Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Genă = este unitatea de bază a informației ereditare. Inițial a fost definită ca fiind cantitatea de
informație care determină apariția unui caracter (culoarea ochilor, forma fructelor, lungimea părului,
culoarea frunzelor), iar mai apoi s-a stabilit că este unitatea de informație care determină sinteza
unei molecule;
Gene alele = gene care determina același caracter, dar în forme contrastante (fructe roșii-galbene,
ochi negri-albaștri, păr brunet-blond);
Hibrid = organism care conține gene alele diferite provenite de la părintii săi;
Monohibridare = încrucișarea unor indivizi care se deosebesc printr-o singură pereche de caractere;
Dihibridare = încrucișarea unor indivizi care se deosebesc prin două perechi de caractere;
Studiile lui Gregor Mendel au vizat încrucișarea plantelor de mazăre (Pisum sativum) între ele
pentru a studia ce se întâmplă cu caracterele urmașilor
. Concret, Mendel a încrucișat soiuri de mazăre cu bobul verde și cu bobul galben, plante cu bobul
neted și plante cu bobul zbârcit, cu plante înalte cu plante pitice ș.a.
Într-o primă serie de experiențe Mendel a încrucișat plante homozigote cu bobul verde cu
plante homozigote cu bobul galben. Prima generație: toate plantele rezultate aveau bobul galben
(de unde Mendel a tras concluzia ca bobul galben este caracterul dominant, iar bobul verde este
caracterul recesiv).
Apoi a încrucișat între ele plantele obținute în prima generație (generatia F1) și a obținut generația a
doua (generația F2). În cea de-a doua generație unele plante aveau bob galben, altele bob verde.
Erau de trei ori mai multe plante cu bob galben decât plante cu bob verde, adică raportul de
segregare era de 3:1.
S-a elaborat astfel prima lege a transmiterii caracterelor ereditare, denumită și Legea purității
gameților:
Gameții sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic, ei conțin numai o genă din
perechea de gene pe care o conțin organismele genitoare (adică părinții).
Într-o monohibridare, în prima generație, apar hibrizi care exteriorizează caracterul dominant, iar în
a doua generație (obținută prin încrucișarea indivizilor obținuți în F2) se obțin atât hibrizi, cât și
indivizi homozigoți într-un raport de segregare al caracterelor de 3 dominant la 1 recesiv.