D.

Aspecte particulare privind stocurile

 Contabilitatea avansurilor plătite/încasate privind stocurile

Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în
conturi distincte.
Conform Codului Fiscal, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma
avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a
15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja
emisă.
Exemplu
Societatea X plătește pe data de 01.12.N un avans unui furnizor de mărfuri în valoare de 238.000 um în
contul livrării unui stoc de marfă (plata avansului se realizeză pe baza facturii de avans). Pe data de 28.12.N,
se întocmeşte factura reprezentând contravaloarea stocului de marfă, cost de achiziţie 1.000.000 um, TVA
19%. Pe 15.01.N+1 se achită diferenţa privind contravaloarea stocului achiziţionat.

Societatea x Societatea y
01.12.n (acordarea avansului pe baza facturii), 01.12.n Incasarea avansului
238.000 (tva 19% inclusiv)

% = 5121 conturi la 238.000 5121 = %

4091 furnizori debitori 200.000 419 Clientii 200.000
4426 TVA deductibil 38.000 4427 TVA colectata 38.000
28.12.n primirea facturii 28.12.n
Pret 1000.000 Facturarea bunurilor
Avans 200.000 Pp ca vinde produse finite al caror cost de productie
800.000 este de 900.000
TVA 19% 152.000
Total 952.000 4111 clientii = % 1.190.000
7015 venit din vz 1.000.000
-achizitia marfurilor 4427 tva c 190.000

% = 401 furnizori 1.190.000 Descarcarea din gestiune a produselor finite

371 marfuri 1.000.000
4426 Tva deductibila 190.000 711 venituri aferente stocurilor produselor=345
produse finite 900.000
Regularizarea avansului
Regularizarea avansului
401 =% % = 4111 238.000
4091 furnizori debitori 200.000 419 200.000
4426 tva deductibila 38.000 4427 38.000

15.12,n+1 plata datoriei fata d efurnizori 15.12,n+1 incasare clientiii

5121= 4111 952.000
401 furnizori= 5121 clientii 952.000

1
  Contabilitatea stocurilor returnate
În cazul mărfurilor returnate de clienţi în acelaşi exerciţiu financiar în care a avut loc operaţiunea de vânzare,
se corectează conturile 411 «Clienţi», 707 «Venituri din vânzarea mărfurilor», 607 «Cheltuieli privind
mărfurile» şi 371 «Mărfuri».
Acelaşi tratament se aplică şi în cazul returului de produse finite vândute, corectându-se conturile
corespunzătoare, respectiv 701 «Venituri din vânzarea produselor finite», 711 «Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse» şi 345 «Produse finite».
Exemplu
O societate comercială vinde pe bază de factură mărfuri în valoare de 2.000 um, TVA 19%, cost de achiziţie
1800 um. La recepţia mărfurilor se constată că o parte din acestea nu corespund comenzii, fiind restituite de
către client. Factura de reducere (stornare) întocmită pentru mărfurile returnate furnizorului este în valoare de
500 um, TVA 19%.

Inregistrarea vanzarii

4111 clientii = % 2380

707 venituri din vanzarea marfurilor 2000
4427 tva colectata 380

Descarcarea din gestiune

607 ch priv mf =371 marfuri 1800

Facturarea contravaloarii marfurilor returnate (sume cu minus)

Pret (500)
TVA 19% ( 95)
Total (595)

Stocare in rosu

4111 clientii = %
707 vrnituri din vz mf (500)
4427 95)

Stornarea in negru (inregistrare contabila inversa)

% = 4111 595
707 500
4427 95
Contabilizare mafurilor retunate

Stornare in rosu
607=371

Stornarea in negru
371=607 450
2
  Contabilitatea stocurilor aflate la terţi
Exemplu
Societatea comercială A trimite spre prelucrare societăţii B un stoc de 500 bucăţi materii prime evaluate la un
cost de achiziție de 10 um/buc. În urma prelucrării rezultă mărfuri. Cheltuielile de prelucrare facturate de B
sunt de 500 um, TVA 19%.

Evidenta stocurilor aflate la terti se efectueaza cu ajutorul conturilor din grupa 35 stovuri aflate la terti

Trimiterea spre prelucrarea a materiilor prime

351 materii prime si materiale aflate la terti = 301 materii prime 500 buc x 10 um/buc= 5000um

Primirea stocurilor prelucrate de terti

371 mf = 351 materii prime si materiale aflate la terti 5000um

Inregistrarea facturii de prelucrare a stocurilor (contravaloarea facturii mai putin TVA majoreaza costul
stocului de marfuri)

% = 401 furnizori 595

371 mf 500
4426 tva deduc (95)

 Contabilitatea stocurilor sub formă de ambalaje comerciale

Ambalajele pot fi considerate de natura:
- imobilizărilor;
- stocurilor (comerciale) din producţie proprie sau achiziţionate de la terţi.
Ambalajele comerciale se pot structura astfel:
- nerecuperabile: valoarea lor este inclusă în preţul mărfurilor vândute sau se facturează distinct;
- ambalaje recuperabile: acestea sunt susceptibile a fi conservate provizoriu de terţi, urmând ca
furnizorul să le recupereze în anumite condiţii.

