RATA 

SCHIMBURILOR CONVENŢIONALE DE AER 

TABELUL IV 
Nr.  Tipul de etanşare la aer  n 
crt.  (h ­1 ) 
Între spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i) 
1  Pereţi şi planşee fără goluri, uşi sau ferestre  0 
2  Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre etanşe  0,2 
3  Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre obişnuite  0,5 
Între spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e) 
4  Elemente  de  construcţie  fără  goluri  sau  0 
orificii de ventilare 
5  Elemente de construcţie cu goluri închise (cu  0,5 
uşi sau ferestre), dar fără orificii de ventilare 
6  Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare  1,0 
7  Elemente  de  construcţie  cu  etanşeitate  5,0 
redusă 
8  Elemente de construcţie evident neetanşe  10,0 

8.3.  Viteza  de  ventilare a  spaţiului  neîncălzit,  respectiv  rata  schimburilor  convenţionale 
de  aer,  se  stabileşte  în  funcţie  de  existenţa  uşilor  |j  a  ferestrelor,  de  existenţa  unor  eventuale 
goluri  sau  orificii  de  ventilare,  precum  şi  în  funcţie  de  gradul  de  etanşeitate  a  elementelor  de 
construcţie perimetrale. 
Pentru  numărul  de  schimburi  de  aer  pe  oră  între  spaţiul  neîncălzit  şi  spaţiul  încălzit, 
precum şi între spaţiul neîncălzit şi mediul exterior, se pot utiliza valorile din tabelul IV. 
Valorile n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii neîncălzite, în 
funcţie de destinaţia acesteia (de exemplu cerinţe mai mari de ventilare la cămările de alimente 
de la locuinţe, etc.) 
8.4. Spaţiile neîncălzite pentru care se face calculul cu relaţia (14) pot fi: 
•  încăperi  interioare  de  dimensiuni  reduse  şi  înconjurate  în  mare  parte  de  încăperi 
încălzite (cămări, debarale, vestibuluri, windfanguri neîncălzite, degajamente ş.a.); 
• spaţii de dimensiuni mai mari. interioare sau adiacente clădirii (casa scării neîncălzită, 
garaje, ş.a.); 
• rosturi închise; 
• poduri sau etaje tehnice neîncălzite. 

Temperaturile în subsolurile  neîncălzite se determină în conformitate cu prevederile din 
[1]. 
8.5.  În  situaţia  în  care  două  spaţii  neîncălzite  sunt  adiacente,  temperaturile  Tu  se  pot 
determina,  fie  cu  relaţia  (14) prin  încercări  succesive,  fie  pe  baza unui  calcul  de  bilanţ  termic, 
rezolvând un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute.