1.

Elementele riscului -Clase de risc

Clasa de pericol biologic

Clasa de
risc
Clasa de cantitate

Clasa de
Clasa de durata/frecventa expunere
potentiala

Clasa modului de operare

2. Clase de pericol – biologic

Clasa de Grupe risc

pericol
grupa 4 - agenţi biologici care:
• pot provocaboli grave omului şi
5 • constituie un pericol serios pentru lucrători;
• ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi
• nu exista în general o profilaxie sau un tratament eficace
grupa 3 - agenţi biologici care:
• pot provoca îmbolnăviri grave la om şi
4 • constituie un pericol serios pentru lucrători;
• ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar
• exista în general o profilaxie sau un tratament eficace
grupa 2 - agenţi biologici care:
• pot provoca o boala omului şi
3 • constituie un pericol pentru lucrători;
• este improbabila propagarea lor în colectivitate;
• exista, în general, o profilaxie sau un tratament eficace
grupa 1 - agenţi biologici care:
2
• nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om
1 Nu fac parte din grupele de agenti biologici

3. Clase de expunere potentiala

Expunerea o definim ca o combinatie de 3 elemente:

• C - cantitatile folosite
• DF - durata si/sau frecventa operatiilor
• O - modul de operare
Pentru fiecare element definim cate 5 clase de la 1 la 5, stabilite in baza unor criterii adaptabile
fiecarui context de activitate în parte.
3.1. C - clase de cantitate
Se determina 5 clase de cantitate operata
➢ Limitele acestor clase se determina functie de:
– Referentialul temporar de consum:
• Zilnic
• Saptamanal
• Lunar
• Anual
– Tipurile de proceduri de operare
➢ Clasa de cantitate se calculeaza pentru referentialul temporar de consum
• fiind proportionala cu cantitatea operata de agent biologic considerat Cx,
• raportata la cantitatea maxima operata de agent biologic cel mai important Cmax.
➢ Clasele se calculeaza pentru locul de munca

C - clase de cantitate
C = 100 x Cx /Cmax
C
Suprafata din corp expusa substantelor ce pot
Clasa de 100 x Cx / Cmax
penetra prin piele, mucoase
cantitate
Intre 33% si 100% • Tot corpul
5
• Contact cu mucoasele
Intre 12% si 33% • Amandoua palmele si antebratele
4
• Un brat complet
Intre 5% si 12% • Amandoua palmele
3
• O palma si antebratul
Intre 1% si 5% • O palma
2
• O parte restransa a corpului
1 < 1% • Posibil contact superficial

3.2. DF - clase de durata si/sau frecventa

Determinam clasele de durata / frecventa de utilizare, in baza aceluiasi referential temporar ales ca
referential temporar de operare folosit la determinarea clasei de cantitate, funcţie de:
• ciclurile si durata operatiilor
• tipurile fluxurilor, procedurilor de operare
DF
Clasa durata zilnic saptamanal lunar anual frecventa
si/sau frecventa
5 >6h > 3 zile > 15 zile > 5 luni Permanent- 33% si 100%
4 2-6h 1 – 3 zile 6 – 15 zile 2 – 5 luni Frecvent -12% si 33%
3 0,5– 2h 2– 8h 1– 6 zile 0,5– 2 luni Intermitent - 5% si 12%
2 < 0,5 h <2h < 1 zi < 0,5 luni Ocazional - 1% si 5%
1 Agentul biologic nu este operat Foarte rar - < 1%
Nota:
Durata este relevanta pentru riscurile cronice (de imbolnavire)
Frecventa este relevanta pentru riscurile acute (de accidentare)
3.3. O - clase de moduri de operare

