Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate

care contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele sunt resurse materiale
ale procesului de învăţământ, selecţionate din realitate, modificate sau confecţionate în
vederea atingerii unor obiective pedagogice.
Mijloacele de învăţământ reprezintă materiale auxiliare care beneficiază de un
anumit potenţial pedagogic valorificabil în procesul de învăţământ. Acest potenţial se
poate manifesta ca :
 sprijin acordat elevilor pentru învăţarea obiectivelor pedagogice ( potenţial
pentru comunicarea de informaţii, formare de noţiuni, concepte, deprinderi,
atitudini, asigurarea participării elevilor în activitatea de învăţare);
 sprijin acordat elevilor şi profesorului pentru raţionalizarea activităţii
desfăşurate şi prevenirea apariţiei premature a oboselii.
O resursă materială poate dispune de un potenţial :
 de comunicare de cunoştinţe, informaţii, sarcini de rezolvare sau de
conexiune inversă;
 de activizare a spiritului de observaţie , a eforturilor proprii de gândire, a
stimulării creativităţii şi a motivaţiei pentru învăţare;
 de formare a noţiunilor, a capacităţilor intelectuale, a strategiilor de
rezolvare, a deprinderilor , a aptitudinilor şi atitudinilor;
 ergonomic prin raţionalizarea eforturilor depuse de elevi şi profesor,
sprijinirea activităţii în ritm propriu şi combaterea monotoniei.
In procesul de învăţământ tehnologic se folosesc atât resursele materiale realizate
intenţionat pentru această activitate, cât şi resurse produse în alte domenii şi prelucrate de
învăţământ pentru scopurile sale. Prin aplicarea concomitentă a criteriilor de clasificare
(după potenţialul deţinut şi după intenţionalitatea realizării), rezultă mai multe tipuri de
resurse materiale şi anume:
 mijloace de învăţământ concepute şi realizate intenţionat instruire/ învăţare/
evaluare ( planşe, diapozitive, machete funcţionale, truse didactice, etc.);
 mijloace de învăţământ preluate din alte domenii (aparate, instrumente, scule,
utilaje, imprimate, formulare, STAS-uri, etc.);
 echipamente tehnice preluate din alte domenii având potenţial tehnic şi ergonomic
pentru procesul de învăţământ ( retroproiectoare, video-proiectoare, calculatoare,
etc.);
 materialul didactic natural sau organe vii ale acestora – vii, exicate, ierborizate,
formolizate, etc., toate acestea nefiind un material didactic ci plante şi animale
care numai după o prealabilă prelucrare se transformă în material didactic;
 medii de instruire care pot fi realizate intenţionat pentru învăţământ ( săli de clasă,
laboratoare, ferme şcolare, ateliere , lotul şcolar, grădina, mini-parcul,etc.).
Procesul de informatizare al şcolilor a adus beneficii multiple procesului de
învăţământ, făcând posibilă existenţa unor echipamente tehnice în dotarea şcolii,
precum:
- calculatoare electronice;
- televizor;
- video-proiector multimedia;
- camere foto digitale;
- cameră video;
 - casetofon,
- retroproiector;
- calculatoare de buzunar;
- dispozitive de instruire, etc.

Instruirea asistată de calculator (IAC)

Informatizarea societăţii a determinat pătrunderea calculatorului în instituţiile de
învăţământ. Calculatorul poate fi folosit în şcoală pentru activităţi de: predare – învăţare -
evaluare; activităţi extraşcolare - proiecte; cercetare; administraţie, gestiune.
Raportat la procesul de învăţământ, calculatorul constituie mijlocul de învăţământ
cel mai nou şi mai complex. El este utilizat: în predarea informaticii, mijlocind învăţarea
elevilor în utilizarea unor tehnici de comunicare; în predarea celorlalte discipline şcolare,
determinând o nouă formă de concepere şi realizare a învăţării, denumită instruirea
asistată de calculator (IAC) .
În acest context, calculatorul devine o resursă valoroasă, care generează o serie de
avantaje, precum:
- posibilitatea furnizării unor informaţii de calitate, în baza unor programe
elaborate de echipe multidisciplinare;
- posibilitatea de a dirija învăţarea unui număr mare de elevi/studenţi, acordându-le
o asistenţă pedagogică de calitate;
- posibilitatea individualizării învăţării prin respectarea ritmului de lucru şi a
nivelului de pregătire al fiecărui elev;
- posibilitatea realizării unui învăţământ „la distanţă” pentru diferite categorii de
elevi/studenţi dar şi cadre didactice.
Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate: informaţii; aplicaţii, exerciţii, probleme;
jocuri didactice; simularea unor procese/fenomene; itemi de evaluare/autoevaluare;
Eficienţa instruirii asistată de calculator depinde de: calitatea programelor;
competenţele didacto-metodice şi tehnice ale cadrului didactic; competenţele tehnice ale
elevilor.

1. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan,

Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
2. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1995.
3. Mihai Stanciu, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava, 2003.
ROLUL ŞI FUNCŢIILE MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ŞCOALA
MODERNĂ

 
Eficienţa diferitelor mijloace de învăţământ se face în funcţie de
contribuţia lor larealizarea obiectivelor propuse luând în considerare
trei criterii de ordin pedagogic, tehnic
ş i administrativ:1 . C r i t e r i u   p e d a g o g i c   s e   r e f e r ă   l a   i d e n t i f i c a r e
a   f u n c ţ i i l o r   p e   c a r e   t r e b u i e   s ă   l e îndeplinească mijloacele de
învăţământ în cadrul activităţilor: de sensibilizare la o problemă de comunicare, de
prezentare a unor situaţii problemă; de transmitere deinformaţii suplimentare; de captare
a atenţiei; de sprijinire a formării deprinderilor  practice.2 . C r i t e r i u l t e h n i c
presupune mod de care dispune de mijloacele dorite, uşurinţa
d e  procurare şi folosire, caracterul practic al utilizării lor, cât de familiare ne sunt nouăşi
copiilor.3.Criteriul administrativ constă în luarea în calcul a posibilităţilor de
dotare a sălii deg r u p ă c u a n u m i t e m a t e r i a l e , a m b i a n ţ a î n c a r e s e
produce învăţarea, a r h i t e c t u r a internă, flexibilitatea împărţirii spaţiului
educaţional.Alegerea mijloacelor care să fie la maximum utilizate cu eficienţă
depinde în ultimainstanţă de competenţa cadrului didactic de ale integra şi adapta unei
situaţii de învăţare având învedere atât criteriile de selectare menţionate cât şi tipul de
activitate în care se utilizează. La nivelulînvăţământului preşcolar se delimitează
trei direcţii de utilizare: în activităţile frontale (activităţi comune şi
complementare), în cadrul activităţilor de grup (arii de stimulare) şi în cadrul
activităţilor individuale (activităţi desfăşurate atât în cadrul ariilor de stimulare cât şi în
cadrul activităţilor dedupă amiază).

3.Contribuţia mijloacelor de învăţământ la realizarea obiectivelor cognitive, afective, psiho-motorii,

