Simbolismul: Plumb" de George Bacovia. Particularitatile textulul poetic simbolist Poezia simbolists , Plumb" deschide volumul cu acelasi tty, apirut in 1916, 9 il defineste. 1 Trsitur ale curentul litera ale specielfiterare 1 Curentliterar in de simbollsm tema si motivele, simbolul, sugestia,coresponcientele, cromatica,tehnica repetitilor, muzicalitatea intrioar 1 Motive lirice:plumbul cimitirl, sire, crcou, som, vntu,frigullatmotivul stam singur” X Spee lteraré:, Plumb ese o elege exprima sentimental de tse, spaima de roar) realizatd ca un monolog liric: 2, Prezentarea temal prin comentarea a doud imaginilidei poetice 1 Tema: condita poetului izolat intr-o socetate lipsti de aspirai i atiticiala 14 Vizlune despre lume sumbra,fr8 speranta si tragic; lumea este imaginaté ca un mens cimitic ism sublecti ~ argumente: exprimarea direct a sentimentelor; prezenja mércilor sublecivtiit: persoana Tsingular a verbelor ,stan,,am ineepu, sri”, persoana T singular dedusa din adjectivul posesiv «(amoral) mew” 1 Ipostazelirie: in prima strofi, eu liricapare in ipostaza Insinguratull strofa a doua este dominata de moartea anorului. 3. Elemente de compoziie¢ de limba) ale textului poetic i Tita: simbotul plum” sugereaz’ apSsarea, angoasa, universul monoton Prin repe: tare devine mativ central, ca diferte sugesti senzoriale: tactile, cromatice, aucltve. 1 Compozitia: poezia este alcatuits pe principiul simetriel, din dou’ catrene construite pe baza cuvantului plumb", repetat de gase ori in poziiisimetrice Paralelisml sin- factc este in stransé leghturd cu tehnica simbolist8 a repetiilr. 1 Imaginarul poet izeaz8 ce numeroasefiguri de sti de sunet, de construc, seman tice: alteraf,repetii, paralelism sintacti, personifici, epitee etc wn strofa este descrisé lumea exterioar& prin termeni din cimpul lexico-semantic al nor; se contureaza un cadru apisitor, sufocant,izolat, mohorat f8 In strofa ata, plumul cuprinde si lumea interioara,tragicul exstengial este generat de noarieaiubiti. Metafora ,aripil de plumb sugereaz’ imposibitatea salviri Caracterstcilelimbajului poetic tm Suigestia ~impresia de cogmar se amplifcd prin imagini aultive, situctile 1§ Ambiguitatea — semnificajt multiple ale personificirilor, metaforetor. 1 Muicalitatea, elemente de prozodie clasica: rim imbritisati, misura de 10 silabe, jambul ce alterneaza ca amfibrabul. Muzicalitatea interioari este asigurati de sono- ritatea consoanelor,tehnica repetiilo, laitmotivul sim singur’ 18 Poezia bacoviand se situeaz4 inre simbolism si moderitate. Poet apeleaza la teh- nicle simboliste, dar prezinta condltia omulul modern. Conctuzi Poesia Plum se ncadreaza in estetleasimbolsta, dar realizeacd y tecerea la moder ritate. jizuale, cineticeEseu despre particularitatile unui text poetic simbolist Context Poezia simbolista ,,Plumb” de G. Bacovia deschide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1916, gi il defineste. Agezarea sa in fruntea primulai volum Publicat de Bacovia ii confers calitatea de text programatic. Universul poetic bacovian are la baz cateva motive specifice liricii sim- boliste: motivul singuratatii apasdtoare, sentimentul inadaptarii, al izoliri, al instrainarii si dorintei de evadare. Simbolismul este un curent literar aparut in Franfa, unde a fost teoretizat in 1886 de Jean Moréas, in articolul-manifest Le Symbolisme”. Curentul literar a fost promovat la noi de Alexandru Macedonski, prin articole programatice, reviste si cenaclul simbolist , Literatorul. Publicate in perioada interbelic’, volumele lui Bacovia apartin ,unei faze mai tarzii a simbolismului”, cx deschi- deri spre modernism. 1. Evidentierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului po- etic studiat intr-un curent literar, intr-o perioada sau intr-o tipolo- gie ‘Textul poetic se inscrie in estetica simbolist& prin tema gi motive, prin fosaie cultivarea simbolului, a sugestiei, prin corespondente, decor, cromatici, teh- Mimbo ca repetitillor, ce confer’ poeziei muzicalitate. Dramatismul est» sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. Textul nu cuprinde niciun termen explicit al angoasei (sentimentul de instrainare); starca poetic& simbolista este transmis pe calea sugestiei, prin decor i simboluri Motivele lirice cu valoare de simbol apartin cémpului semantic al mori plumbul,cimitiul,sicrele, cavoul, sommul, vxintul,frigul, $i configureaza decorul funerar, Ele se asociaz cu stiri sufletesti sau existentiale nelamuri‘e, confu- ze, care constituie obiectul poeziei simboliste: singurtatea,izolarea, spaima de ‘moarte, angoasa spleenul, tragicul existential, disperarea, inadaptarea privirea in sine ca intr-un stn. Laitmotivul ,stam sigur” subliniaza senzatia de pustiie sufleteasca. Poezia este o elegie, deoarece exprima sentimentul de tristefe si spaima de etegie moarte, sub forma monologului liric al unui eu ,fantomatic” (N. Manolescu). 2. Prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic stu- diat, prin comentarea a doua imagini/idei poetice Conditia poetului izolat intr-o societate lipsita de aspiratii, condifie mar- «ati de singuratate, de imposibilitatea comunicarii sia evadarii side moartea iubiri, constituie tema poeziei Viziunea despre lume este sumbra, nemetafizicd (fara speran{A de salvare) side un tragism asumat cu luciditate. Poezia bacoviand este a unui solitar 96i prizonier, a unei constiinfe inspaimantate de sine, de neant si de jumea in care traieste. Imaginarul poetic din ,,Plumb” infatigeaza lumea ca ‘un imens cimitir; fot ce e viu (,flori", ,amor") este impietrit/mineralizat ub efectul metalului toxic. Eul fantomatic raticeste fara sens printr-o lume- {nchisoare ce se degradeaza. Lirismul subiectiv este redat prin marcile eului lic: persoana I singular a verbelor — ,stan, ,am inceput”, si strig", persoana I singular dedusa din adjectivul posesiv ,(amorul) mew”. Verbul la imperfect insotit de epitet stam singur” exprima ideea de continuitate a starii de singuratate, in timp ce ver- bul la perfect compus ,am inceput” urmat de conjunctival ,si strig" exprim’ incapacitatea de a comunica sensibil cu iubirea, de unde spaima de neant. {in prima sirofé, eul apare in ipostaza insinguratului, intr-o lume pustie simoart&: Slam singur in cavou.. si era viint”. Conditia poetului damnat din cauza imposinilitati comunicarii cu lumea exterioara se amplifics in strofa ‘a doua gi devine incomunicare in plan interior, sufletesc in strofa a doua, moartea jubirii/iubitei acutizeaz& angoasa si sentimen- tul de singuritate. Dac’ la romantici iubirea poate fi o cale de implinire, la Bacovia moartea amorului sugereaza pierderea ultimei speranfe de salvare. Acesta este si motivul pentru care exteriorizarea spaimei de neant se face prin strigat:,si-am inceput si-l strig’. 3. Elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat (imaginar poetic, titlu, incipit, motiv poetic, figuri semantice/tropi, ‘elementede prozodie etc.) Focalizarea pe simbolul ,plumb” din titlu sugereaza apisarea, angoasa, greutatea sufocanta, cenusiul viefi, universul monoton, inchiderea definitiva a spatiului existential, fara solutit de iesie. oe Prin repetare, cuvantul-titlu devine motiv central in text, din cauza suges- tittaut tiei morfii: lumea exterioard si lumea sufleteascé sunt supuse mineralizarii sub efectul metalului toxic. Semnificafile cuvantului ,plumb” se construiese pe baza corespondentelor dintre planul subiectiv/uman si planul obiectiv/cosmic. Simbolul se asociazi cu diferite senzatii tactile (raceald, greutate, duritate), cromatice (gri sau, potrivit marturisiri autorului, galben: , Plumbul ars este galben. Sufletul ars este ¢galben. Galberul este culoaren sufletului meu”) si auditive (alcatuirea cuvantului din patru consoane ,grele” si o vocal’ inchisé sugereaza ciderea grea, fara exwou). Jn comporitia poeziet simboliste esential este principiul simetriei. Textul este structurat in doug catrene intre care cuvantul , plumb” asigura legatura de substanta,fiind repetat de sase ori gi plasat in pozitii simetrice, la rima exterioard si interioara, Alte surse ale simetriei sunt paralelismul sintactic (procedeu prin care strofele succesive pistreaza acelasitipar sintactic) si teh- nica simbolist& a repetitilor (verbul ,dormeaul,dormea” si laitmotivul stam singur"). Versul-incipit ,Dormeau adénc sicriele de plumb”, care infatigeaz’t lumea ‘ca pe un imens cimitir, cuprinde doua simboluri obsedante ale lirici lui G. 97Bacovia, ,sicrie” si plumb”. Personificarea ,dormeau...sicriele..” si epitetul verbului ,dormeau adanc” sugereaza ideea mortii ca un somn profund, iar metafora-simbol ,sicriele de plumb" exprima imposibilitatea comunic&rii si lipsa de sensibilitate a contemporanilor poetului. Motivul somnului, redat de verbul la imperfect ,dormeau", cu sens durativ, prin repetare si reluare exprima impietrirea, moartea sufleteasca. Agezarea simbolului plumb” la final de vers exprima inchiderea in orizontul pecettuit de plumb si imposi: Dilitatea evadari. fn strofa I este descris& lumea exterioara prin termenii ,sicrie”, ,cavou", .funerar”, ,flori", ,coroane, din campul lexico-semantic al morfii, Cadrul Fite) spatial apasitor, sufocant este inftigat print enumeratie de elemente ale ‘nept decorului funerar: metafora ,sicrie de plumb”, oximoronul ,flori de plumb”, inversiunea ,funerar vestmiint”. Lumea obiectuala, in manifestarile ei de gingasie si frumusete — ,florile”, este gi ea mercaté de impietrire, sugerata prin oximoronul ,flori de plumb”. Repetarea epitetului ,de plumb” multiplic& sugestiile (cromatica, tactila - de apasare), confirmand existenta mohorat, anosta,lipsita de transcendenta sau de posibilitatea salvar Intregul ambient Spat greutatea apasatoare a plumbului, iar eul poetic se retrage in spatiul ‘nchis al ,cavoului”, simbol al izolii ‘Corespondentele sunt legaturi subtile intre planul exterior si cel interior, conespon- iar lumea este o reflectare a unei stiri de spirit. Astfel, riceala, impietrirea denfe- afectiva a lumii, exprimata de simbolul ,vfnt”, cu sugestii auditive si tactile, timfotice corespunde senzatiei de gol sufletesc, exprimata direct de laitmotiv: Stam singur in cavou... $i era vant”. Vantul produce stridente acustice gi senzatia de rece, specific morti, in imaginea auditiva din versul , scfrfaiaw coroanele de plumb. ‘Strofa a Il-a debuteaza sub semnul tragicului existential, generat de moar- tea iubirit , Dormea fntors amorul meu de plumb". In