Influența deformației termice a sculei și a uzurii sculei asupra preciziei de prelucrare

Lucrarea 2

L2 Influența deformației termice a sculei și a uzurii acesteia asupra

preciziei de prelucrare

1. Generalități

Cei mai importanți factori sistematici care influențează precizia de prelucrare

pe mașinile-unelte sunt uzura și deformația termică.

Uzura cuțitului de strung și deformația termică influențează direct precizia

dimensională și de formă a semifabricatelor strunjite.

Principalele cauze ale apariției deformației termice și uzurii sculei așchietoare

sunt:

-frecarea dintre sculă și materialul de prelucrat precum și schimbarea structurii

materialului sc sub acțiunea caldurii dezv . în procesul de așchiere;

-frecarea din timpul așchierii are loc în condiții deosebite, la presiuni specifice de
ordinul 400-500 daN/mm2, temperatura din zona de așchiere poate sa ajungă până
la 1000C în lipsa lichidelor de răcire-ungere;

-deformația termică și uzura acționează simultan și în sens opus: uzura mărește

diametrul piesei iar deformația termică il micșorează.

Scopul lucrării: determinarea influenței deformației termice și a uzurii cuțitului de

strung asupra preciziei dimensionale și de formă la strunjirea exterioară precum și
determinarea uzurii specifice a cuțitului de strung cu care s-a executat prelucrarea.

2. Mod de lucru

Parametrii regim de prelucrare:

t 1=0,5 mm

s=0,1mm /rot

v t=100 m/min,

se adoptă - turația reală= ______ rot/min și se calculează viteza reală=_____ m/min,

știind ca diametrul de prelucrat este de ____ mm.

1
Influența deformației termice a sculei și a uzurii sculei asupra preciziei de prelucrare

Lucrarea 2
Se montează cuțitul în dispozitiv și se reglează ceasul comparator la zero,
setându-se astfel dimensiunea inițială a cuțitului ca punct zero/etalon al
măsurătorilor. Cu palpatorul retras, pentru a nu deranja reglajul făcut se montează
cuțitul în dispozitivul portcuțit al strungului.

Se strunjește timp de două minute continuu, apoi se scoate cuțitul din

dispozitivul portcuțit, se măsoară temperatura și se instalează cât mai rapid în
dispozitivul destinat măsurătorii, dispozitiv reglat la zero în etapa inițială. Abaterea
înregistrată se trece în tabel, ținând cont de semnul acesteia. Se răcește cuțitul în
apă și se evaluează modificările în lungime, trecându-se din nou în tabel.

Se prinde cuțitul în dispozitivul portcuțit și se strunjește timp de 10 minute

dupa care se reiau pașii descriși mai sus, înscriindu-se în tabel valorile constatate.

Ultima prelucrare se încheie la apariția uzurii catastrofale.

3. Înregistrarea rezultatelor și prelucrarea lor

Stare cuțit Temperatur Parametru Timp de așchiere

a ºC măsurat 2 10 20
Citiri la comparator [mm]
Cald 1 7
Rece U
Δ

Diametrul prelucrat [mm] Timpul de prelucrare

2 10 20
Lungimea drumului parcurs,
L [mm]
Eroarea dimensională
datorată deformației termice
și uzurii cuțitului

π∙d ∙n
L= ∙t , unde,
1000 p [ mm ]

L= lungimea drumului parcurs de cuțit în timpul așchierii, mm

d= diametrul prelucrat al arborelui, mm

n= turația, rot/min

tp= durata prelucrării, min

2
 Influența deformației termice a sculei și a uzurii sculei asupra preciziei de prelucrare

Lucrarea 2
ϵ - dublul valorii citite la ceasul comparator în stare caldă a cuțitului

4. Fișă de lucru

1. Definiți uzura

2. Definiți uzura sculei așchietoare

3. Arătați care sunt cauzele principale ale apariției deformației termice și uzurii sculei
așchietoare.

4. Identificați problemele legate de uzura plăcuțelor

1 3

2
6

5
4

5. Trasați curbele de variație ale uzurii, deformației termice și influenței cumulate ale
celor doi factori sistematici după valorile lor măsurate, în funcție de timp. Explicați.

6. Arătați ce măsuri tehnologice pot fi luate în vederea reducerii influenței celor doi
factori.