la reconsiderarea relaţiei educator-elev şi la evaluarea procesului de învăţământ 
Având în vedere vârsta copiilor şi particularităţile lor individuale, d
eşi materialuldidactic ales spre a fi folosit în activitatea didactică
e s t e a d e c v a t c o n ţ i n u t u l u i ş i s i t u a ţ i l o r d e învăţare, nu este suficient, acesta
trebuie să respecte cerinţele de ordin estetic şi igienic. Nu se vafolosi sub nici o formă un
material didactic uzat sau care atentează la sănătatea copiilor.Utilizarea mijloacelor
de învăţământ în cele trei tipuri de activităţi, subliniem că în activităţile frontale,
activităţi desfăşurate cu întreaga grupă de copii, aceste instrumente sau resursemateriale,
sunt în majoritatea cazurilor enumerate de educatoare. Copiii recepţionează
mesajelet r a n s m i s e c u a j u t o r u l l o r ş i o p e r e a z ă a p o i c u e l e î n f u n c ţ i e i
d e s c o p u l u r m ă r i t . M i j l o c u l d e învăţământ utilizat când se lucrează cu întreaga
grupă este ales în funcţie de categoria de activitateşi în concordanţă cu obiectivul
preconizat.De exemplu, într-o activitate de cunoaşterea mediului, în cazul observărilor se
foloseşteexplorarea obiectelor şi fenomenelor prin contactul nemijlocit al
copilului cu acestea. Se impune utilizarea obiectelor din natură sau a substitutelor
acestora, care să trezească interesul copiilor, săofere informaţii veridice, concrete,
complete, să ofere acces la cunoaştere prin mai mulţi analizatori,care au şi un impact
afectiv puternic. Educatoarea la va duce în sala de grupă, în măsura în
carecondiţiile îi permit sau va duce copiii să le vadă în mediul lor natural.O altă
categorie de activitate cu multe valenţe pedagogice, care, impune un variat
şi bogat material didactic este activitatea de educare a limbajului. În activităţile de
povestire, imaginileşi planşele se dovedesc a fiun bun captator al atenţiei. Este important
ca planşele prezentate să fie relevante pentru momentul povestirii, să fie viu colorate,
să fie suficient dimensionate pentru a fi văzute de copii, să fie îngrijiteşi curate. Tot în
activităţile de educare a limbajului utilizate cu eficienţă în învăţarea literelor,
încorectarea vorbirii sunt jetoanele. În funcţie de cerinţe în educarea şi
dezvoltarea limbajului,mijloace la îndemâna educatoarei sunt: aparatele de proiecţie,
diafilmele, casetofonul, CD-ROM-urile, TV-ul. Şi desenele animate sunt deosebit
de eficiente, deoarece într-un context relaxant,  populat cu personaje plăcute,
copilul recepţionează mai uşor mesajul verbal.3
 
