Diferente de pret la marfuri = costul de achizitie x Procentul de adaos comercial (%)
-TVA aferenta pretului de vanzare: 4428 TVA neexigibila = (costul de achizitie + adaosul comercial)x
procentul de TVA (%)
Evidenta marfurilor se realizeaza pa pretul de vanzare cu amanuntul (371 Marfuri).

378 Diferente de pret la marfuri:

-se crediteaza cu soldul initial si cu diferentel de pret (adaosul comercial) aferente marfurilor intrate
-se debiteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor vandute.
Acest cont prezinta sold final creditor, care reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor aflate in stoc.

4428 TVA neexigibilă :

-se crediteaza cu soldu l initial si cu TVA neexigiblă aferenta marfurilor intrate;
-se debiteaza cu TVA neexigibilă aferenta marfurilor vandute;
Prezint sold final creditor care reprezinta taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor aflate in stoc.

371 Marfuri
Debit Credit
6
SI 1190 2.380
4462,5

378 Diferente de pret la marfuri

Debit Credit
400 SI 200
750

4428 TVA neexigibilă

Debit Credit
380 SI 190
712.5

Pret de vanzare cu TVA = 1190

TVA = 1190 x 19%/119% = 190
Pret de vanzare fara TVA = 1190 – 190 = 1000
TVA = 1000 x 19% = 190
Adaos comercial = 200
Costul de achzitie al marfurilor aflate in stocul initial = 1190 – 200 – 190 = 800
Nota: Evidenta marfurilor se realizeaza la pretul de vanzare cu amanuntul

În cursul lunii ianuarie, s-au cumpărat mărfuri la costul de achiziţie de 3.000 um + TVA 19%, Adaosul
comercial este de 25% şi TVA aferentă preţului de vânzare este de 19%.
De asemenea, s-au vândut mărfuri la un preţ de vânzare de 2.380 um (inclusiv TVA).

Inregistrai efectuate in luna ianuarie N

1.Cumpararea marfurilor de la furnizori

Factura
Pret 3.000
TVA 19% 570
Total factură 3.570

% = 401 Furnizori 3.570

371 Mărfuri 3.000
4426 TVA deductibilă 570

Inregistrarea adaosului comercial: Costul de achizitie x 25% = 3.000 x 25% = 750

371 Mărfuri = 378 Diferente de pret la marfuri 750

7
Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata aferenta pretului de vanzare cu amanuntul: Pretul de
vanzare fara TVA x cota de TVA = (3.000 + 750) x 19% = 712,5

Taxa pe valoarea adăugată aferentă pretului de vanzare cu amănuntul se evidentiază sub formă de TVA
neexigibilă.

371 Mărfuri = 4428 TVA neexigibilă 712,5

Evidenta marfurilor achizitionate se realizeaza la pretul de vanzare cu amanuntul: 3.000 (cost de achizitie) +
750 (adaos comercial) + 712,5 (TVA neexigibila aferenta pretului de vanzare cu amanuntul) = 4.462,5

2.Inregistrarea vanzarii marfurilor in luna ianuarie

Pret de vanzare cu amanuntul 2.380 (incluv TVA 19%).

TVA aferenta vanzarilor = Pret de vanzare cu amanuntul x Cota de TVA/(100% + Cota de TVA) =
2.380 x 19%/119% = 380.
Pret de vanzare fara TVA = 2380 – 380 = 2000

Presupunem ca incasarile aferente vanzarilor s-au efectuat in numerar (incasere prin casierie).

5311 Casa in lei = %

707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.000
4427 TVA colectată 380

Notă: această vanzare s-a efectuat pe parcursul lunii ianuarie (totalul vanzarilor). Descarcarea din
gestiune a marfurilor vandute nu se efectueaza dupa fiecare vanzare. Aceasta se realizeaza la sfarsitul
perioadei de gestiune (sfarsitul lunii) pentru toate vânzarile.

Pentru efectuarea descarcarii din gestiune a marfurilor vandute evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul
trebuie sa se determine:

a)taxa pe valoarea adaugata neexigibilă aferenta marfurilor vandute; aceasta este egala cu TVA
colectată aferenta vanzarilor

TVA neexigibila aferenta vanzarilor = 380.

b)adaosul comercial aferent marfurilor vandute

Adaosul comercial aferent marfurilor vandute = Pretul de vanzare fara TVA x K (procentul mediu de adaos
comercial) = 2.000 x 20% = 400

Pretul de vanzare fara TVA = Rulaj Creditor al contului 707 (Venituri din vanzarea măfurilor) = 2.000
8
K (procentul mediu de adaos %) = (SI cont 378 + Rulaj creditor cont 378)/((SI cont 371 + Rulaj debitor 371)
– (SI cont 4428 +RC cont 4428)) = (200 + 750)/((1.190 + 4462,5) – (190 + 712,5)) = 0.2 (20%)

c)costul de achizitie al marfurilor vandute.

Costul de achizitie al marfurilor vandute = PV cu amanuntul al marfurilor vandute – Adaosul comercial al

marfurilor vandute – TVA neexigibilă aferentă marfurilor vândute = 2.380 – 400 – 380 = 1.600

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute se inregistreaza in contabilitate astfel:

% = 371 Mărfuri 2.380

607 Cheltuieli privind mărfurile 1.600
378 Diferente de pret la mărfuri 400
4428 TVA neexigibilă 380

In bilant marfurile sunt evaluate la costul de achizitie diminuat cu eventualele ajustări pentru deprecierea
mărfurilor. In consecinta, pentru determinarea valorii bilantiere a stocului de marfuri, soldurile creditoare ale
conturilor 378 Diferente de pret la marfuri (adaosul comercial aferent stocului final de marfuri) si 4428 (TVA
neexigibilă aferentă pretului de vanzare al marfurilor existente in stoc) se scad din soldul debitor al contului
371 Marfuri (pretul de vanzare cu amanuntul al mărfurilor aflate in stoc).

