INFLUENTA LIMBII ENGLEZE IN LIMBA ROMANA ACTUALA

Limba romana este o limba vorbita de aproximativ 28 de milioane de oameni, cu origine

romanica si foarte similara cu italiana, franceza, portugheza sau spaniola.
Istoria ei poate fi urmarita pe parcursul unor anumite perioade istorice pe care le-a
traversat. Spre exemplu, cu 2000 de ani in urma, teritoriul de astăzi al Romaniei a fost
locuit de daci ale caror preocupari includeau agricultura, viticultura sau crescutul
animalelor. Au ramas din acea perioada cateva cuvinte legate de corpul omenesc si
relatiile familiale(cap, mana, picior). Insa dacii nu sunt unicii stramosi ai romanilor si a
limbii romane. Romanii au jucat un rol important in istoria si dezvoltarea limbii romane
atunci cand i-au asimilat pe daci incetul cu incetul.
Un al exemplu este cel al slavilor care de-a lungul secolelor VII, VIII şi IX, slavii au
venit pe teritoriul actualei Romanii. Limba lor a influentat limba romana dar slavii au
invatat si ei limba latina. Limba slava a influentat limba romana mult in pronuntie ceea ce
se vede mai clar in iodizarea sau palatizarea lui "e" la inceputul cuvintelor ca "el", "ea"
sau "este".
In prezent, limba romana este foarte influentata de franceza si de engleza. Totusi, in ciuda
influentelor primite, limba romana si-a pastrat originea romanica.

Vocabularul(lexicul) limbii romane este format din: vocabularul fundamental si masa

vocabularului.
Vocabularul fundamental cuprinde circa 1500 de cuvinte din cele mai uzuale: numele
unor obiecte si actiuni foarte importante(casa, masa), numele unor alimente, numele
partilor corpului omenesc(mana, picior), numele unor culori importante, numele unor
familii si ale unor rude, cele mai bine reprezentate in vocabular fiind cuvintele de
legatura, pronumele, numeralele.
Masa vocabularului cuprinde 90% din totalitatea cuvintelor existente in limba romana:
arhaisme(chezasie=garantie), regionalisme(cucuruz=porumb), termeni de
argou(polonic=bucatar), termeni de jargon(merci). Este foarte bine stiut faptul ca limba
este in continua schimbare, schimbare aparuta in primul rand datorita dezvoltarii
tehnologice si economice. Fiecare epoca a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte
intrate in limba in special prin traducerile de carti bisericesti), grecisme, turcisme (in
perioada fanariota), ungurisme (mai ales in perioada stapanirii austro-ungare in
Transilvania), frantuzisme (mai ales în epoca moderna), anglicisme si americanisme mai
recent.

Luand drept exemplu influenta limbii engleze, primul fapt demn de mentionat este ca
vorbim de un fenomen international (nu numai european, ci si mondial). Imprumutul
masiv de termeni anglo-americani s-a manifestat dupa al doilea razboi mondial in
majoritatea limbilor europene si nu numai.Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin
progresul anumitor domenii ale tehnicii. Trebuie subliniat faptul ca aceste imprumuturi si
influente sunt necesare, chiar pozitive, atata timp cat nu devin exagerate.
Imprumutul de termeni anglo-americani reprezinta un fenomen desfasurat in limba
noastra mai ales in ultimele decenii. E o patrundere masiva, care continua sa creasca intr-
un ritm accelerat, dar care isi gaseste motivatia in necesitatea de a desemna anumite
realitati extralingvistice. Aceste realitati au uneori nevoie de termeni neechivoci(in
special termeni tehnici ce necesita precizie) pentru a fi desemnate.
Un rol foarte important in difuzarea inovatiilor lexicale il are presa, care, pe langa faptul
ca este considerata „a patra putere in stat”, este si un important factor cultural-educativ.
Prin larga sa audienta, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisa si audio-vizuala ia
parte la „educarea lingvistica” a publicului, dar si la diversificarea si difuzarea inovatiilor
lexicale.
Aspectele influentei engleze in limba romana poate fi abordata din perspectiva
normativa: pe de o parte norma socio-culturala, iar pe de alta parte norma lingvistica.
Norma socio-culturala reglementeaza motivatia si functia imprumutului in raport cu
specificul unui anumit stil sau registru al limbii. Conform celor doua categorii stabilite de
Sextil Puscariu, anglicanismele care apar in presa actuala se pot incadra in: „necesare”
sau „de lux”.
1. Imprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unitati frazeologice care nu au
un corespondent in limba romana sau care prezinta unele avantaje in raport cu termenul
autohton. In acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocventei si
nu in ultimul rand al circulatiei internationale. Ele sunt motivate de noutatea referentului.
In acelasi timp, luam in calcul si o motivare denotativa si, chiar una conotativa (stilistica),
in anumite situatii, chiar daca mai putine la numar.
Anglicismele denotative nu au, in general, echivalente in limba romană, intrucat
denumesc realitati aparute recent in diferite domenii ale culturii materiale si spirituale.
2. Anglicismele ,,de lux” sunt imprumuturi inutile, care tin de tendinta de ordin subiectiv
a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic in acest mod. Asemenea termeni
nu fac decat sa dubleze cuvine romanesti, fara a aduce informatii suplimentare.