Unul din obiectivele activităţilor de educare a limbajului a cărui realizare depinde de
mijloacele deînvăţământ utilizate este cel al familiarizării şi formării de muncă
intelectuală la copii. Răsfoindcărţi, caiete copii învaţă să ţină carte în poziţia firească
să o răsfoiască să cunoască sensul citirii, săconverseze, unii chiar să citească.Utilizarea
mijloacelor de învăţământ în cadrul activităţilor cu conţinut matematic
esteabsolut necesară datorită nivelului gândirii logice la care se află copilul.
Se foloseşte
materiald i d a c t i c   d i s t r i b u t i v   î n   î n v ă ţ a r e a   n u m ă r a t u l u i ,   î n   s t a b i l i r e a   c o r
espondenţei a două mulţimi, înr e z o l v a r e a   p r o b l e m e l o r ,   î n   d e s c o
m p u n e r e a   n u m e r e l o r ,   î n   c o m p u n e r e a   l o r ,   î n   e f e c t u a r e a măsurători
lor. Numai mânuind materialul didactic copilul va înţelege mai uşor noţiunile
matematiceatât de abstracte, va reuşi să la însuşească şi să opereze cu
ele.Î n   d e s f ă ş u r a r e a   a c t i v i t ă ţ i l o r   a r t i s t i c o - p l a s t i c e   ş i   a   a c t i v i t ă ţ i l o r  
practice materialeledidactice sunt indispensabile. Materiale care per
m i t   c o p i i l o r   s ă - ş i   e x e r s e z e   d e p r i n d e r i l e   ş i aptitudinile artistice:
creioanele, pensulele, acuarelele, foile de desen, hârtia glasată,
foarfecele,mărgelele
etc.L a   a c t i v i t ă ţ i l e   d e   e d u c a ţ i e i   m u z i c a l ă   s e   c e r e   f o l o s i r e a   i n s t r u m e n t e
lor muzicale, acasetofoanelor, a CD-ROM-urilor ca mijloace de
î n v ă ţ ă m â n t . U t i l i z a r e a l o r a j u t ă c o p i i s ă s e familiarizeze cu liniile melodice
ale cântecelor, educă memoria muzicală.O prezenţă certă în unităţile de învăţământ
preşcolar este calculatorul care ajută copii săfacă primii paşi în lumea informaticii.
Copii învăţă să-şi scrie numele recunosc litere, cifre etc. P o r n i n d d e l a j o c
calculatorul poate realiza educarea limbajului prin povestiri după un
ş i r d e ilustraţii, citirea după imagini selective, denumirea unui peisaj,
vorbirea dialogată. Se pot
realizao b i e c t i v e   i m p o r t a n t e   l a   a c t i v i t ă ţ i l o r   m a t e m a t i c e :   o r i e n t a r e   î n   s
p a ţ i u ,   c o n s t i t u i r e a   m u l ţ i m i l o r , formarea şirurilor crescătoare şi descrescăt
oare, formare de perechi, rezolvarea de probleme.Calculatorul poate fi utilizat
atât pentru fiecare activitate distinctă cât şi în cadrul opţionalului, undegraniţa dintre
activităţi poate dispărea.În activitatea desfăşurată în ariile de stimulare,
mijloacele de învăţământ sunt puse la dispoziţia copiilor şi sunt manevrate de copii.
Spaţiile destinate sunt dotate adecvat fiecărei arii cumijloace de învăţământ
corespunzătoare.Jocurile distractive desfăşurate complementar nu necesită un
material deosebit, se potfolosi: mingea, coarda, popicele, cretă de
colorat.Educatoarele pot îmbogăţi zestrea materială a grădiniţei cu planşe,
desene ilustraţii,material distributiv, înregistrări, casete video etc. În curtea
grădiniţei se pot amenaja cu părinţii tobogane, gropi cu nisip, scări fixe, bazine cu
apă, terenuri sportive. Mobilierul din sălile de grupătrebuie să fie uşor, deplasabil, potrivit
înălţimii copiilor şi cu posibilităţi de reamplasare. Se poateamenaja colţul viu (acvariu cu
peşti sau broaşte ţestoase) împreună cu copiii.I n t e g r a r e a m i j l o a c e l o r d e
î n v ă ţ ă m â n t î n c e l e t r e i c a t e g o r i i d e a c t i v i t ă ţ i d e p i n d e d e obiectivele
urmărite, de strategiile folosite şi de posibilităţile tehnice de care dispunem.Mijloacele
de învăţământ au un rol important în evaluarea randamentului şcolar,
dă posibilitatea diagnosticării şi aprecierii progreselor copiilor, prin crearea
unor situaţii-problemă,care să testeze capacitatea lor de a opera cu datele învăţate, de
a identifica, compara sau interpreta.

4.Tipuri  de  mijloace  de  învăţământ.

O primă clasificare a mijloacelor de învăţământ ar fi aceea realizată de Wilker
Shrammdupă criteriul istoriei:Generaţia I care cuprinde: tabla, manuscrisele, obiectele de
muzeu;Generaţia a II-a : tiparul, informaţii gata elaborate (manuale texte
imprimate);G e n e r a ţ i a   a   I I I - a   :   f o t o g r a f i a ,   d i a p o z i t i v u l , î n r e g i s t r ă r i l e  
s o n o r e ,   f i l m u l , televiziunea;Generaţia a IV-a : tehnicile moderne, maşinile de
instruire;Generaţia a V-a : presupune folosirea calculatorului electronic.4
 