O
Clasa mod Clasa mod de operare, Moduri de operare – exemple
de operare
Volatilitate, Posibilitate de Incinerare in Incapere Deversari
purverulenta, pierdere a aer liber neventilata
5 aerosoli ridicate controlului mecanic
procesului de
incinerare
Pudra fina, pulberi Emisii Incinerator Incapere cu Manipulare
ce ramana in putenice in deschis, ventilatie manuala
suspensie, atmosfera in mecanica
4
volatilitate, timpul generala,
purverulenta, procesului de muncitorul la
aerosoli medii incinerare distanta de sursa
Pudre, pulberi ce Emisii slabe in Incinerator Hote, fante de Manipulare
se depun imediat, atmosfera in inchis, dar aspiratie la sursa, mecanizata
volatilitate, timpul deschis mese aspirante,
3
purverulenta, procesului de periodic pentru aspiratie
aerosoli minime incinerare operatii de integrata
incarcare utilajului
Pastile, granule, Fara Emisii in Incinerator Cabine ventilate Manipulare
deseuri solide fara atmosfera in inchis cu curenti deseuri
2 volatilitate, timpul laminari de aer, ambalate
nepurverulente, procesului de incapsulare etans
fara aerosoli incinerare
1 Neinflamabile Nu reactioneaza

3.4. Determinarea clasei de expunere -E

Se calculeaza indicele de expunere prin aduanrea claselor de cantitate, frecventa, si mod de operare
Indicede expunere = Clasa cantitate +
Clasa durata si/sau frecventa +
Clasa mod de operare

C+DF +O => E

E Valoare
Clasa de expunere C+DF +O
4 Majora: 12 – 15
3 Mare: 9 – 11
2 Medie:6 – 8
1 Mică: 3 - 5
4. Ierarhizarea riscului – clase de risc

Nivel risc – intoxicare, boala profesionala, incendiu, explozie

4
Clasa
de 3
pericol
2

1 2 3 4

Clasa de expunere

Clase de risc Masuri de prevenire

Extrem - trebuie aplicate masuri de eliminare totala a expunerii
- trebuie aplicate masuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare
Preocupant - evitarea contactului, expunerii
- se impun masuri de prevenire, protectia colectivă prioritară
Important - masuri de prevenire după caz
- examinarea periodica a riscurilor
Acceptabil - monitorizarea masurilor existente
- examinarea periodica a riscurilor
 5. EVALUAREA RISCULUI DE CONTAMINARE

5.1. Lista deseuri incinerate

Cantitati Operatiune
Coduri maxime de eliminare
DENUMIRE DESEURI
deseuri deseuri
t/an
18 DESEURI REZULTATE DIN ACTIVITATILE UNITATILOR
SANITARE SI DIN ACTIVITATI VETERINARE SI/SAU
CERCETARI CONEXE
18 01 deseuri rezultate din activitatile de prevenire, diagnostic si
tratament desfasurate in unitatile sanitare
18 01 01 obiecte ascutite (cu exceptia 18 01 03) 200 incinerare
18 01 02 fragmente si organe umane, inclusiv recipienti de sange si sange 200 incinerare
conservat (cu exceptia 18 01 03)
18 01 03 deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri 500 incinerare
speciale privind prevenirea infectiilor
18 01 04 deseuri a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri 200 incinerare
speciale privind prevenire infectiilor (de ex. Imbracaminte, aparate
gipsate, lenjerie, imbracaminte disponibila, scutece)
18 01 06 chimicale constant din sau continand substante periculoase 200 incinerare
18 01 07 chimicale, altele decat cele specificate la 18 01 06 200 incinerare
18 01 08 medicamente citotoxice si citostatice 500 incinerare
18 01 09 medicamente, altele decat cele specificate al 18 01 08 200 incinerare
18 02 deseuri din unitatile veterinare de cercetare, diagnostic,
tratament si prevenire a bolilor
18 02 01 obiecte ascutite 200 incinerare
18 02 02 deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri 200 incinerare
speciale pentru prevenirea infectiilor
18 02 03 deseuri a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri 500 incinerare
speciale pentru prevenire infectiilor
18 02 05 chimicale constant din sau continand substante periculoase 200 incinerare
18 02 06 chimicale, altele decat cele specificate la 18 02 05 200 incinerare
18 02 07 medicamente citotoxice si citostatice 200 incinerare
18 02 08 medicamente, altele decat cele specificate al 18 02 07 500 incinerare
Total cantitate maxima/an 4200
5.2. Modul de transport si ambalare al deseurilor
Deseurile ajung la incinerare transportate de catre generatorul de deseuri in mijloace de
transport auto. Deseurile sunt ambalate in folii de plastic si cutii de carton si sunt introduse in
tomberoane de plastic pentru transport. Tomberoanele de colectare au un volum de 1,1 m³. La un
transport se aduce maxim 6 tomberoane cu deseuri.
Frecventa transporturilor este de 2 transporturi/zi, de 3 ori pe saptamana, in cantitate de 400
– 800 kg pe transport.
5.3. Etapele procesului de munca
1. Descarcarea tomberoanelor cu deseuri, din mijlocul de transport, cu ajutorul
motostivuitorului.
2. Manipularea manuala a tomberoanelor pline, de catre operator, catre incinerator.
3. Asezarea manuala a tomberonului plin pe platforma ridicatoare cu bena basculanta a
incineratorului.
4. Descarcarea mecanizata a tomberonului plin in cuca incineratorului.
5. Scoaterea manuala a tomberonului golit de pe platforma ridicatoare cu bena basculanta
a incineratorului.
6. Manipularea manuala de catre operator a tomberonului golit catre spatiul de
dezinfectare.
7. Dezinfectarea tomberoanelor – spalare cu dezinfectant si jet de apa calda – de catre
operator.
8. Manipularea manuala a tomberoanelor dezinfectate catre spatiul de depozitate
temporara.