IMPRUMUTURILE NECESARE -LISTA DOMENIILOR

Terminologia economica, financiara, comerciala si a profesoriilor

-Baby-sitter, cu sensul generic de „ingrijitor de copii”, apare in anunturile publicitare cu
un sens specializat ce include „tehnici pentru ingrijirea, supravegherea si educarea
copiilor prescolari si scolari”.
-Broker si dealer – intermediar.
-Drive-in – cinema, restaurant sau alt local care ofera servicii clientilor fara ca acestia sa-
si paraseasca masinile, in timpul unei stiri fiind numit si „Fast Food la volan”.
-Duty-free – apare ca adjectiv avand semnificatia de marfuri cumparate pe aeroporturi,
nave sau in avion, la preturi mici, fiind scutite de taxe. In presa actuala poate aparea si ca
substantiv: „taxe de infiintare a unui duty-free”.
-Non-profit – care nu cauta sa obtina profit.
-Rating – categorie, clasificare, clasa, rang.
-Tour-operator – companie care organizeaza si vinde vacante prin intermediul unui agent
turistic.
-Voucher – document care poate fi folosi, in loc de bani, pentru a plati ceva.

Terminologia tehnica
-Airbag – perna gonflabila destinata sa protejeze, in caz de ciocnire, pasagerii de pe
locurile din fata ale unui automobil.
-Hard si soft – termeni din cibernetica.
-Lap-top – calculator portabil.
-Screening – examen medical realizat cu raze X.
- A scana – verbul din engleza „to scan”(a examina ceva in detaliu, cu ajutorul unui
fascicul de raze X).
-Shipping – expediere de marfuri cu ajutorul navelor.
-Site – spatiu, pagina de Internet.
-Walkman – casetofon portabil cu casti, la care pot fi ascultate din mers inregistrari
muzicale.

Termeni din domeniul comunicatiilor si presei

-Banner – fasie lunga de panza pe care este scris un mesaj, un slogan.
-Clip – scurt film publicitar difuzat la televizor.
-Hot line – linie telefonica prin care publicul poate contacta politia sau alte servicii pentru
a da informatii despre anumite situatii speciale.

Termeni din domeniul invatamantului si cercetarii

-Curriculum – programa scolara pentru o anumita disciplina.
-Grant – suma de bani nerambursabila acordata unui cercetator individual, echipe de
cercetare, institut de cercetare pentru realizarea, intr-o perioada de timp determinata, a
unei activitati de cercetare stiintifica sau a unei activitati conexe activitatii stiintifice.
-Master – studii aprofundate.

Terminologia sportiva
-Snow-board - sportul si suportul cu ajutorul caruia este practicat.
-Skateboard – sportul practicat cu ajutorul plansei pe role.
-Skate – patinaj pe role.
-Canyoning – sport extrem constand in coborarea pe vaile unor torenti din munti.

Domeniul vietii mondene

-Body – obiect de lenjerie feminina.
-Bodypainting – pictura pe corp.
-Fan club – un grup organizat, ai carui membri admira aceeasi persoana.
-Grill – gratar.
-Roll on – recipient de uz cosmetic, medical cu bila.
-Stripper – persoana care castiga bani facand striptease.
-High-life – elita.
-Party – petrecere.

ANGLICANISMELE „DE LUX” – LISTA DOMENIILOR

Termeni din domeniul economic-financiar, comercial si al profesiilor

-Advertisig - publicitate.
-Agreement – acord financiar, economic.
-Showroom – magazin de expozitie.
Termeni din domeniul comunicatiilor
-Briefing – conferinta de presa.
-Key – speaker – vorbitor principal.

Domeniul invatamantului
-Training –pregatire, instruire.
-Item – intrebare, punct dintr-un test.
-Visitig professor – profesor oaspete.