D.Metode de gestiune a stocurilor

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent
sau a inventarului intermitent.
În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi
ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor atât cantitativ cât şi valoric.

Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii
stocurilor la sfârşitul perioadei. Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează
inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de
raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. Metoda inventarului intermitent constă în faptul că
intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul
perioadei. Ieşirile de stocuri se determină astfel: E = Si +I - Sf
Dezavantajele utilizării metodei inventarului intermitent:
-o eroare sau o omisiune în inventarul fizic duce la denaturarea informaţiilor contabile în bilanţ (valoarea
stocurilor) şi în contul de profit şi pierdere (cheltuielile cu stocurile, rezultatul exerciţiului);
-nu permite stabilirea plusurilor şi minusurilor de inventar.

Exemplu

9
La 01.01.N se cunoaşte stocul de materii prime în valoare de 1.000 um. În cursul lunii ianuarie s-au cumpărat
materii prime de la furnizori în valoare de 2.000 um + TVA 19%. În cursul lunii ianuarie s-au consumat
materii prime în cadrul procesului de producţie în valore de 2.380 um.
În condiţiile în care se utilizează inventarul intermitent, la 31.01.N, se efectuează inventarul stocului de
materii prime, costul acestora fiind de 600 um.

Metoda inventarului permanent Metoda inventaruului intermittent

Sold initial mcontul materii prime : 1.000 um Sold initial mcontul materii prime : 1.000 um
Cumparare de materii prime de la furnizori: Achizitia de materii prime se evidentiaza in
contabilitae cu ajutori contului de cheltuieli cu
Pret 2.000 materiile prime (nu se evidentiaza cu ajutorul
TVA 19% 380 contului 301 Materii prime).
Total factură 2.380
% = 401 2.380 % = 401 2.380
301 2.000 601 2.000
4426 380 4426 380

Dupa aceasta achizitie, se cunoaste valoarea stocului Dupa aceasta achizitie nu se cunoaste valoarea
de materii prime existent: 1.000 + 2.000 = 3.000 stocului existent de materii prime.

Inregistrarea consumului de materii prime (2380 lei) Consumul de materii prime nu se mai inregistreaza in
contabilitate, deoarece in momentul achizit ionării
601 = 301 2.380 materiilor prime s-a recunoscut o cheltuială.
Dupa aceasta inregistrare se cunoaste valoarea
stocului existent de materii prime: 1.000 + 2.000 –
2.380 = 620
La sfarsitul lunii nu este necesar sa se efectueze In conditiile utilizarii inventarului intermitent este
inventarierea deoarece se cunoaste valoarea stocului necesar ca la sfarsitul lunii sa se efectueze
de materii prime (din punct de vedere scriptic): 620. invenatrierea. In urma inventariierii se determina
valoarea stocului final de 600. In contabilitate este
Prin utilizarea inventarului permanent, la sfarsitul reflectat soldul initial de 1.000. In consecinta, soldul
lunii, deoarece nu se efectueaza inventariere, nu se initial de 1.000 se diminuaza cu suma de 400.
cunoaste faptul ca exista o lipsa in gestiune.
601 = 301 400

Dupa efectuare acestei inregistrări soldul contului

301 matrii prime este de 600.

Daca se compara soldul de la inventarul permanet

(620) soldul de la inventarul intermitent (600) exista
o lipsa in gestiune de 20. In conditiile utilizarii
invenatului intermitent aceasta lipsa este mai greu de
identificat.

Exemplu
Se mențin datele de la exemplul precedent în ceea ce priveşte costul stocurilor, dar stocul evidenţiat este de
produse finite.

Metoda inventarului permanent Metoda inventarului intermitent

10
Soldul initial al contului de produse finite (345) este Soldul initial al contului de produse finite (345) este
de 1.000 um de 1.000 um
Obtinerea de produse finite din procesul de In conditiile utilizarii inventarului intermitent
producrtie al caror cost de productie este de 2.000 intrarea de produse finite nu se inregistreaza.

345 Produs efinite = 711 Venituri aferente costului

produselor 2.000

Dupa aceasta intrare de produse finite valoarea

stocului este de 3.000
Vanzarea de produse finite al caror cost de productie Inregistrarea vanzarii (este identica cu cea de la
este de 2.380. Presupunem ca pretul de vanzare al metoda invenatului permanent).
produselor finite este de 2.600, TVA 19%.

Inregistrarea vnzarii: 4111 Clienti = % 3.094

7015 Venituri vanz prod fin 2.600
4111 Clienti = % 3.094 4427 TVA colectată 494
7015 Venituri vanz prod fin 2.600
4427 TVA colectată 494In conditiile utilizarii inventarului intermitent,
descarcarea din gestiune a produselor finite vandute
Concomitent cu vanzarea se reflecta si descarcarea nu se inregistreaza.
din gestiune a marfurilor vandute (costul de
productie)

711 Venituri afer cost prod = 345 Prod fin 2380

Dupa aceasta descarcare din gestiune valoarea
stocului de produse finite este de 620 (din punct
devedere scriptic-pe baza inregistrarilor din
contabilitate).

La sfarsitul lunii nu se efectueaza inventarierea, In vederea determinarii stocului final se efectueaza

deoarece se cunoaste valoarea stocului de produse operatiunea de invenatriere. In urma invenatrierii
finite din contabilitate: 620. valoarea stocului de produse finite de la sfarsitul lunii
este de 600. In consecinta, stocul initia de produse
finite trebuie sa fie diminuate de la 1.000 la 600.

711 Venituri aferente costurilor produselor = 345

Produse finite 400

11