În momentul de faţă suntem la generaţia a VI-a constituită din reţele de
calculatoarelocale, regionale sau mondiale (internet), din alte tehnologii
informaţionale şi comunicaţionale oferite de reţele GSM.Clasificarea după criteriul
istoric nu este singura , mai există şi alte criterii de clasificare.
Şi anume:
-criteriul analizatorului căruia i se adresează, mijloacele fiind vizuale, auditive,
audiovizuale;
-criteriul funcţiei pedagogiceDin perspectiva funcţionalităţii pedagogice (după
I.Cerghit) mijloacele de învăţământ aufost clasificate în:a – mijloace informativ –
demonstrative (ierbare, insectare, obiecte, aparate, ilustraţii, fotografii,
planşe,tabele etc); b – mijloace de exersare şi formare (aparate, instrumente, instalaţii);c –
mijloace de raţionalizare a timpului (hărţi, şabloane, maşini de multiplicat);d – mijloace
de evaluare a rezultatelor învăţării (teste, maşini de testare, calculatoare).Unii autori
clasifică mijloacele de învăţământ după criteriul prezenţei sau absenţei
mesajuluididactic se disting astfel:A.mijloace de învăţământ care includ mesajul
didactic.Această categorie include mijloace de învăţământ cu mesaje didactice şi se
concretizeazăîn toate mijloacele care reproduc anumite trăsături caracteristice
obiectelor:a – m i j l o a c e d e î n v ă ţ ă m â n t c a r e r e d a u î n f o r m a n a t u r a l ă
o b i e c t e l e ş i f e n o m e n e l e realităţii: plante, roci, substanţe; b – mijloace de
învăţământ sub formă de materiale grafice: hărţi, diagrame, tablouri,  planşe;c –
mijloace de învăţământ sub formă de modele substanţiale, funcţionale şi
acţionale:machete, mulaje, modele, blocurile logice ale lui Dines;d – tehnici audio
vizuale; discuri, benzi magnetice.B. mijloace de învăţământ care facilitează transmiterea
mesajelor sau informaţiilor didactice: tablamagnetică, diapozitive.

5. Integrarea mijloacelor de învăţământ în ansamblul tehnologiilor didactice moderne.

În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce
priveştelegătura între progresul ştiinţei şi învăţământ. Această legătură nu este nouă, ea s-
a manifestat întoate epocile şi civilizaţiile şi a constat în transmiterea în cadrul
lecţiei a progreselor ştiinţei şitehnicii. Ceea ce face interesantă această
legătură, în prezent, este prezenţa calculatorului şi utilizarea lui în organizarea
instruirii, în conducerea învăţământului sau în cercetarea pedagogică.Astfel, s-a născut
o nouă metodă didactică, intitulată generic instruirea  asistată  decalculator 
(I.A.C.). Această metodă modernă încadrată de Ioan Cerghit în categoria metodelor
deraţionalizare a învăţării şi predării, asigură o mai bună colaborare între
cadru didactic şi elev,ducând transformarea primului în moderator sau îndrumător al
activităţii de învăţare.Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a
învăţa prin
cercetare,  p r i n   d e s c o p e r i r e ,   d e   a   i n t e r a c ţ i o n a   ş i   d e   a   r ă s p u n d e   l a   d i v e r ş
i   s t i m u l i   v i z u a l i   s a u   a u d i t i v i . Calculatorul oferă un set variat de
informaţii, de întrebări sau probleme, prezentate sub formăsonoră sau
vizuală, prin texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene sau
grafice.Calculatorul este un mediu interactiv, care menţine atenţia şi motivaţia elevului
treze, indiferent degradul de dificultate. Ca orice metodă didactică, şi instruirea
asistată de calculator are avantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a
fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. In primulrând, utilizarea calculatorului înseamnă o
mare economie de timp, fiind totuşi foarte costisitoare. Înal doilea rând, calculatorul
stimulează unele fenomene şi procese, dar nu înlocuieşte experimentelesau observaţia lor
directă.

Orice apel la mijloace pune în balanţă avantaje şi dezavantaje.

  Avantaje:
ele suplimentează explicaţiile verbale ipostaziind un suport vizibil, intuitiv,
mijlocescelevilor o realitate greu accesibilă direct, provoacă şi susţin
motivaţii cognitive, consolidează cunoştinţe, eficientizează folosirea timpului de
instruire.

  Dezavantaje
: predispun la o standardizare a perceperii şi interpretării realităţii, îmbie la
receptarea  p a s i v ă ,   u n e o r i   p r o d u c   d e n a t u r ă r i   a   f e n o m e n e l o r   e t a l a t e   ş i   c o
n c u r ă   l a   f o r m a r e a   u n o r   i m a g i n i artificiale despre societate.În concluzie
selectarea mijloacelor de învăţământ trebuie făcută cu multă competenţă fără
supra solicitări sau exagerări.