Spaţiul românesc

Spaţiul românesc este o parte a spaţiului european. Între spaţiul românesc şi cel european există variate
relaţii de interacţiune şi de integrare, ambele spaţii fiind definite prin caracteristici dimensionale şi prin
aspecte calitative.

Particularităţi dimensionale ale spaţiului românesc sunt variate şi specifice, individualizându-se în spaţiul
european prin trăsături distincte. Spaţiul românesc s-a conturat în mediul carpato-danubiano-pontic ca o
insulă de romanitate, cu trăsături lingvistice distincte faţă de ţările vecine, cu particularităţi confesionale,
etnice şi rasiale impuse de împrejurări istorice, politice şi economice.

Spaţiul românesc actual se desfăşoară pe o suprafaţă de 238.391 km², ceea ce reprezintă 2,34% din
întinderea spaţiului european. Între ţările europene, spaţiul românesc ocupă poziţia a XII-a, între Marea
Britanie şi Belarus.

Proprietăţile topologice ale spaţiului românesc sunt reprezentate de caracteristicile obiectelor

geografice, marcate prin aspecte calitative. Este vorba de acei parametri, redaţi prin formă, mărime,
poziţie, altitudine, planitudine, discontinuitate etc., în funcţie de care se identifică limitele, distribuţia
spaţială, modificările şi gradul de accesibilitate.

Aceste calităţi sunt diferite de la o treaptă de relief la alta, de la o unitate de relief la alta. Elementele
antropice, precum morfostructurile urbane şi rurale, terenurile agricole, suprafeţele forestiere, zonele
industriale, arealele turistice, sunt redate în spaţiu prin contururi şi orientări geometrizate. În schimb,
componentele naturale, precum unităţile de relief, bazinele hidrografice, arealele faunistice, etajele
climatice, zonele naturale etc. nu au limite clare şi nici contururi ordonate.

Spaţiul românesc, Spaţiul european

Spaţiul european

Spaţiul european se desfăşoară pe 10.170.340 km², ceea ce reprezintă 7,05% din uscatul terestru. De la
nord la sud, spaţiul european se desfăşoară pe circa 4.000 km, iar de la vest la est, pe 6.000 km. De
asemenea, spaţiul european se caracterizează prin diversitate şi contraste privitoare la forma şi mărimea
subspaţiilor naturale, politice şi economice. Totodată, spaţiul european reprezintă un sistem teritorial,
caracterizat printr-un mod de organizare specific.
Analiza geografică a spaţiului european pune în evidenţă sisteme naturale şi antropice, exprimate prin
variate tipuri de peisaje. Influenţele reciproce dintre componentele mediului au favorizat locuirea şi
intensa activitate umană în spaţiul european. A rezultat, astfel, complexitatea spaţiului european,
condiţionată de calităţile mediului, distribuite variat în latitudine şi altitudine.

Calităţile spaţiului european derivă din varietatea particularităţilor metrice şi topologice, exprimată prin
indici morfometrici caracteristici. Altitudinea medie de 340 m arată ca relieful Europei nu este prea înalt,
întrucât numai 1,5% din spaţiul european se situează la peste 2.000 m. De asemenea, extremele arată că
înălţimile cele mai mari urcă la 5.642 m, în Munţii Caucaz şi la 4.807 m, în Munţii Alpi, iar cele mai mici
se află sub nivelul Oceanului Planetar, în Câmpia Olandeză şi în Câmpia Precaspică.

România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale , pe cursul inferior al Dunării, la nord de
peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată
suprafaţa Delte i Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi.

3. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi
Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est .

4. DATE GENERALE: Capitală - Bucureşti Limbi oficiale - română Suprafaţă - Total 238 391 km² (locul 82)
- Populaţie - Estimare 1 ianuarie 2009 21 498 616 (locul 52) PIB estimări - Total 245,847 miliarde
USD (locul 41) Moneda - RON Domeniu internet- .ro Prefix telefonic- +40
5. Teritoriul actual al României mai este numit şi spaţiul carpato-danubiano-pontic, deoarece România
se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma cercului Carpaţilor Româneşti şi a
regiunilor limitrofe impuse şi subordonate complementar Carpaţilor, fiind mărginită în partea de sud de
fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră. RELIEF Relieful României ese caracterizat prin
patru elemente: varietate, proporţionalitate, complementaritate şi dispunere simetrică, dat fiind
numărul mare de forme de relief, repartiţia aproximativ egală a principalelor unităţi de relief (35%
munţi, 35% dealuri şi podişuri şi 30% câmpii) şi gruparea reliefului. Carpaţii Româneşti se extind ca un
inel, ce închide o mare depresiune în centrul ţării, cea a Transilvaniei.

6. FLORA Ş I FAUNA Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până în
prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39 periclitate, 171 vulnerabile şi 1253
sunt considerate rare. Cele trei mari zone de vegetaţie în România sunt zona alpină, zona de pădure şi
zona de stepă. Vegetaţia este distribuită etajat, în concordanţă cu caracteristicile de sol şi climă Fauna
României este în special repartizată în funcţie de vegetaţie. Astfel, pentru etajul stepei şi silvostepei sunt
specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepeliţa, crapul, carasul,
ştiuca, şalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar şi fag): mistreţul, lupul, vulpea, mreanul,
ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostriţa, râs u l, cerbul, iar specifice
faunei alpine sunt caprele negre şi vulturii pleşuvi.

7. CLIMA Clima României este determinată în primul rând de poziţia sa pe glob, precum şi de poziţia sa
geografică pe continentul european. Aceste particularităţi conferă climei un caracter temperat
continental cu nuanţe de tranziţie . Precipitaţiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de
400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu
altitudinea, precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1000 mm pe an.

8. Administrare

9. Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un primar ales . Oraşele mai
importante pot fi declarate municipii. România are 263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii. Judeţul
este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi un prefect . Consiliul judeţean este ales
pentru a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului
asupra serviciilor publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ
pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de judeţe plus municipiul-capitală Bucureşti,care
are un statut similar cu acela de judeţ.

10. Bucureşti este cel mai mare oraş şi totodată capitala României . Cele mai importante ora ş e sunt:
Bucuresti Iasi Cluj-Napoca Timisoara Constanta Craiova Galati Brasov Ploiesti

11. În afară de împărţirea pe judeţe, România este împărţită şi în opt regiuni de dezvoltare . Regiunile de
dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui
acord liber între consiliile judeţene şi cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după
poziţia geografică în ţară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi
Ilfov .