Ambalajele recuperabile sunt livrate clienţilor cu titlu provizoriu, nefiind vândute propriu-zis şi rămân în
proprietatea furnizorului căruia îi sunt restituite după un anumit timp. Furnizorul consemnează
(prefacturează) aceste ambalaje în factură în mod distinct la o valoare, de regulă, peste preţul real. Valoarea
ambalajelor se adaugă la valoarea vânzării propriu-zise, generându-se o creanţă egală cu valoarea totală a
facturii. Furnizorul se angajează să restituie clientului respectivul preţ al ambalajelor atunci când acesta îi
restituie ambalajele în bună stare şi la termenele fixate. În cazul în care ambalajele sunt deteriorate, distruse
sau clientul doreşte să le păstreze pentru propriul uz, consemnarea se transformă în vânzare de ambalaje
pentru care se întocmeşte o factură complementară. Consemnarea se face fără TVA, dar TVA-ul intervine
atunci când ambalajele sunt recuperate la un preţ inferior celui consemnat în factură sau în cazul în care
clientul nu restituie ambalajele. Ambalajele care circulă la schimb între furnizor şi client nu se facturează şi
nu se impozitează cu TVA. În condiţiile în care clienţii nu deţin ambalaje suficiente efectuării schimbului,
3
aceştia pot primi ambalaje de la furnizor în schimbul unei garanţii depuse, fără facturare şi fără TVA.
Ambalajele acordate în baza garanţiei şi scoase din uz la client se vor factura periodic.
Exemplu
Se prezintă următoarele informaţii: cumpărare de mărfuri 2.000 um, TVA 19%, cost de achiziţie mărfuri
1.500 um, ambalaje menţionate distinct în factură 100 um, TVA 19%.
La vanzator costul de achiziție al marfurilor vândute este de 1.800 um, iar costul de chiziție al ambalajelor
este de 80 um.

Cumparator

Achizitionarea marfurilor si ambalajelor (stocuri)

Pret (mf) 2000

Pret (ambalaje) 100
TVA 399
TOTAL 2499

% = 401 furnizori 2499

317 mf 2000
318 ambalaje 100
4426 tva deduc 399

Vanzator

4111 clienti = % 2499

707 2000
708 100
4427 399

Descarcarea din gestiune

607 = 371 1800

608 = 371 80

Exemplu
Pe data de 03.12N, se cumpără mărfuride la un furnizor la prețul de 20.000, TVA 19%. Ambalajele
consemnate în factură 100 buc x 20 um/buc. La data de 15.12.N se restituie 90 de ambalaje, 10 bucăți fiind
reținute.(ulterior se primeste factura pt produsele retinute)

Cumparator
Inregistrarea facturii cumparare de marfurii (inclusiv contravaloarea ambalajelor consemnate in factura)
% = 401 furnizori
371 mf 20.000
4
4426 tva deductibila 3800
409 furnizori debitori (ambalaje consemnate) 2.000(100buc x 20um/buc)

Restituirea ambalajelor (90buc x20 lei/buc)

401 = 409 1800

Primirea facturiii pt ambalajele nerestituite

% = 401
381 200 (10buc x 20um/buc=200)
4426 tva deductibila 38

Anularea sumei aferente ambalajelor consemnate si nerestituite

401 = 409 200
Varianta 2
Primirea facturii si inregistrarea ambalajelor
381 ambalaje = 409 Fz debitori(ambalaje consemnate) 200
4426 = 401 38

 Contabilitatea stocurilor de natura obiectelor de inventar

Obiectul de inventar este bunul care funcţionează singular, independent şi se încadrează într-una din
următoarele situaţii:
-are valoarea de intrare sub 2.500 lei (fără TVA la societăţile plătitoare de TVA) şi durată de funcţionare
peste un an;
-are valoare de intrare peste 2.500 lei (fără TVA la societăţile plătitoare de TVA) şi durată de funcţionare sub
un an.

Exemplu
Pe data de 15.01.N, se achiziţionează obiecte de inventar de la un furnizor, preţ de cumpărare 10.000 um,
cheltuieli de transport 500 um, TVA 19%. Obiectele de inventar sunt date în folosinţă pe data de 25.02.N.

Achizitonarea obiectelor

% = 401 fz 11.900
303 materiale de natura obiectelor de inventar 10.000
4426 tva deductibila 1.900

5
2. Contabilizare facturii de transport
Ch cu transportul se includ in costul de achizitie al obiecelor de inventar

% = 401 fz 595
303 materiale de natura obiectelor de inventar 500
4426 tva deductibila 95

3. Consumul obiectelor de inventar

603 Ch cu materialele de natura obiectelor de inventar=303 mat de nat ob de inventar 10.500

Debit 8035 Obiecte de inventar in folosinta 10.500

 Achiziționare de stocuri fără facturi sosite

Sunt situaţii în care vânzarea de bunuri se realizează pe baza documentului aviz de însoţire a mărfii, urmând
ca agentul economic să emită factura ulterior.
Exemplu
Pe data de 20.12.N, se achiziţionează mărfuri în valoare de 200.000 um TVA 19% pentru care nu se
primeşte factura până la 31.12.N. În ianuarie N+1 se primeşte factura.