Domeniul artistic
-Band – orchestra, formatie muzicala.
-Evergreen – slagar.
-Performance – spectacol.
-Teleplay – piesa de teatru la TV.

Domeniul sportiv
-Draftat – transferat.
-Pole-position – pozitie de favorit intr-o competitie sportiva.
-Soccer – fotbal.

Domeniul vietii mondene

-Fashion – moda.
-Make-up – farduri.
-Modeling – meseria de manechin.

Domeniul gastronomiei
-Snaks – gustari.
-Steak – carne pentru friptura.

Desi anglicanismele sunt termeni neadaptati sau incomplet adaptati la sistemul limbii,
studiile spcializate au pus in evidenta faptul ca, prin caracterul lor regulat si repetabil, pot
fi considerate ca avand caracter de norma(fonetica, ortografica, morfologica).

1. Normele ortografice si ortoepice

Tendinta generala a limbii literare actuale este de a pastra imprumuturile din engleza intr-
o forma cat mai apropiata de cea din limba sursa. Pastrarea aspectului din limba de
origine reprezinta si o conditie a fortei de sugestie(presa si limbajul tinerilor).
In cazul revenirii la scrierea etimologica a unor imprumuturi vechi, perfect similare sub
aspect fonetic si grafic reprezinta o dovada de snobism. Exemple clare intalnim in presa:
„leaderul”, „meeting”.
Tot in presa actuala intalnim tendinta de imitare a manierei anglo-americane de scriere cu
majuscule a cuvintelor din componenta titlurilor(exemplu: „Produse Lactate De Cea Mai
Inalta Calitate”).
Probleme de scriere apar adesea in cazul scrierii compuselor englezesti cu sau fara
cratima, dar si in utilizarea cratimei in cazul formelor articulare enclitic, flexionate sau
derivate. Exemple:
-skateboard si skate-board
-work-shop si workshop
-punk-ist si punkist

2. Normele morfologice
O consecinta a patrunderii masive a cuvintelor din engleza ar putea fi „subminarea”
caracterului flexionar al limbii romane prin cresterea numarului adjectivelor invariabile si
stergerea granitelor dintre partile de vorbire.

3. Norma lexico-semantica
Definirea sensului imprumuturilor se face, in general, printr-un sinonim sau o expresie
echivalenta romaneasca. Anglicanismul mai poate fi introdus in text dupa echivalentul
sau romanesc sau, intr-o maniera jurnalistica, prin alternarea termenilor sinonime in
titluri si subtitluri.
In asimilarea anglicanismelor putem intalni diferite capcane: „falsi prieteni”, constructii
pleonastice, termeni prost formati.
„Falsii prieteni” desemneaza teremni straini cu forma identica sau foarte apropiata, dar cu
semnificatie distincta fata de corespondentele lor romanesti.
Exemple:
-a acomoda si to accomodate(a asigura cuiva cazarea)
-agrement si agreement(acord)
-audienta si audience(public)
-a observa si to observe(a respecta o lege, o traditie)
-suport si support(sprijin financiar).

Necunoasterea sensului unor anglicanisme, neatentia, graba sau neglijenta genereaza in

presa constructii pleonastice.
Exemple:
-„leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare” (alaturarea unui
anglicanism si a echivalentului sau romanesc)
-mijloace mass-media
-hit de mare succes
-conducerea manageriala a unitatii

Termeni prost formati:

-stripteuz
-hipermarket (inutil deoarece dubleaza sensul americanismului supermarket)
-bisnitman

Parerea mea in ceea ce priveste aceasta avalansa a termenilor din limba engleza este ca
nu trebuie sa ne lasam in totalitate influentati de mass- media preluand fara a cerceta
termeni straini inutili. Bucurandu-se de un mare succes in fata publicului larg, mass-
media pune in pericol limba romana prin introducerea de termeni inutili, fara nicio
necesitate.
In concluzie, asistand la o dezvoltare tehnologica fara precedent, la o interculturalitate in
plina dezvoltare, nemaiintalnita pana azi, facilitata de numeroasele canale de comunicare
si raspandire a ideilor, a cuceririlor stiintifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor
culturale, atat oamenii de cultura, cat si cadrele didactice trebuie sa intervina pentru
protejarea limbii romane. Un articol privitor la protejarea limbii romane a fost publicat in
ziarul „Romania Libera” din 16 septembrie 2007 cu titlul „Proiect de rezolutie privind
protejarea limbii romane, la Parlamentul European”. Indiferent de numele initiatorului, o
lege pentru protejarea limbii române este, cu siguranta, necesară. Evident, imprumuturile
vor continua sa intre in limba romana, insa suntem datori sa ne informam in ceea ce
priveste utilitatea lor si sa ne limitam la cele ce faciliteaza relatiile dintre oameni pentru
un schimb mai bun cultural, sa facem uz , nu abuz si sa NU le utilizam doar pentru ca
sunt la moda.