5.4. Clasa de pericol

In conformitate cu prevederile art. 6 din H.G. nr.1092/2006 privind protecţia lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, dacă agentul biologic care
trebuie evaluat conform prevederilor respectivei hotărâri nu poate fi clasificat clar în una dintre
grupele definite la art. 5 din H.G. nr.1092/2006, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai
ridicat dintre grupele posibile.
In consecinta, datorita faptului ca nu se cunoaste natura contaminarii deseurilor biologice
nominalizate in lista de la pct.5.1., se va considera ca fac parte din grupa 4 de risc definita la art. 5
din H.G. nr.1092/2006 si conform pct.2 se vor incadra la clasa 5 de pericol biologic.

5.3. Clasa de expunere potentiala

5.3.1. Clasa de cantitate

C = 100 x Cx /Cmax

Cmax/an = 4200 tone

Cx/an = 0,8 t/transport x 2 transporturi/zi x 3 zile/saptamana x 52 saptamani/an = 249,6 t/an

C = 100 x 249,6/4200 = 5,94 %

Conform pct. 3.1. rezulta clasa de cantitate 3 pentru toti lucratorii implicati in procesul de munca

5.3.2. Clase de durata si/sau frecventa

Durata procesului de munca:
5 min descarcare tomberon cu motostivuitorul din mijlocul de transport
5 min manipulare manuala tomberon
5 min dezinfectare tomberon
5.3.2.1 Stivuitorist
Frecventa: 3 zile pe saptamana, 3 x 100/6 = 50%
Durata de descarcare a tomberoanelor cu stivuitorul:
5 min/tomberon x 6 tomberoane/transport x 2 transporturi/zi x 3 transporturi/saptamana =
= 180 min/saptamana = 3 ore/saptamana
Conform pct.3.2. rezulta frecventa permanent si clasa de durata DF = 3

5.3.2.2 Operator
Frecventa: 3 zile pe saptamana, 3 x 100/6 = 50%
Durata de manipulare manuala tomberon si dezinfectare:
10 min/tomberon x 6 tomberoane/transport x 2 transporturi/zi x 3 transporturi/saptamana =
= 360 min/saptamana = 6 ore/saptamana
Conform pct.3.2. rezulta frecventa permanent si clasa de durata DF = 3

5.3.3. Clasa mod de operare

Deseurile manipulate sunt amabalate etans.

Conform pct.3.3. rezulta clasa mod de operare O = 2

5.4.4. Determinarea clasei de expunere

C+DF +O = 3 + 3 + 2 = 8
Conform pct.3.4. rezulta clasa de expunere E = 2

5.5. Determinarea clasei de risc

Post lucru / Activitate Clasa pericol Cx DF x O Clasa expunere Clasa risc

Stivuitorist 5 3+3+2 2 Preocupant
Operator incinerare 5 3+3+2 2 Preocupant

Conform pct.4 rezulta clasa de risc : Preocupant

Se impun ca masuri de prevenire:
- evitarea contactului, expunerii
- se impun masuri de prevenire, protectia colectivă prioritară

5 ○
4
Clasa
de 3
pericol
2

1
 1 2 3 4
Clasa de expunere