1.Cumparator
20.12. N Achizitionarea (receptia marfurilor)

% = 408 FZ facturi nesosite 238.000

371 marfuri 200.000
4428 TVA neexigibila 38.000

Ianuarie N+1
Primirea facturii de la fz

408 fz facturi nesosite =401 fz 238.000

4426 TVA ded = 4428 TVA neexigibila 38.000

2,Vanzator

Pp ca vinde marfurii al caror cost de achizitie este 195.000

Decemrie N
Inregistrarea vanzarii mf fara factura (avizului de expeditie)

418 clienti facturi de itocmit = % 238.000

707 venituri din vz mf 200.000
4427 TVA colectata 38.000

Descarcarea din gestiune a mf vandute

607 ch privin mf = 371 mf 195.000

6
Ianuarie N+1
Intocmirea facturii
411 clienti = 418 clienti factur de intocmit 239.000

Contabilitatea stocurilor în curs de aprovozionare

Exemplu
Societatea X cumpără de la un furnizor cu sediul în Statele Unite ale Americii, materii prime în
valoare de 100.000 dolari.
Bunurile sunt transportate pe cale navală, iar cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în
care bunurile sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului. În data de 20 iunie N, transportatorul
recepționează bunurile, iar furnizorul întocmește factura.
Cursul valutar utilizat la data recepţiei și întocmirii facturii este cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii privind recepţionarea
bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepţionate este de 4,3 lei/dolar
(acesta fiind de fapt, cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data
de 19 iunie N, ultima zi bancară anterioară operaţiunii de recepţie din data de 20 iunie N).
Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile.
Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele cumpărătorului. La recepţie nu se constată
diferenţe faţă de cantitatea livrată de vânzător, moment în care transportatorul confirmă
cumpărătorului existenţa bunurilor solicitate şi transmite o copie a facturii primite de la furnizor şi o
copie a procesului-verbal de recepţie. Pe toată perioada transportului până la predarea bunurilor
către cumpărător, acestea se află în proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea
transportatorului. Plata furnizorului se face în 10 zile calendaristice de la încărcarea bunurilor pe nava
transportatorului, respectiv 30 iunie N. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 4,4 lei/dolar.

Bunurile ajung în ţară în data de 15 iulie N, Odată ajunse în ţară, transportatorul predă cumpărătorului
materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în valoare de 10.000 dolari. Data la
care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 15 iulie N, iar cursul valutar utilizat la reflectarea în
contabilitate a acestor cheltuieli este de 4,14 lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat de BNR în
data de 14 iulie N).
În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte taxele vamale în
sumă de 42.000 lei şi TVA în sumă de 100.000 lei. Plata cheltuielilor de transport se e f e c t u e a z ă p e
d a t a d e 2 5 i u l i e N , c u r s u l v a l u t a r f i i n d d e 4 , 3 5 lei/dolar. Cursul valutar utilizat la data
decontării este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR din 24 iulie, ultima zi bancară
anterioară operaţiunii de decontare din data de 25 iulie.

20 IUNIE N- receptionarea bunurilor pe nava(facturii)

321 materii prime in curs de aprovizionare = 401 fz 100.000$ x 4.3 lei/$= 430.000

30 iunie N- plata fx extern (100.000$ x 4.4lei/$= 440.000)

% = 5124 conturi la banci in valuta 100.000$ x4.4 lei/$ = 440.000

401 fz 100.000$ x4.3 lei/$ = 430.000
665 ch cu diferente de curs valutar 10.000

7
15 iulie N
Receptionarea materiilor prime in Romania

301 materii prime = materii prime in curs de aprovizionare 430.000

Inregistrarea facturii de transport

310 materii prime = 401 fz 10.000$ x 4.14 lei/$= 41.400

Inregistrarea taxei vamale si a taxei pe valoarea adaugata

% = 446 alte impozite si taxe

301 materii prime
4426 TVA deductibila

NOTA: TAXA VAMALA SE INCLUDE IN COSTUL DE ACHIZ AL MATERIILOR PRIME

TAXA PE VALOAREA ADUGATA NU ESTE ELEMENT AL COSTULUI, DACA
CUMPARATORUL ESTE PLATITOR DE TVA

Plata taxei vamale si a taxei pe valoarea adaugata

446 alte impozite si taxe = 5121 conturi la banci 142.000

25 iulie
Plata transportului extern

% = 5124 conturi la banci in valuta 100.000$ x4.35 lei/$ = 435.000

401 fz 10.000$ x4.14 lei/$ = 41.400
665 ch cu diferente de curs valutar 2.100