Problemele propuse pentru examenele naţionale , clasa a XI-a,

Gazeta matematică nr.4, 2020

21. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia

( 2 x +4 ) ∙ ( 4 x −32 )
< 0.
l n x +2

REZOLVARE:
În membrul stâng avem o funcţie continuă pe domeniul său maxim de definiţie(ca raport de
funcţii elementare).Aceasta are semn constant pe orice interval pe care nu se anulează.
Stabilim domeniul maxim de definiţie: x> 0   ş i  l n x+ 2≠0 ⇒ x ∈ ( 0 , ∞ )−( e−2)

Aflăm zerourile funcţiei: 2 x + 4≠0   ,   4 x −32=0 ⟺ 22 x =25 ⇔ x= 5

2
x
Alcătuim un tabel cu semnul funcţiei f ( x )= ( 2 x + 4 ) ∙ ( 4 −32 )
l n x+ 2

x 0 5 +∞
e−2
2

( 2 x + 4 ) ( 4 x −32 ) _ _ _ _ _ _ _ _ _ 0 + + + + + + + + + + +

l n x +2 _ _ _ _ _ 0 + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

f (x) + + + + + + +│─ ─ ─ ─ ─ ─ ─0 + + + + + + + + + + +

Funcţia are semnul minus pe intervalul ( e−2   ,     5   ) . Deci, acest interval este soluţia inecuaţiei.
2

22. Arătaţi că ecuaţia 1+3 c o s ( π x ) −3 log 3 ⁡( x+1 ) =0 are soluţii care nu sunt
numere întregi.
REZOLVARE:
Utilizăm teorema Cauchy-Bolzano:,, Dacă f : I ⟶ R   este funcţie continuă pe intervalul I şi

a ,  b ∈ I ,   a< b   ş i   f ( a ) ∙ f ( b ) <0 ,   a t u n c i   ∃c ∈ ( a , b )   a s t f e l   c a   f ( c )=0 .“

Funcţia e continuă : f ( x )=1+c o s ( π x )−3 log 3 ⁡( x +1 ) ;

f ( 0 )=1+3 c o s 0−3 log 3 ⁡1=1+3−0= 4> 0 ,     f (1 )=−2−3 log 3 ⁡2< 0

f ( 2 )=1+3−3 log 3 ⁡3=4−3=1> 0 ,   f ( 3 ) <0   ş . a . m . d .

1
Aceasta ne arată că ecuaţia considerată are soluţii. Să arătăm că acestea nu pot fi numere întregi.
Presupunem, prin reducere la absurd, că există o soluţie întreagă a ecuaţiei date. Aceasta poate fi
un număr întreg (par sau impar) mai mare decât 3.
Dacă n=2 k ∈ N ⟹ 1+3 c o s 2 k π−3 log ⁡( 2 k +1 ) =0  ⟹ 4− log ⁡( 2 k +1 )3 =0 ;
3 3

Dacă n=2 p−1∈ N ⟹ 1+3 c o s ⁡( 2 p−1) π−3 log ⁡( 2 p )=0  ⟹−2−¿ log ⁡( 2 p )3=0 ¿ .
3 3

În ambele situaţii egalităţile obţinute sunt false, deci ecuaţia nu are soluţii întregi.

23. Determinaţi funcţiile f : R ⟶ R care au proprietatea lui Darboux şi care verifică relaţia

f 2 ( x )−4 x ∙ f ( x )+ 3 x 2=0 ,   p e n t r u   o r i c e   x ∈ R .

REZOLVARE:

Privim relaţia dată ca având necunoscuta f ( x ) ;         Δ= 4 x 2 ,   √ Δ=2 ( x )= 2 x ,     x≥0

( −2 x , x <0 )
f 1 ( x )=x ,   f 2 ( x )=3 x ,   f 3 ( x )= 3 x ,   x≥0   ,   f 4
( ) ( x ) =( x ,   x≥0 )
x ,   x< 0 3 x ,   x< 0

24. Se consideră funcţia continuă f : R ⟶ ( a   ,   b )   , a , b ∈ R .

Arătaţi că următoarea ecuaţie are cel puţin o soluţie reală: f ( x )=2 x+ 3x .

REZOLVARE:
Folosim faptul că o funcţie continuă pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval.
Cum I m f =( a   ,  b )   ⟹ lim ⁡f ( x )=α ∈ ( a , b ) ,   lim ⁡f ( x )= β ∈ ( a ,b )
x→∞ x →−∞

N o t ă m   g ( x ) =f ( x )−2 x−3 x   ,   lim ⁡g ( x ) =α −∞=− ∞ , lim ⁡f ( x ) = β+ ∞=+∞ .

x→ ∞ x →−∞

Cele două limite au semne contrare şi, ţinând cont de teorema Cauchy-Bolzano, ecuaţia dată are
cel puţin o soluţie reală.

25. Determinaţi a>0 ,astfel încât a x ≥1−5 x , pentru orice x ∈ R .

REZOLVARE:
Dacă       x=0 ⟹ a0 ≥1−5 ∙ 0⟹ 1≥1 adevărat întotdeauna;
x
Dacă x≠0 ,   scriem inegalitatea sub forma a −1 ≥−5 şi analizăm cazurile:
x

2
 I) a x −1
=l n a ,     l n a≥−5 ⟹ a≥e ;
−5
x≠0 ,   x → 0 ,   lim ⁡
x→ 0 x
II) x →∞   şi   a≤1⟹ 0≥−5   a d e v ă r a t ,   i a r   a>1   ⟹ ∞≥−5   a d e v ă r a t   ;
III) x →−∞   şi   a<1 ⟹ ∞≥−5  a d e v ă r a t ,   i a r   a≥1⟹ 0≥−5   a d e v ă r at .
Rezultă că inegalitatea este adevărată pentru orice x   r e a l ,   d a c ă   a ∈ ( e−5 ) ,+ ∞) .

26. f : (−∞, 6 ) ⟶ R   ,   f ( x )=x +2 √ 6−x . Determinaţi numărul real p pentru care

dreapta de ecuaţie 2 y−x+ p=0 este tangentă la graficul funcţiei f.

REZOLVARE:
Folosim faptul că derivata funcţiei într-un punct este panta tangentei la graficul funcţiei în acel
punct (se ştie că, în sec.al XVII-lea, Gottfried Leibniz a studiat această problemă care l-a condus
la descoperirea noţiunii de derivată în acelaşi timp cu Isaac Newton, dar independent de acesta).
Panta dreptei considerate este 1 . Aflăm punctul de tangenţă, rezolvând ecuaţia:
2
' 1 ' −1 1 1
f ( x )=   ,   f ( x )=1+2 ∙ =1− = ⟺ √ 6− x=2⟺ x 0=2 ;
2 2 √ 6−x √ 6−x 2
1
y 0=f ( 2 )=2+2 ∙2=6 ; m=   .   S c r i e m   e c u a ţ i a   t a n g e n t e i :   y− y 0 =m( x−x 0 ) 
2
1
y−6= ( x−2 ) ⟺ 2 y−12=x−2 ⟺ 2 y −x−10=0
2
Identificând aceasta cu dreapta de ecuaţie 2 y−x+ p=0   ,   g ă s i m   p=−10 .