EXEMPLE DE ARTICOLE DIN PRESA SCRISA CE RELEVA AVALANSA

IMPRUMUTURILOR DIN LIMBA ENGLEZA

„Broker Cluj a revenit la tranzactionare luni, cu un plus de 60% din actiuni incarcate in
conturile investitorilor care au participat in vara la majorarea capitalului.”(„Romania
Libera”- Sambata, 17 Noiembrie 2007)
„Pentru shopping combinat cu vacanta, romanii aleg sa mearga in Dubai, unde acum
incepe sa se desfasoare Festivalul Shoppingului", a declarat Traian Badulescu, purtatorul
de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania.”(„Romania
Libera” -Marti, 08 Ianuarie 2008 )
"Eu si sotia mea, Tipper, vom dona intregul castig Aliantei pentru Protectia Climei, o
organizatie non-profit dedicata schimbarii opiniei publice din SUA si din lume in privinta
urgentei rezolvarii crizei climatului", a adaugat fostul vicepresedinte
american.”(„Romania Libera” - Vineri, 12 Octombrie 2007)
„Visa le propune comerciantilor online o noua solutie de plata – 3V prepaid voucher –
menita sa-i atraga in magazinele virtuale chiar si pe utilizatorii cei mai sceptici in ceea ce
priveste siguranta tranzactiilor pe site-urile web.” („Romania Libera”- Luni, 08
Octombrie 2007)
„…airbag sofer si pasager, Cruise Control, capac mobil portbagaj, usa laterala culisanta
dreapta vitrata, etc.”(„Romania Libera”- Luni, 17 Decembrie 2007 )
„In acest sens, Nokia N810 este echipat cu acelasi touchscreen cu diagonala de 10,5 cm
(sau 4,1") si rezolutie de 800 x 430 pixeli ca si predecesorul sau, ceea ce face ca acest
device sa nu fie unul de dimensiuni mici (72x128x14 mm si greutate de 226 grame). Insa
cea mai interesanta imbunatatire adusa este adaugarea unui modul GPS si a unui set de
harti preinstalate. Alt lucru important – dotarea cu o tastatura QWERTY hardware care
va usura introducerea de text.”(„Romania Libera”- Marti, 23 Octombrie 2007)
„Laptop rezistent la socuri, PDA ignifug, player MP3 pentru surferi: produse de nisa, mai
rare in magazine.”(„Evenimentul zilei”-12 Noiembrie 2007)
„Subsidiara din Romania a producatorului de echipament sportiv Puma va deschide, luna
viitoare, primul showroom permanent de pe piata locala, in Bucuresti.” (Evenimentul
zilei”-17 Noiembrie 2007)
„Doi nemteni, sot si sotie, din orasul Roman, si-au deschis, in urma cu doua saptamani,
un pet-shop cu pasari si animale de companie.:(„Evenimentul zilei” -26 Noiembrie 2007 )
„Momentele tensionate s-au tinut lant vineri seara la show-ul "Dansez pentru tine", astfel
ca, in intervalul orar 20.31-0.55, Pro TV a inregistrat pe publicul comercial cu varste
cuprinse intre 18 si 49 de ani o medie de audienta de 8,7 puncte de rating si 28,3 cota de
piata.
Postul lui Sarbu a fost lider detasat in prime-time, Antena 1 inregistrand abia 1,4 puncte
de rating si o cota de piata de 4,4%.”(„Evenimentul zilei”-5 Noiembrie 2007 )
„Cei care sunt promoteri sau hostess pot lucra program normal, de luni pana vineri, sau
numai in week-end.”(„Evenimentul zilei”- 25 Decembrie 2007)
„Angajatorii atrag studentii cu oferte part-time”(„Evenimentul zilei”-29 Octombrie 2007)

SURSE:

http://209.85.129.104/search?q=cache:z33zKULD-
HcJ:www.uttgm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europe
ana/Lucrari/LauraRus.pdf+influenta+limbii+engleza+in+limba+romana+actuala&hl=ro&
ct=clnk&cd=2&gl=ro&clien
Adriana Stoichitoiu-Ichim – „Vocabularul limbii romane actuale – Dinamica, influente,
creativitate”
http://www.expres.ro/article.php?artid=328579