epitetul (dormea) tutors” consti misterul poeziei. Este vorba, probabil, cum va spune Blaga, de intoar- cerea cu fala spre apus (,a fi intors inseamnd a fi cu fafa spre moarte"). Meta~ fora ,amorul meu de plumb” sugereaza ideea ci efectul toxic al plumbului a ‘cuprins gi lumea interioara. Eul liric isi priveste sentimentul ca un spectator; imaginea tragica si absurda a instréinarii de sine este transmis’ prin formula Stam singur lngi mort”. Incercarea de salvare este iluzorie: ,$i-am inceput i strig”. Metafora ,cripile de plumb” presupune zborul in jos, céderea surdi si grea, imposibilitatea evadarii, moartea afectivitati, in poezia simbolist8, sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor, prin cultivarea senzatiilor diverse (vizuale, auditive, tac- tile), ‘»Plumb” transmite spaima de neant a fiintei; poezia este realizata ca un tablou static, preponderent cu imagini vizuale, dar impresia de cosmar se amplificd in prezenta unor imagini auditive. In prima strof’, verbul onoma- imagité topeic red’ zgomotul inspkimantator al obiectelor din cimitir si sugereazi dezacordul eului cu lumea: ,scdrfaiau coroande de plumb". in strofa a doua ‘vuietul se interiorizeaz’, devine un strigat de disperare a fiinfei. Simbolurile {frigu! si néntul reprezints disolufia materiei. Prin ransmiterea unor senzati 98tactile, poetul realizeazA corespondenta dintre planul naturii i golul sufletesc, exprimat de laitmotivul ,stam singur "Ambiguitatea, o caracteristica a limbajului poetic modern, este produsé de ‘multiplele semnificafi pe care le pot primi sintagme precum epitetul ,(dor~ ambiguit mea) intors” sau metafora ,aripile de plumb. Versul , Stam singur langd mort” tea timka- poate conota instrainarea de sine, alienarea, ca reactie la absurdul existen{ei fn coea ce priveste prozodia, , Plumb” are o constructie sobra, riguroass, care sugereaz angoasa si imposibilitatea salvarii. Elementele prozodiei cla- sice produc muzicaltatea exterioara, prin rima imbritigat’, masura fixi de 10 silabe, alternarea iambului cu amfibrahul. Muzicalitatea interioara, specific (204jpq" simbolist’, se realizeaza prin sonoritatea data de consoanele ,grele” ale sim= jufui bolului ,plumb", repetat obsesiv in rima, dar si in rima interioara, de tehnica repetitiilor (verbul initial ,dormeau"/,dormea™ si laitmotivul ,stam singur”), de asonange i aliteratii care transforma poezia intr-un vaier monoton. Poezia bacoviand se situeaza intre simbolism gi modernitate. Poetul ape- leaza la tehnicile simboliste pentru a exprima tema solitudinii si o viziune tragic’ despre lume, viziunea descompunerii universale. Pentru a prezenta conditia omului modern ca fiintd insingurata intr-o lume artificial, aflata in disolutie, in volumul de debut poetul reia obsesiv limbajul, motivele gi imaginarul simbolist; monotonia este un efect cdutat, voit. De asemenea, foloseste resursele ce ,polisemie, ambiguitate sau sugeste ale limbajului poetic” modern (Matei Calinescu). Concluzie Asadar, prin atmosfer’, muzicalitate, folosirea sugestici, a simbolului si a corespondenfelor, prin prezentarea starilor sufletesti de angoasi, de singu- ratate, de vid sufletesc, poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. in acelagi timp, poezia bacoviana depageste cadrul simbolismului gi rea- lizeaza trecerea la modernitate, dupa cum afirma gi Rodica Zafiu: ,Bacvvia aparfine unei faze ma: trait a simbolismuui, in care [..] se presimte un modernism ‘mai acut, scindat”. 99